Arheologii se tem să deschidă mormântul primului împărat al Chinei: capcane mortale și „râuri” de mercur, descrise în cronicile antice
De peste 2.200 de ani, mormântul lui Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei, rămâne nedeschis, în ciuda interesului enorm din partea arheologilor din întreaga lume. Qin Shi Huang, care a domnit între anii 221 î.Hr. și 210 î.Hr., este cunoscut pentru unificarea Chinei și pentru construcția Marelui Zid Chinezesc, dar și pentru impresionanta sa armată de teracotă, descoperită întâmplător în 1974, în provincia Shaanxi, de către câțiva fermieri.
Deși situl a fost cercetat minuțios de la descoperire, arheologii nu au îndrăznit să deschidă mormântul principal dintr-un motiv bine întemeiat: teama de a provoca daune ireparabile și de a activa posibile capcane mortale. Potrivit The Independent, citând publicații de specialitate, riscurile asociate deschiderii mormântului sunt prea mari, inclusiv temerile legate de prezența mercurului și de potențiale mecanisme de apărare instalate pentru a proteja locul de veci al împăratului.
Mormântul misterios și capcanele descrise în cronicile antice
Scrierile istoricului chinez Sima Qian, realizate la aproximativ 100 de ani după moartea împăratului, oferă o imagine fascinantă și înfricoșătoare a interiorului mormântului. Potrivit acestor cronici, „au fost construite palate și turnuri pitorești pentru o sută de oficiali, iar mormântul a fost umplut cu artefacte rare și comori minunate”. Însă ceea ce aduce un element de spaimă sunt descrierile privind sistemele de apărare ale mormântului. Sima Qian scrie că împăratul a ordonat meșteșugarilor să instaleze arbalete cu săgeți gata să tragă în oricine ar îndrăzni să pătrundă în mormânt.
Pe lângă capcanele mecanice, mormântul ar conține „râuri” de mercur care, dacă ar fi eliberate, ar putea fi extrem de periculoase pentru cei care încearcă să îl deschidă. Într-un studiu realizat de arheologi și publicat în urmă cu câțiva ani, cercetătorii au subliniat riscul expunerii la mercurul volatil, care ar putea curge prin eventualele fisuri apărute în structura mormântului de-a lungul secolelor. „Mercurul este extrem de volatil și poate ieși prin fisuri, care au apărut în structură de-a lungul timpului”, avertizează aceștia, susținând că nu există dovezi că mormântul a fost vreodată prădat sau deschis.
Temerile privind conservarea și tehnici non-invazive
Chiar dacă legendele legate de capcanele mecanice sunt privite cu scepticism, arheologii rămân reticenți din cauza potențialului impact pe care deschiderea mormântului l-ar avea asupra integrității sale. Mercurul și alte posibile substanțe toxice reprezintă un pericol real, iar păstrarea mormântului intact este o prioritate majoră.
De-a lungul anilor, specialiștii au explorat diferite tehnici non-invazive pentru a investiga ce se află în interiorul mormântului, însă până acum nu a fost aplicată nicio soluție concretă. Tehnologia modernă, cum ar fi scanările cu radiații sau alte metode avansate de cartografiere, ar putea oferi o privire detaliată asupra interiorului fără a deschide efectiv mormântul, dar orice decizie în acest sens va trebui luată cu maximă prudență.
Mormântul lui Qin Shi Huang rămâne unul dintre cele mai mari mistere arheologice ale lumii. Deși tentația de a explora această necropolă este mare, teama de a distruge artefactele și riscurile potențiale pentru cercetători au împiedicat până acum deschiderea sa. Fie că este vorba de capcanele descrise în cronicile antice sau de riscurile chimice legate de mercur, mormântul împăratului continuă să fie înconjurat de un văl de mister, fascinând generații de istorici și arheologi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
