Arma secretă a Chinei declanșează un scandal global de spionaj. Ce ascunde organizația care alarmează Occidentul

Republica Populară Chineză are o „armă magică”, conform liderului său fondator, Mao Zedong, și actualului președinte, Xi Jinping.

Aceasta se numește Departamentul de Lucru al Frontului Unit (United Front Work Department - UFWD) și generează tot mai multă îngrijorare în Occident, similar arsenalului militar în creștere al Beijingului.

Yang Tengbo, un om de afaceri proeminent care a fost asociat cu Prințul Andrew, este cel mai recent cetățean chinez din străinătate supus verificărilor și sancțiunilor pentru legăturile sale cu UFWD.

Existența acestui departament nu este deloc un secret. Este o ramură veche de zeci de ani și bine documentată a Partidului Comunist Chinez, însă a fost implicată în controverse de-a lungul timpului. Anchetatorii din SUA până în Australia au menționat UFWD în mai multe cazuri de spionaj, acuzând frecvent Beijingul că îl folosește pentru interferență externă.

Beijingul a respins toate acuzațiile de spionaj, calificându-le drept absurde.

Ce este, așadar, UFWD și ce activități desfășoară?

„Controlul mesajului Chinei”

Frontul Unit – inițial o alianță comunistă largă – a fost cândva considerat de Mao cheia succesului Partidului Comunist în războiul civil chinez, care a durat mai multe decenii.

După încheierea conflictului în 1949 și preluarea puterii de către partid, activitățile Frontului Unit au trecut în plan secund, fiind eclipsate de alte priorități. Însă, în ultimul deceniu, sub conducerea lui Xi Jinping, Frontul Unit a cunoscut o renaștere.

Versiunea lui Xi a Frontului Unit este, în linii mari, în concordanță cu cele anterioare: scopul este de a „construi cea mai largă coaliție posibilă cu toate forțele sociale relevante”, potrivit Mareike Ohlberg, cercetător senior la German Marshall Fund.

La prima vedere, UFWD (Departamentul de Lucru al Frontului Unit) nu este o entitate ascunsă – are chiar un site oficial și își raportează numeroase activități acolo. Cu toate acestea, amploarea și influența activităților sale rămân mai puțin clare.

Deși o mare parte din aceste activități sunt interne, Dr. Ohlberg subliniază că „un obiectiv cheie definit pentru activitatea Frontului Unit îl reprezintă chinezii din străinătate”.

Astăzi, UFWD caută să influențeze discuțiile publice despre subiecte sensibile, de la Taiwan – pe care China îl revendică drept teritoriu propriu – până la suprimarea minorităților etnice din Tibet și Xinjiang.

De asemenea, încearcă să modeleze narațiunile despre China în mass-media străină, să vizeze criticii guvernului chinez aflați în afara țării și să coopteze figuri influente ale diasporei chineze.

„Activitățile Frontului Unit pot include spionaj, dar sunt mai ample decât spionajul”, explică Audrye Wong, profesor asistent de politică la Universitatea Southern California, pentru BBC.

„Dincolo de obținerea informațiilor secrete de la guverne străine, activitățile Frontului Unit se concentrează pe mobilizarea mai largă a chinezilor din diaspora”, a adăugat ea, precizând că Republica Populară Chineză este „unică prin amploarea și domeniul de aplicare” al acestor activități de influență.

China a avut mereu ambiția de a exercita o astfel de influență, însă ascensiunea sa din ultimele decenii i-a oferit Beijingului capacitatea de a o pune în practică.  

De când Xi Jinping a devenit președinte, în 2012, el a fost deosebit de activ în modelarea mesajului Chinei pentru lume, promovând o abordare diplomatică confrontativă, cunoscută sub numele de „războinicii lup”, și încurajând diaspora chineză să „spună bine povestea Chinei”.  

Departamentul de Lucru al Frontului Unit (UFWD) își desfășoară activitatea prin diverse organizații ale comunității chineze din străinătate, care au apărat cu fermitate Partidul Comunist dincolo de granițele țării. Acestea au cenzurat opere de artă critice la adresa partidului și au protestat împotriva activităților liderului spiritual tibetan Dalai Lama. De asemenea, UFWD a fost asociat cu amenințări la adresa membrilor minorităților persecutate din străinătate, precum tibetanii și uigurii.  

Totuși, o mare parte din activitatea UFWD se suprapune cu cea a altor agenții de partid, operând sub ceea ce observatorii au descris drept o „negare plauzibilă”.  

Această lipsă de transparență este ceea ce generează suspiciuni și temeri cu privire la UFWD.  

În cazul în care Yang a contestat interdicția ce i-a fost impusă, judecătorii au fost de acord cu raportul fostului secretar de stat, care susținea că Yang „reprezenta un risc pentru securitatea națională”, invocând faptul că acesta și-a minimizat legăturile cu UFWD.

Cu toate acestea, Yang susține că nu a comis nicio ilegalitate și că acuzațiile de spionaj sunt „în totalitate neadevărate”.  

Cazuri precum cel al lui Yang devin tot mai frecvente. În 2022, avocata britanică de origine chineză Christine Lee a fost acuzată de MI5 că ar fi acționat prin intermediul UFWD pentru a stabili relații cu persoane influente din Regatul Unit. În anul următor, Liang Litang, un cetățean american care deținea un restaurant chinezesc în Boston, a fost pus sub acuzare pentru furnizarea de informații despre dizidenți chinezi din zonă către contacte ale sale din UFWD.  

În septembrie, Linda Sun, o fostă asistentă în biroul guvernatorului din New York, a fost acuzată că și-a folosit poziția pentru a servi interesele guvernului chinez, primind beneficii, inclusiv călătorii, în schimb. Potrivit unor rapoarte din mass-media de stat chineză, aceasta s-a întâlnit în 2017 cu un oficial de rang înalt din UFWD, care i-a spus să fie „un ambasador al prieteniei sino-americane”.  

Nu este neobișnuit ca persoane chineze proeminente și de succes să fie asociate cu Partidul Comunist, a cărui aprobare este adesea necesară, mai ales în lumea afacerilor.  

Dar unde se trage linia între influență și spionaj?  

„Granița dintre influență și spionaj este neclară” când vine vorba despre operațiunile Beijingului, a declarat Ho-fung Hung, profesor de științe politice la Universitatea Johns Hopkins.  

Această ambiguitate s-a intensificat după ce China a adoptat, în 2017, o lege care obligă cetățenii și companiile chineze să colaboreze cu anchetele de informații, inclusiv să furnizeze informații guvernului chinez – o mișcare despre care Dr. Hung a spus că „practic transformă pe oricine într-un potențial spion”.  

Ministerul Securității Statului a lansat videoclipuri propagandistice dramatice, avertizând publicul că spioni străini sunt pretutindeni și că „sunt vicleni și discreți”.  

Unii studenți care au fost trimiși în excursii speciale în străinătate au fost instruiți de universitățile lor să limiteze contactul cu străinii și li s-a cerut să prezinte un raport al activităților lor la întoarcere.  

Cu toate acestea, Xi este hotărât să promoveze imaginea Chinei în lume. Prin urmare, el a însărcinat o ramură de încredere a partidului să proiecteze puterea Chinei în străinătate.  

Și aceasta devine o provocare pentru puterile occidentale – cum pot echilibra cooperarea economică cu a doua cea mai mare economie din lume în paralel cu preocupările serioase legate de securitate?  

Brațul lung al spionajului chinez

Temeri reale cu privire la influența crescândă a Chinei pe scena internațională alimentează abordări mai agresive în Occident și pun guvernele democratice în fața unei dileme.

Unele, precum cel al Australiei, au încercat să se protejeze cu ajutorul unor legi noi împotriva interferențelor străine – criminalizând activități de implicare în afacerile interne. În 2020, SUA a impus restricții de intare în țară împotriva unor persoane care au activat în UFWD.

Iritată, China a susținut că astfel de legi și condamnări ale oamenilor săi „pun în pericol” relațiile bilaterale.

„Așa-zisele acuzații despre spionajul chinez sunt pur și simplu absurde. Evoluția relației între China și UK servește intereselor ambelor țări”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomației chineze, marți, ca răspuns la o întrebare legată de activitatea lui Yang în anturajul prințului Andrew.

Unii experți avertizează cu privire la cât de îngrijorător a devenit „brațul lung” al Frontului Unit din China.

„Guvernele occidentale trebuie să lase în urmă naivitatea față de activitatea UFWD și să o ia ca pe o amenințare serioasă nu doar la securitatea națională dar și la siguranța și libertatea numărului mare de cetățeni chinezi”, spune Hung.

El adaugă, însă, că „guvernele trebuie să fie vigilente față de rasismul anti-chinez și să lucreze din greu pentru a construi încredere și cooperare cu comunitățile de etnici chinezi, într-un efort de a contracara împreună amenințarea”.

În decembrie anul trecut, Di Sanh Duong, etnic chinez din Vietnam și lider al comunității din Australia, a fost condamnat pentrur că plănuia să interfereze în afacerile interne ale țării prin apropierea de un ministru din guvernul de la Canberra. Procurorii au argumentat că acesta a fost „o țintă perfectă” pentru UFWD pentru că a candidat pentru o funcție publică în anii 1990 și s-a lăudat de legături cu oficiali chinezi.

Procesul lui Duong s-a purtat în jurul unei declarații a sa – a spus la un eveniment caritabil la care participa și ministrul australian că includerea acestuia va fi „benefică pentru noi, chinezii”. Întrebarea a fost dacă el se referea la comunitatea chineză din Australia sau la regimul de la Beijing.

Într-un final, condamnarea lui Duong la închisoare cu executare a ridicat semne de întrebare seioase cu privire la posibilitatea ca aceste legi anti-spionaj să fie folosite ca arme de discriminare împotriva chinezilor.

„Este important să ne amintim că nu toți etnicii chinezi sunt susținători ai Partidului Comunist Chinez. Și că nu oricine este implicat în aceste organizații ale diasporei chineze este loial cu patos față de China.

Politicile ultra-agresive bazate pe profilare rasială nu vor face decât să legitimizeze propaganda regimului conform căreia etnicii chinezi nu sunt bineveniți și va trimite comunitățile în brațele regimului de la Beijing”, spune Dr. Wong, conform BBC.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News