ARPIM și RASCI cer Guvernului revizuirea de urgență a Directivei privind tratarea apelor uzate urbane

Citește și - Aproape jumătate dintre români nu au acces la canalizare. Cifrele INS

Industria farmaceutică împărtășește angajamentul de a îmbunătăți standardele de mediu, în special în ceea ce privește eliminarea micropoluanților din apele uzate prin tratare cuaternară. Impactul unor măsuri neconcordante cu realitatea poate fi major atât pentru pacienți, cât și pentru industria farmaceutică europeană, care joacă un rol vital în asigurarea de medicamente.

Reevaluarea cadrului legislativ al Directivei privind tratarea apelor uzate urbane

”Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI), asociații ce reunesc un număr semnificativ de producători internaționali de medicamente, solicită reevaluarea cadrului legislativ al Directivei privind tratarea apelor uzate urbane (UWWTD) pentru a se asigura că este aliniat cu principiile proporționalității, echității și durabilității. În forma actuală propusă de Comisia Europeană, directiva conține inadvertențe majore și are potențialul de a impacta negativ accesul pacienților la medicamente și produse farmaceutice.

Astfel, ARPIM și RASCI își exprimă profunda îngrijorare cu privire la propunerile incluse în această Directivă, care se apropie de aprobarea finală în Consiliul European de Miniștri. Industria farmaceutică susține pe deplin obiectivul de protejare a sănătății publice și a mediului, în special prin atenuarea eliberării de substanțe nocive în sistemele apelor uzate. Cu toate acestea, studiul de fezabilitate și de evaluare a impactului efectuat de Comisia Europeană conține inexactități semnificative care ar putea avea consecințe de amploare asupra sistemului de sănătate și asupra peisajului industrial mai larg”.

Una dintre cele mai îngrijorătoare probleme

”Una dintre cele mai îngrijorătoare probleme este constatarea că produsele farmaceutice și cosmeticele sunt considerate responsabile pentru 92% din micropoluanții din apele uzate. “Această cifră supraestimează semnificativ contribuția sectorului nostru, deoarece dovezile independente demonstrează că produsele farmaceutice și cosmeticele reprezintă doar 10-13% din încărcătura toxică totală[1]. Alte industrii, cum ar fi pesticidele, aditivii din plastic, produsele alimentare și produsele chimice industriale, sunt contribuitori substanțiali, dar nu sunt trași la răspundere într-un mod comparabil”, declară Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

Cadrul de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), așa cum este propus, plasează în mod inechitabil povara financiară a costurilor de tratament cuaternar doar pe două sectoare: farmaceutic și cosmetic. Această aplicare restrânsă a principiului „poluatorul plătește” nu numai că denaturează sursele reale de poluare, dar riscă și să impună obligații financiare excesive industriei noastre.

Cum va fi afectat sectorul farmaceutic

Sectorul farmaceutic, în special, va fi afectat de consecințele negative involuntare ale acestei legislații, afectând sustenabilitatea și autonomia strategică a sectorului farmaceutic și a sistemului de sănătate din Europa. În plus, cele două asociații sunt profund îngrijorate de impactul potențial asupra disponibilității medicamentelor critice și de lipsa acestora. O analiză preliminară arată că o parte din portofoliul de produse ar putea deveni nesustenabilă din punct de vedere economic, unele dintre aceste produse fiind clasificate drept medicamente critice pe lista Uniunii.

“Având în vedere fragilitatea dovezilor științifice care stau la baza modificării Directivei și alocarea disproporționată a costurilor, solicităm cu celeritate reevaluarea cadrului legislativ al Directivei pentru a se asigura că este aliniat cu principiile proporționalității, echității și durabilității. O abordare mai echilibrată și mai favorabilă incluziunii, care să ia în considerare toți factorii care contribuie la micropoluanți, ar servi mai bine atât mediului, cât și cetățenilor UE”, a declarat Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

O solicitare în acest sens a fost deja trimisă în atenția Prim-ministrului al României, dar și către Ministerele Mediului și Sănătății, pentru a cere reevaluarea datelor științifice utilizate și pentru a pleda pentru o soluție legislativă proporțională și echitabilă”, conform unui comunicat de presă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News