Arsenalul nuclear global crește pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece

Invazia Rusiei în Ucraina şi sprijinul acordat de Occident Kievului au sporit tensiunile între statele care deţin arme nucleare din lume, a declarat think-tank-ul Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) într-un nou set de cercetări.

În timp ce numărul de arme nucleare a scăzut uşor între ianuarie 2021 şi ianuarie 2022, SIPRI a declarat că, dacă puterile nucleare nu iau măsuri imediate, stocurile globale de focoase ar putea începe în curând să crească pentru prima dată în ultimele decenii, scrie Reuters.

"Toate statele înarmate nuclear îşi măresc sau îşi modernizează arsenalele şi majoritatea îşi ascut retorica nucleară şi rolul pe care îl joacă armele nucleare în strategiile lor militare", a declarat Wilfred Wan, directorul Programului pentru arme de distrugere în masă al SIPRI, în anuarul din 2022 al think-tank-ului.

"Aceasta este o tendinţă foarte îngrijorătoare". La trei zile după invazia Moscovei în Ucraina, pe care Kremlinul o numeşte o "operaţiune militară specială", preşedintele Vladimir Putin a pus arsenalul nuclear "de descurajare" să fie pus în stare de alertă ridicată.

El a avertizat, de asemenea, asupra unor consecinţe care vor fi "cum nu aţi mai văzut în întreaga voastră istorie" pentru ţările care ar sta în calea Rusiei. Rusia deţine cel mai mare arsenal nuclear din lume, cu un total de 5.977 de focoase nucleare, cu aproximativ 550 mai multe decât Statele Unite.

Cele două ţări deţin mai mult de 90% din focoasele nucleare din lume, deşi SIPRI a declarat că China se află în plină expansiune cu un număr estimat de peste 300 de noi focoase nucleare. SIPRI a precizat că numărul global de focoase nucleare a scăzut la 12.705 în ianuarie 2022, de la 13.080 în ianuarie 2021.

Se estimează că 3.732 de focoase au fost desfăşurate cu rachete şi avioane, iar aproximativ 2.000 - aproape toate aparţinând Rusiei sau Statelor Unite - au fost menţinute într-o stare de pregătire ridicată.

"Relaţiile dintre marile puteri ale lumii s-au deteriorat şi mai mult într-un moment în care omenirea şi planeta se confruntă cu o serie de provocări comune profunde şi presante care pot fi abordate doar prin cooperare internaţională", a declarat preşedintele consiliului de administraţie al SIPRI şi fostul premier suedez Stefan Lofven.

Iranul este mai aproape ca niciodată de avea o armă nucleară

Tensiunile îndelungate legate de capacităţile nucleare ale Iranului ar fi putut atinge un punct de neîntoarcere în această săptămână, împingând Orientul Mijlociu în ape necunoscute, relatează CNN.

Teheranul a accelerat îmbogăţirea uraniului într-un ritm nemaiîntâlnit de la semnarea în 2015 a unui acord istoric, prin care Iranul a redus îmbogăţirea uraniului în schimbul scutirii de sancţiuni, înainte ca fostul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, să se retragă din acord în 2018.

Analiştii consideră că Teheranul ar fi putut obţine deja materialul necesar pentru a fabrica o armă nucleară.

Joi, Iranul a oprit camerele de supraveghere folosite de către AIEA, organismul internaţional de supraveghere nucleară, pentru a monitoriza activitatea la principalele instalaţii nucleare ale ţării. Şeful AIEA, Rafael Grossi, a avertizat că această mişcare ar putea da o "lovitură fatală" negocierilor care încearcă să revigoreze acordul nuclear.

Absenţa filmărilor de la siturile nucleare îi privează de date pe negociatorii acordului nuclear - cunoscut în mod oficial sub numele de Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA) - ceea ce face "tehnic imposibil un acord", a declarat joi şeful AIEA, Rafael Grossi, pentru CNN. De asemenea, Iranul a început să instaleze centrifuge avansate la o uzină subterană de îmbogăţire, potrivit Reuters, care a relatat că a văzut un raport al AIEA care descrie intensificarea activităţii nucleare din Iran.

Accelerarea programului nuclear iranian are loc pe fondul creşterii tensiunilor dintre Iran şi SUA. Discuţiile în jurul JCPOA sunt în impas din cauza presiunilor tot mai mari din partea Teheranului pentru ca Corpul Gardienilor Revoluţiei (IRGC) - ramura de elită a forţelor armate iraniene - să fie radiat de pe lista organizaţiilor teroriste.

Acesta este considerat a fi ultimul punct de blocaj în aproape un an şi jumătate de negocieri între cele două ţări. Până în prezent, ambele părţi au refuzat să cedeze în această privinţă, notează Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News