Artefacte de aur, vechi de 3000 de ani, au stat ”bibelou” pe holurile unei școli de sat din România. S-a crezut că sunt noi și din alamă

Pe holurile unei școli de sat au fost expuse artefacte din aur, vechi de trei mii de ani. S-a crezut că sunt noi și din alamă, așa că nici măcar protejate de un geam de sticlă nu au fost. 

Un specialist a remarcat artefactele, parte a unui tezaur de mare valoare materială şi de o valoare istorică inestimabilă, și a făcut demersuri pentru a fi introduse în patrimoniul naţional. Piesele au stat în vitrina fără geamuri ale școlii, după ce persoanele care le-au analizat au crezut că sunt din alamă și de dată recentă.

Dr. Vasile Diaconu, cercetător în cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ, a relatat cazul în contextului furtului de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Arheologul a remarcat că multe dintre obiectele de tezaur care se află acum în muzeele României au fost descoperite întâmplător. Așa s-a întâmplat în Neamț, acolo unde a fost descoperit tezaurul compus din recipiente de aur, vechi şi foarte rare, ajuns inițial pe post de ornamente în școala din Rădeni. 

Recipiente vechi și foarte rare, din aur, descoperite când se muncea câmpul

"Pe baza datelor cunoscute în prezent ştim că depozitul de vase din aur a fost identificat în anii 1965-1966, cu prilejul unor lucrări agricole efectuate în partea de vest a satului Rădeni. Deşi a existat informaţia că au fost descoperite opt recipiente din metal preţios, întregi şi fragmentare, doar cinci dintre aceste piese au putut fi recuperate. Din acel moment începe o adevărată poveste, consemnată şi în presa vremii, care putea avea ca deznodământ pierderea definitivă a acestor artefacte excepţionale. Fără ca la momentul respectiv să le fie intuită valoarea materială şi cea istorică, vasele întregi au fost duse la şcoala din sat şi au fost aşezate într-o vitrină de pe holul instituţiei de învăţământ, alături de artefacte arheologice comune. Timp de un deceniu nu au atras atenţia nimănui, fiind considerate obiecte de dată recentă. Abia în 1977, arheologul Virgil Mihailescu-Bârliba, în timpul unei vizite la şcoala din Rădeni, observă preţioasele vase din aur şi, conştientizând importanţa lor, a făcut demersuri pentru ca acestea să ajungă în patrimoniul muzeului judeţean. Fără această intervenţie este foarte posibil ca respectivele obiecte să fi dispărut în anii următori", a declarat Vasile Diaconu, pentru Agerpres.

Trei vase întregi din tezaurul de la Rădeni se află în colecţiile Complexului Muzeal Naţional Neamţ, iar fragmente de la alte două recipiente au ajuns, încă din anii '70, în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie şi ale Băncii Naţionale a României.

Astăzi este descris drept spectaculosul tezaur de la Rădeni

”Dincolo de valoarea materială, depozitul de vase de aur de la Rădeni este foarte important tocmai prin raritatea tipologică a recipientelor. Din punct de vedere morfologic este vorba despre ceşti cu una sau două toarte uşor înălţate, având dimensiuni medii, iar greutatea lor variază între aproximativ 200 - 450 grame. Fiecare recipient a fost confecţionat dintr-o singură foaie de tablă din aur, iar forma s-a obţinut prin baterea la cald pe un calapod, în timp ce toartele s-au obţinut prin laminare, fiind fixate de corpul vaselor prin nituri. Doar unul dintre cele cinci vase prezintă elemente decorative, pe toarte având gravate forme geometrice”, a explicat cercetătorul nemţean.

Din punct de vedere cronologic, depozitul de vase de aur este datat în secolele XII - XI î. Hr., la limita dintre Epoca bronzului şi Epoca fierului. Arheologul a precizat că până în momentul de faţă, singurele analogii pentru aceste vase sunt cunoscute în Bulgaria, la Valcitrăn şi în Ucraina, la Krizovlin.

"În mod cert, spectaculosul tezaur de la Rădeni a aparţinut unor membri ai elitei sociale de acum aproape 3.000 de ani şi nu este exclus să fi fost adus dintr-un alt spaţiu geografic", a precizat acesta.

Potrivit acestuia, două ceşti de aur, parte a tezaurului de la Rădeni, au fost expuse în expoziţia de la Muzeul Drents din Assen, de unde, pe 25 ianuarie, a fost furat coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel