Asasinarea CEO-ului UnitedHealthcare: Teoria “banditismului social” explică de ce Luigi Mangione este văzut ca un „Robin Hood modern”

Citește și: Ce au căutat românii pe Google în 2024. Între fotbal, Călin Georgescu și ciocolată Dubai

Săptămâna trecută, asasinarea directorului general al UnitedHealthcare, Brian Thompson, într-un cartier din New York a stârnit reacții neașteptate pe rețelele sociale. În loc de consternare, multe postări au reflectat o admirație morbidă pentru atacatorul Luigi Mangione.

„Aceasta trebuie să fie noua normă”, a scris un utilizator pe platforma X, folosind hashtagul „#EATTHERICH”. Alt utilizator a întrebat sarcastic: „Singura mea întrebare este dacă directorul general al UnitedHealthcare a murit rapid sau a trebuit să aștepte luni întregi pentru ca asigurarea să îi aprobe tratamentul?”.

Reacțiile șocante au atras atenția politicienilor și sociologilor, generând o întrebare crucială: de ce un act de violență extremă poate fi privit cu simpatie?

Conceptul de „banditism social”, introdus de istoricul marxist Eric Hobsbawm în 1959, oferă un posibil răspuns. Hobsbawm definea bandiții sociali drept figuri reale sau mitologice care sfidau legea, fiind însă idealizați pentru lupta lor împotriva nedreptății – precum Robin Hood, haiducul englez care „fura de la bogați și dădea săracilor”.

Deși teoria lui Hobsbawm a fost formulată în contextul societăților agrare ale trecutului, ea poate fi aplicată și pentru a înțelege evenimentele contemporane. „Atunci când oamenii își pierd încrederea în stat și în capacitatea sa de a răspunde problemelor lor, ei se îndreaptă uneori către figuri care acționează în afara legii”, nota istoricul.

Asasinarea lui Brian Thompson nu este însă o poveste romantică de haiducie. Poliția l-a identificat pe atacator ca fiind Luigi Mangione, un tânăr de 26 de ani. Mangione și-a acoperit fața cu o mască, a lăsat un rucsac plin cu bani de Monopoly la locul crimei și a fugit pe bicicletă. La momentul arestării, autoritățile au descoperit asupra sa un manifest care pare să conțină mesaje critice la adresa inegalităților sociale.

Aceste detalii amintesc de tacticile simbolice ale bandiților sociali din trecut, dar cu o notă modernă, adaptată unei lumi interconectate digital.

Reacția populară la uciderea lui Thompson reflectă în parte o nemulțumire profundă față de inegalitățile economice și problemele sistemului de sănătate din SUA. Într-un astfel de context, mulți oameni își proiectează frustrările asupra unor simboluri ale puterii economice, precum executivii marilor corporații.

Cercetările lui Hobsbawm despre banditismul social susțin ideea că venerarea acestor figuri nu este neapărat conștient politică, ci reprezintă o formă de „rezistență proto-politică”. În lipsa unor instituții credibile care să le reprezinte interesele, oamenii tind să sprijine outsideri care sfidează statu quo-ul.

De-a lungul timpului, teoria lui Hobsbawm a fost supusă criticilor. Unii academicieni susțin că romantizarea bandiților trece cu vederea comportamentele lor violente sau egoiste. De exemplu, Jesse James, un cunoscut jefuitor de bănci din SUA, a fost celebrat în balada:

„Jesse James a fost un bărbat
Și a ucis mulți oameni
A jefuit trenul Glendale
A luat de la bogați
Și le-a dat celor mai săraci”.

În realitate, James a fost implicat în violențe brutale și susținerea supremației albe, dar imaginea sa a fost romanticizată de cultura populară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News