Ascensiunea extremismului în Europa: O provocare pentru democrație și stabilitate

Avocatul Cătălin Crăciunescu transmite faptul că suveranismul și extremismul sunt ”fenomene politice și sociale care au câștigat atenție în România”. De asemenea, avocatul a explicat când valul de extremism a avut o primă etapă de creștere în Europa.

„Noțiunea de extremism în Europa nu este un element de noutate, valul venind din spate de mai multe decenii, noțiunea de extremism acoperind ambele curente: atât cel de dreapta cât și cel de stânga.

Însă, pentru a putea înțelege de unde provine acest val este necesar să ne aplecăm pe motivele ce au stat la baza acestei realități, respectiv de la fazele inițiale care au fost alimentate de factorii economici, sociali, politici.

În Europa, valul de extremism avut o primă etapă de creștere după criza economică din 2008, când lipsa de înțelegere a cauzelor care au condus la scăderea economică și automat pierderea activelor pentru populație, au fost motive suficiente ce au condus la 'taxarea' sistemului politic prin alegeri alternative care s-au îndreptat către acest spectru.

O a doua etapă a avut loc după criza COVID19, când politicile defectuoase de management a crizei au dus la manifestări care ulterior s-au transformat în alegeri de tip extremist datorită faptului că partidele de acest tip s-au folosit de acest val de nemulțumire.

După criza Covid a apărut criza migrației: valurile de migrație, în special cele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, au alimentat tensiunile sociale și au fost exploatate de partidele de extremă dreapta care ajunseseră deja la putere în unele țări iar în altele aveau deja un procent semnificativ.

Polarizarea politică: Declinul partidelor tradiționale a creat un vid politic care a fost ocupat de mișcări radicale. Acestea promovează soluții simple la probleme complexe atrăgând astfel susținători din rândurile celor deziluzionați care mai degrabă au ales această alternativă nu pe fondul asumării ideologice a extremismului ci, mai degrabă, ca modalitate de sancționare a ideologiilor deja inadaptate provocărilor și nemulțumirilor recente.

Aceste alegeri, care au avut ca fond faptul că individul în esență, neînțelegând contextul economic și social defavorabil într-o perioadă de timp dificilă s-a refugiat destul de repede în ideologii de tip extremist sau suveranist și care, prin invocarea unor valori demult pierdute în istorie, au readus un interes pentru aceste forme de protest față de politicile democratice de până atunci.

Important de reținut este că aceste situații au prezentat ulterior și un element de transmitere de la o țară la alta, de multe ori fără a avea legătură lingvistică, socială sau istorică între acestea, ci pe baza unor explozii de nemulțumire transformate în extremism generalizat.

Manifestările extremismului

Extremismul s-a manifestat în moduri diverse:

Extrema dreaptă: Partide precum AfD (Germania), Vox (Spania) sau Rassemblement National (Franța) au câștigat popularitate prin retorica anti-imigrație, eurosceptică și naționalistă. Grupările violente, precum cele neonaziste, au fost implicate în atacuri xenofobe și antisemite.

Extrema stângă: Mișcările anarhiste și comuniste radicale au organizat proteste violente împotriva capitalismului, globalizării și structurilor politice tradiționale. În unele cazuri, acestea au dus la conflicte directe cu autoritățile.

Extremismul religios: Atacurile teroriste din ultimii ani, comise de grupări precum ISIS, au subliniat impactul ideologiilor religioase radicale asupra securității publice.

Suveranismul sau extremismul în România

Suveranismul și extremismul sunt fenomene politice și sociale care au câștigat atenție în România începând de la ultimul ciclu electoral din 2020 când un partid a adoptat un discurs de tip suveranist, punând accent pe valorile naționale, familia tradițională și respingerea anumitor inițiative europene.

De notat este că, deși România este membră NATO și UE cu drepturi depline, îmbunătățirile fiind vizibile mai ales în ultima perioadă, suveranismul a devenit tot mai vizibil prin critica adusă tocmai acestor instituții care au garantat creșterea nivelului de trai, independența dar și securitatea internă deși ne aflăm în proximitatea unui război.

Social media necontrolată a dus la explozia acestui fenomen, mai ales că nu este monitorizată ca alte instrumente de informare, punând la dispoziția oamenilor situații care polarizează societatea. Suveranismul și extremismul din România reflectă tensiunile unei societăți aflate la intersecția tradiției și modernității, dar și al influențelor geopolitice complexe. Gestionarea acestor fenomene necesită consolidarea educației civice, a dialogului și a valorilor democratice.

Din păcate aceste măsuri care au ca scop combaterea extremismului au o durată de implementare destul de lungă în timp și astfel nu poate schimba acest val de intenție pentru următoarele cicluri electorale.

Concluzionând, oricare ar fi imaginea creată de acest curent, este necesar a se păstra un echilibru pentru a menține ceea ce, în România s-a reușit prin acea vărsare de sânge din decembrie 1989; trebuie menținută democrația, pentru că, oricât de mult am păstra în minte istoria, aceasta reprezintă trecutul, însa, viitorul fiecăruia dintre noi depinde în mod exclusiv de stabilitate”, a precizat avocatul Crăciunescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News