Sociologul Alfred Bulai propune trecerea la un sistem de asigurări sociale pe modelul asigurărilor RCA.
”Conceptul de ban public presupune că o parte din banii mei îi dau pentru ajutorul general și aici înțeleg că trebuie să fiu solidar. Dar nu concep ca un politician să decidă de banii ăia ca și cum ar fi ai lui și mai ales să facă lucruri pentru care EU plătesc de fapt fără să benefIciez de ele... Asigurarea socială la noi ar trebui să fie pe nivele de tipuri de servicii medicale. Nu e normal să beneficiezi de orice la aceeași sumă. Urgența este obligatorie, nașterea, asistența, copii. Însă dacă vreau să îmi fac dinții ar trebui să am asigurare și pentru dinți, dar evident la alt preț care deja e mare. Ca la mașini. Cu alte cuvinte, clar aș exclude niște oameni de la serviciile medicale. Nu e corect! Dintr-un punct de vedere ideologic este aberant ca unii să nu aibă dreptul al servicii, dar pe de altă parte să consideri că acelea sunt un drept fundamental, e o discuție legată de solidaritate care este legată și de cât contribuie fiecare”, a declarat Sociologul Alfred Bulai la emisiunea Nod în Papură, realizată de DC News TV.
Citește și:
„Despre fake news... eu nu vreau să dau vina, dar aș spune că publicul vrea fake news! Nu am sesizat o prăbușire a audienței PRO TV după gafa cu moartea lui Florin Salam. Omul chiar e mulțumit, era în weekend, i-a dat emoții. Vreo jumătate de oră a avut ce face, în viața lui s-a întâmplat ceva. A discutat de moartea lui Salam.
Că nu s-a dovedit, asta e... ne bucurăm că am avut jumătate de oră de audiență la TV, ne bucurăm și că nu a murit, a doua zi a ieșit”, a spus Vâlcu, la „Nod în papură”.
„Eu vorbesc în sociologie despre teoria adevărului multiplu. În primul rând, în viața socială nu este un singur adevăr, sunt mai multe. Adică, în realitate, pentru tine două lucruri contrare pot fi adevărate. Urăști pe cineva și-l și iubești, pentru că în realitate emoțiile tale, ca om, sunt complexe.
Mai mult decât atât, e un exemplu tipic de atitudine teoretic rasială. Zice cineva: «Nu suport X categorie». Apoi îl întrebi ce fotbalist îi place și îți răspunde un om fix din categoria aceea. N-are nicio treabă”, a explicat Bulai.
„Pe de altă parte, în viața socială noi nu căutăm adevărul. Există minciuna liber consimțită, descris în teoriile comunicării. Adică știm amândoi că e o minciună. Dacă întrebi prin redacție cum a ieșit emisiunea de astăzi, lumea îți zice: «Foarte bine, domnule Vâlcu!». Ăla nu zice neapărat pe față de emisiunea proastă pe care ai făcut-o”, a adăugat sociologul.
„La teatru, ficțiunea este regulă, de 2000 de ani, din vremea lui Pericle. Nu? Actorii stau într-o gară, iar gara este sugerată din două sfori și un afiș cu un tren”, a explicat jurnalistul Val Vâlcu.
„Da, iar toată lumea respectă convenția. Doar nu te-ai ridicat la teatru vreodată și ai zis: «Băi, băiatule, vezi că nu a murit fata!»”, a răspuns Bulai.
„Acceptăm exagerările, Bruce Willis care trage avionul de coadă... Intrăm în convenție. Ca să nu mai zic că mai mult de jumătate din filme apelează la paranormal, la o lume fantastică, de care ne atașăm, cum ar fi Harry Potter sau orice titlu care este fantezie din prima. Omul are nevoie de fantezii.
Ăsta e motivul pentru care filmulețele care prind cel mai bine pe Internet sunt în majoritate despre lucruri precum stafii, fenomene extraordinare. Astea sunt consumate pentru că oamenii au nevoie de ficțiune, au nevoie de emoții. Ai spus foarte bine. Adevărul nu furnizează prea multe emoții sau, oricum, e rar. Avem nevoie de visare, de reverii, adică avem nevoie de o lume fantastică.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu