Asociația Magistraților din România, replică pentru Stelian Ion: Este o jignire foarte clară. Domnul ministru ar trebui să țină seama

Andreea Ciucă, Președinte al Curții de Apel Târgu-Mureș și președintele Asociației Magistraților din România, a reacționat în direct la România TV după ce Stelian Ion, ministrul Justiției, a susținut că CCR a dat o ”lovitură DNA și DIICOT”. 

”Curtea Constituţională a mai dat o lovitură DNA şi DIICOT, adică luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. CCR nu a ţinut cont de opinia celor care ştiu cel mai bine care este situaţia în parchete şi a ignorat argumentele DNA şi DIICOT, susţinute, de asemenea, de mai multe asociaţii ale magistraţilor şi de Secţia de procurori a CSM”, a scris Stelian Ion, pe Facebook.

”În mod cu totul regretabil, nu este prima declarație de acest gen. Este vorba despre o modalitate cu totul neadecvată și inadmisibilă în care ministrul Justiției face aceste declarații publice prin care, de fapt, tratează superficial și pătrunzător argumentele exprimate pe de-o parte de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Înalta Curte a fost cea care a sesizat CCR. Deci să vii și să spui că această Curte Constituțională nu a ținut seama de opinia celor care cunosc cel mai bine situația din Parchete, deci este o jignire foarte clară la adresa Înaltei Curți de Casație a Justiției. A veni și a spune că nu este în stare să cunoască situația în mod clar din Parchete constituie o atitudine care de fapt merge dezarmant spre șubrezirea unui pilon al democrației ce ține de independența justiției. (...) Cu toții știm bine că există multe instanțe și Parchete care sunt în situația de a nu mai putea funcționa din cauza resurselor umane. Dacă mergem după un astfel de argument nu știu unde vom ajunge. Eu cred că domnul ministru ar trebui să țină seama nu numai în mod trunchiat și doar atunci când consideră domnia sa că este avantajos, de documentele internaționale la care face referire. Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a spus foarte clar că specializarea nu trebuie să se facă în detrimentul calității justiției. Ori dacă s-a spus așa ceva pentru judecători atunci este absolut clar că se aplică și pentru procurori sau cu atât mai mult. (...) Un magistrat care este stăpân pe el din perspectivă profesională și sufletească, nu se simte umilit de declarații care, după cum am arătat, nu au fundament”, a declarat Andreea Ciucă, Președinte al Curții de Apel Târgu-Mureș și președintele Asociației Magistraților din România.

Decizia dată de Curtea Constituțională 

Curtea Constituţională a decis miercuri că vechimea necesară unui procuror pentru accederea la DNA şi DIICOT trebuie să fie cel puţin aceeaşi ca la Parchetul General, scrie Digi24.ro. 

”Curtea, având în vedere structura ierarhică a Ministerului Public, a stabilit că legiuitorul are obligația constituțională să instituie, în plan vertical, condiții de acces generale și specifice în funcțiile de execuție aflate pe niveluri ierarhice diferite. Dacă în cadrul aceluiași nivel ierarhic sunt organizate direcții specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiții speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora față de cele generale și specifice deja existente; însă, marja sa de apreciere nu poate să se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie să fie unitară și coerentă, cu respectarea principiului controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public.

Vechimea în funcție este elementul obiectiv pe care se grefează orice procedură de concurs sau interviu pentru avansarea în grad profesional/nivel de parchet și reprezintă o condiție necesară oricărei activități desfășurate la nivel înalt sau specializat.

DNA și DIICOT sunt direcții specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție învestite cu instrumentarea unor cauze de o complexitate ridicată circumscrise combaterii criminalității organizate, terorismului sau corupției, după caz.

Reperul pentru stabilirea condiției de vechime necesare accederii la funcția de procuror în cadrul direcțiilor specializate este cea stabilită pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atât sub aspectul naturii vechimii (efectivă), cât și sub cel al temporalității sale (10 ani), astfel că, în niciun caz, standardul numirii în funcție nu poate fi inferior celui al promovării în funcție la nivelul antereferit. Totodată, specializarea poate implica o condiție superioară de vechime pentru accederea în respectiva funcție, dar nicidecum una inferioară.

Rezultă că este nu numai rațional, dar și imperativ din punct de vedere al exigențelor constituționale ca vechimea efectivă pentru numirea în funcțiile de procuror DIICOT sau DNA să reflecte poziția constituțională supraordonată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public, calitatea de structură specializată a acestor direcții, precum și caracterul superior al rangului dobândit. Ar fi paradoxală plasarea celor două direcții specializate la cel mai înalt nivel ierarhic și compunerea acestora din procurori aflați la început de carieră a căror vechime nu le permite nici măcar promovarea în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal. În consecință, vechimea efectivă în funcție pentru aceste numiri trebuie să fie cel puțin aceeași cu cea necesară pentru accederea în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, art.II din legea analizată contravine poziției constituționale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public și, totodată, încalcă egalitatea în drepturi, nu se integrează în ansamblul legislației și se constituie într-un element de incoerență legislativă. Prin urmare, Curtea a reținut încălcarea art.1 alin.(3) și (5), art.16 alin.(1) și art.131 din Constituție.

Legiuitorului îi revine obligația de a pune de acord soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională cu decizia Curții Constituționale, sens în care urmează să modifice condițiile de vechime stabilite prin art.II [cu referire la art.79 ind.1 alin.(3) și art.87 alin.(2) din Legea nr.304/2004] și să le coreleze cu art.44 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea nr.303/2004.

Soluția Curții Constituționale consolidează poziția instituțională a celor două direcții specializate, valorificând specializarea, calificarea și experiența procurorilor”, se arată într-un comunicat CCR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News