EXCLUSIV  Aspen Healthcare Summit. Mikashmi Kohli, semnal de alarmă: Acest lucru ne face să mergem în față ca orbii. Ne-am uitat la șase boli: diabet, hipertensiune, tuberculoză, HIV, hepatită B și malarie

„Nu știu câți dintre voi știți că OMS a eliberat o rezoluție legată de diagnosticare, anul acesta, iar prezența în acest panel de discuție, unde vorbim despre prevenție și vaccinuri, se va baza mai ales pe modul în care punem diagnostic. Dacă vorbim despre ceea ce vrem să prevenim sau ceea ce vrem să tratăm, fără să știm nimic despre diagnostic, suntem orbi în fața problemei. Anul trecut, Comisia Lancet a publicat un raport despre diagnosticare, iar eu am fost parte din echipa de lucru.

Contextul este că, în 2018, Comisia Lancet și-a început activitatea cu 25 de comisari, cu diferite specializări, din 16 țări. Mai mulți miniștri de sănătate, experți în sănătatea publică, economiști de sănătate s-au strâns pentru a găsi răspunsul unei singure întrebări. De ce este important diagnosticul și care sunt dovezile pentru care ar trebui să ne pese de asta? 

Voi încerca să fac un rezumat al raportului, care are în total peste 55 de pagini. Prima parte are legătură cu dovezile. Deci în loc să mergem pe ipoteza că trebuie să investim în diagnosticare sau trebuie să ne gândim la prevenție, am adunat niște dovezi legate de diagnostic, iar din acele dovezi au rezultat niște recomandări și mesaje cheie. 

Primul mesaj are legătură cu ideea de continuitate a îngrijirilor medicale, pe care o numim „Care Cascade” (cascada îngrijirilor). Dacă o persoană vine în orice spital, trebuie tratată ca o ființă umană, nu ca o boală care îți bate la ușă. Trebuie să înțelegi ce i produce suferință, trebuie făcut un diagnostic, iar persoana trebuie tratată și tot așa. Ne-am uitat la șase boli: diabet, hipertensiune, tuberculoză, HIV, hepatită B și malarie. Un lucru era comun în cadrul tuturor acestor boli - bara portocalie pe care o vedeți aici este de diagnostic. Cea mai mare prăpastie în toate aspectele îngrijirii medicale a fost cea de diagnostic. Iar situația nu vizează doar țările cu venituri mici, ci e valabilă și în țările cu venituri mari. Marja descoperită a fost între 35% și 62%.

Ne-am întrebat apoi de ce se întâmplă asta și am privit la celelalte dovezi strânse. Ne gândit dacă nu cumva diagnosticarea nu este validă sau vorbim doar despre o calitate slabă în acest domeniu. Ne întrebam care e piesa de puzzle care ne lipsește, apoi am privit la dovezile din 10 țări, în ani diferiți de îngrijire medicală. Am descoperit că nici măcar lucruri simple, precum detectarea nivelului de glucoză sau hemoglobina nu erau disponibile. Și întorcându-mă la prevenție, noi trebuie să știm câtă glucoză are o femeie însărcinată în sânge, trebuie să știm care sunt estimările în ceea ce privește hemoglobina. Sunt o mulțime de factori care se asociază acolo și trebuie să verificăm acești parametri, dar disponibilitatea descoperită a a fost sub cea optimă. Nici măcar toate tipurile de radiografie nu sunt disponibile. Repet, vorbim despre analizele pe care trebuie neapărat să le realizezi asupra unei persoane, pentru a face o triere sau a te duce direct către tratare.

Mulți specialiști de la Banca Mondială și miniștri de sănătate ne-au întrebat de ce trebuie să apară investiții mai mari în diagnostic, nu în pharma sau vaccinuri. Așa că am făcut o analiză cost-beneficiu. Fiecare dolar pe care îl investești în diagnostic creează mai multe venituri. Dacă vorbim despre o boală infecțioasă, avem mai multe venituri, pentru că transmiterea nu se va accelera, dacă boala e detectată la timp. Iar pentru țările bogate, veniturile vor fi mai mari, direct proporționale cu morbiditatea pe care o eviți.

Mesajele cheie pe care le transmitem sunt că 47% din populația globală are acces puțin spre deloc la diagnosticare, ceea ce ne face să mergem în față ca orbii. Încercăm să tratăm oameni fără să știm pentru ce mai exact. Diagnosticarea este sub finanțată și abia în pandemia i s-a realizat importanța. Doar prin reducerea prăpastiei de diagnostic în cadrul celor șase boli pe care le-am menționat putem evita 1,1 milioane de decese pe an.

Nu trebuie să subestimăm importanța diagnosticării. Avem nevoie de o strategie națională în domeniul sănătății, dar trebuie, totodată, să subliniem importanța diagnosticării în cadrul acesteia. Acestea ar fi câteva recomandări: trebuie să aveți o strategie națională de diagnostic, trebuie să aveți un sistem de reglementare mai eficient.

Într-o notă mai pozitivă, ceea ce am prezentat până acum analizează datele strânse în foarte mulți ani. Dar pandemia ne-a demonstrat că țările se pot ocupa de aceste aspecte. Între 2021 și 2022 a avut loc o creștere exponențială”, a declarat Mikashmi Kohli, în cadrul evenimentului.

Cele mai importante probleme ale sistemului de sănătate din România

Intr-o intervenție exclusivă pentru DC News, Mikashmi Kohli a mai declarat:

„Există o bază de date unde poți vedea, în detaliu, care o să fie prevalența bolilor în următorii 20 de ani. Uitându-mă acolo, mi s-a părut interesant să văd că cele mai frecvente zece boli în România sunt netransmisibile. Sunt multe forme de cancer acolo, boli metabolice, hipertensiune, infarct.

Privind aceste date am realizat că nu există o creștere în prevalență niciunei boli. Prin strategia care, înțeleg de la ministrul Sănătății că o să fie adoptată astăzi, dacă aceasta va fi implementată bine, România va fi într-o poziție bună de a preveni foarte multe dintre aceste boli.

Bolile netransmisibile sunt mai ușor de prevenit dacă măsurile sunt luate din timp”.

Vezi interviul complet aici:

Institutul Aspen România organizează în data de 20 OCTOMBRIE 2023 a 12-a ediție a evenimentului Aspen Healthcare Summit 2023. Evenimentul a fost transmis live pe DC News și DC Medical.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News