Astrograma limbii române: Aștrii sau astrele?
"Astre" sau "aștri"? O întrebare aparent simplă, dar capabilă să provoace multe dezbateri printre entuziaștii limbii române. Astăzi vom explora împreună originile acestor două forme și vom vedea de ce această alegere nu este doar o simplă chestiune de preferință.
În vastitatea nesfârșită a cosmosului, astrele (și aștrii!) au captivat imaginația umanității de milenii, oferind nu numai o priveliște spectaculoasă pe cerul nopții, ci și indicii prețioase despre originile și destinul universului nostru. De la strălucitoarele stele care împânzesc bolta cerească până la misterioasele nebuloase și galaxii îndepărtate, aceste corpuri celeste continuă să inspire curiozitatea și să impulsioneze progresul științific.
Eminescu spunea:
Am văzut doi aştri
Strălucind albaştri
Sub o frunte-n vis
M-a-necat seninul,
Când privii divinul,
Blândul lor surâs.
Şi mi-am zis în mine:
"Înger cu lumine
De-un adânc noroc...
Din a vieţii tale
Înflorită cale
Cum nu stai în loc"?
(Mihai Eminescu, Doi aștri, 1872)
Moștenire latină cu plural dublu
Cuvântul "astru" provine din limba latină, astfel că "astrum" desemna un corp ceresc. Deja de la origini, cuvântul prezenta un plural dublu: "astra" și "astrīs". Această dualitate s-a perpetuat și în limba română, generând confuzie în rândul vorbitorilor.
Dicționare cu perspective diferite
Dicționarele explicative nu oferă un răspuns univoc. DOOM 2, ediția din 2005, pare a favoriza forma "aștri", în timp ce DOOM 3, ediția din 2021, acceptă ambele variante: "aștri" și "astre".
Libertatea de alegere
DOOM 3 oferă o libertate mai mare vorbitorilor, permițând folosirea ambelor forme de plural. Alegerea poate fi influențată de context, de preferința personală sau chiar de ordinea în care apar cuvintele în propoziție.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
