Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa au lansat bombardamente în Siria, vizând laboratoare de fabricare a armelor chimice şi depozite de armament. Bombardamentele au fost lansate după un atac chimic comis la periferia Damascului şi atribuit regimului Bashar al-Assad, care a negat orice implicare. Deputatul Remus Borza a făcut o analiză a situației tensionate din planul internațional.
Administraţia Donald Trump, premierul britanic Theresa May şi preşedintele francez Emmanuel Macron au argumentat că operaţiunea militară a fost necesară pentru a împiedica noi atacuri chimice în Siria. "Evenimentul anului, până în acest moment, este intervenția militară efectuată de Statele Unite, Franța și Marea Britanie în Siria, prin bombardarea unor obiective industriale ca urmare a unei pretinse și nedovedite folosiri de arme chimice de către regimul Bashar al-Assad împotriva rebelilor sirieni. Același pretext a fost folosit de către SUA și Marea Britanie și în 2003 pentru a justifica invazia Irakului și înlăturarea de la putere a lui Saddam Hussein. Ulterior, Congresul Statelor Unite și Parlamentul Britanic au recunoscut că regimul lui Saddam Hussein nu deținea arme chimice de distrugere în masă. Scuzele care au urmat din partea agresorilor erau deja tardive. Saddam Hussein era mort, Irakul era măcinat de un război civil fratricid, sute de mii de soldați ai armatei irakiene demobilizați, și lăsați să moară de foame. Într-o atare situație, nu ar trebui să surprindă pe nimeni că grosul combatanților grupării teroriste Statul Islamic provine tocmai din rândul armatei irakiene", a spus Remus Borza în cadrul emisiunii "Borza Analytica".
"Încalcă legislația internațională"
În continuare, deputatul independent a făcut următoarele precizări: "Au fost folosite peste 100 de rachete Tomahawk. M-a frapat că sunt foarte ieftine, 165 milioane de dolari. România, pe mai puțin de 100 de rachete Patriot, care sunt de interceptare, și Himers, care sunt de atac, dar cu rază mică de acțiune de 300 de km, a cheltuit 5,4 miliarde de dolari, fără TVA. Le cumpărăm cam scump. Acesta este însă un aspect secundar. Eu nu pot decât să dezavuez o astfel de intervenție în forță, ce încalcă legislația internațională. Acțiunea unilaterală a celor trei nu se legitimizează nici pe o rezoluție ONU și nici măcar pe o aprobare a Parlamentelor naționale. Este un atac împotriva unui stat suveran care contravine Cartei Națiunilor Unite".
Remus Borza a subliniat că se încalcă principiul suveranității unei națiuni. "Suveranitatea este un drept fundamental și inalienabil nu doar al națiunilor dezvoltate, ci și al țărilor mai puțin dezvoltate. Pe de altă parte, nu e nimeni mandatat să fie jandarm mondial, nici Statele Unite, nici Franța, nici Marea Britanie", a precizat Remus Borza.
"Se putea vorbi, in extremis, de o astfel de intervenție după ce aveam confirmarea echipei de experți a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice a faptului că regimul Bashar al-Assad a folosit arme chimice împotriva rebelilor. Echipa se afla pe teren pe data de 7 aprilie. Acum nu mai au ce să constate. Chiar dacă existau probe, acestea au fost distruse de bombardamente. Sau poate chiar asta era idea", a spus Borza.
Tensiuni în SUA, Franța și Marea Britanie
"Războaiele secolului XXI se duc pe resurse. Resurse minerale și resurse de hrană. Să nu ne imaginăm că marile puteri nu pot dormi de grija milioanelor de oameni ce trăiesc sub teroarea unor regimuri totalitare. Drepturile omului sunt doar un pretext. Ce le mână pe ele în luptă sunt doar interesele economice, materializate în resursele țărilor vizate de astfel de intervenții "preventive". Primăvara arabă, o amplă acțiune orchestrată și finanțată de SUA, se poate traduce într-o astfel de cheie. Înlăturarea prin forță, contrar voinței populare a lui Muammar al-Gaddafi, conducătorul Libiei, Saddam Hussein, președintele Irakului, Hosni Mubarak, preşedintele Egiptului, Zine El Abidine Ben Ali, preşedintele Tunisiei, sau Ali Abdullah Saleh, preşedintele Yemenului, a dus la instabilitate politică, la o criză umanitară de proporții, la o sărăcire extremă a locuitorilor acestor țări, la o recrudescență a terorismului islamic. SUA rămân cu resursele energetice, iar Europa rămâne bună de plată. Cele peste 5 milioane de refugiați din aceste teritorii, incluzând și Siria, au luat calea exilului spre Europa, câtă vreme America e prea departe și are o politică a migrației mult mai restrictivă. Dar asta costă Europa zeci de miliarde de euro anual. Europa a devenit ținta predilectă a atacurilor teroriste ca urmare a intervențiilor în forță de către occidentali în țările de origine ale jihadiștilor", a declarat Remus Borza.
"Trump, May și Macron aveau probleme de imagine și credibilitate. Aveau nevoie de o acțiune care să deturneze atenția opiniei publice de la agenda internă și care să creeze un val de susținere și popularitate pentru cei trei cavaleri ai Apocalipsei. Președintele Franței se confruntă cu greve de proporții. E o mare gaură neagră Societatea Națională de Transport Feroviar din Franța cu 46 de miliarde de euro pierderi. Săptămâna trecută, Macron a susținut un discurs în Parlamentul European în care a vorbit despre suveranitate. O nouă mostră de duplicitate în discursul liderilor marilor puteri. Nu poți vorbi de suveranitatea Europei călcând în picioare suveranitatea Siriei.
În Marea Britanie, Theresa May e din ce în ce mai contestată, chiar și în rândul propriului ei partid. Tot săptămâna trecută, Camera Lorzilor a Parlamentului Regatului Unit a votat o rezoluție prin care i se cere premierului să găsească soluții până în octombrie pentru a nu ieși din Uniunea Vamală cu UE. Iată că Brexitul se clatină.
Și în SUA președintele este contestat, inclusiv de republicani. Scandaluri de natură sexuală, ingerința Rusiei în procesul electoral, principalii consilieri deferiți justiției – sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă președintele american. Deci iată că acțiunea comună împotriva Siriei reprezintă un colac de salvare pentru cei trei lideri occidentali. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere bugetul de 700 de miliarde de dolari alocat de Congresul SUA pentru apărare. În fiecare an, SUA alocă bugete de peste 500 miliarde de dolari pentru înarmare. Nu poți produce numai pe stoc. Nu poți transforma America într-un gigantic depozit de arme. Ele trebuie destocate prin astfel de acțiuni de tip represiv. Războaiele sunt vitale pentru existența și profitabilitatea industriei militare. Cam cinic, dar asta e lumea în care trăim", a spus deputatul Remus Borza.
Răspunsul complet, mai jos:
INTERVIUL INTEGRAL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu