Atenție! PERICOLUL pe care trebuie să-l știe tot cei ce vor să economisească

Cât de ușor se pot devaloriza banii

De la un an la altul, uneori chiar mai repede, poate crește inflația, pot crește prețurile alimentelor, ale energiei, ale trasnporturilor, imobilelor, sau moneda națională se poate deprecia în raport cu cele de referință. Un indicator important, pentru a putea înțelege schimbarea valorii banilor, este coșul minim lunar. De aceea, depozitarea banilor, deși este metoda cea mai sigură de a nu-i pierde, existând foarte multe garanții, totuși este și cea mai păguboasă, dacă banii se devalorizează în timp foarte scurt.

Primii 15 ani de după 1990 au venit cu o lecție dură pentru români, în lisa educației financiare, pentru că mulți nu au știut cum să-și gestioneze economiile. Mulți dintre cei care aveau sume mari în depozite bancare, dar mai ales „la saltea”, bani care le-ar fi ajuns pentru a face achiziții imobiliare sau pentru a cumpăra mai multe autoturisme, s-au trezit cu banii devalorizați, în mai multe etape, până la denominare, când 10.000 de Lei au devenit 1 Leu „greu”.

Mulți români nu au fost conștienți de schimbarea care a fost anunțată de autorități, nu au știut ce trebuie să facă și au pierdut banii ținuți „la saltea”, pentru că s-au devalorizat, după denominare. În octombrie 1990 s-a produs prima liberalizare a preţurilor. Pentru a ne face o imagine cât mai clară a ceea ce înseamnă evoluția monedei, trebuie să ne gândim că de la acel moment până în anul 2015, inflaţia a fost de 413.000%, ceea ce înseamnă că preţurile au crescut de peste 4.000 de ori. În ultimii cinci ani, creșterea a continuat, iar criza actuală ar putea crea dezechilibre grave. Revenind la anii '90, vârful inflației a fost atins în 1993, atunci când inflaţia era de 256%. Apoi, în epoca leului „greu”, din iulie 2005 până în vara anului 2015, preţurile au mai crescut cu 56%. Iar din 2015 până în 2020, prețurile au explodat, mai ales de la declanșarea pandemiei.

Coșul minim crește, leul se devalorizează

Una dintre modalitățile de măsurare a calității vieții este și aceea a „coşului minim de consum lunar”. Indicatorul a fost introdus prin OUG 24/2000, iar în martie 2004 a fost abrogat, fiind reintrodus după 2015. În luna mai 2015, după majorarea salariul minim pe economie la 1.250 lei, s-au reluat discuțiile despre acest indicator, pentru că trebuia să existe posibilitatea ca salariul minim să poată acoperi valoarea minimă a „coșului”, care a crescut de la un an la altul. În noiembrie 2019, estimările Institutul Național de Statistică (INS) arătau că o familie de doi adulţi şi doi copii au nevoie de 6.954 de lei pe lună, o familie de doi adulţi şi un copil are nevoie de 5.918 de lei, iar o persoană adultă singură are nevoie de un coş de consum în valoare de 2.684 de lei pe lună.

Pe lângă toate aceste creșteri, foarte importantă este și devalorizarea leului în raport cu celelalte monede. Cursul de schimb a depășit pragul psihologic de 4,8 lei/euro încă din martie 2020, la declanșarea pandemiei. Inițial, devalorizarea s-a pus pe seama răspândirii epidemiei de Coronavirus care a generat o „fugă“ a investitorilor către activele sigure. Specialiștii spun, însă, că tendința de depreciere a monedei naționale este mai ales o consecință a dezechilibrelor de la nivel local, doar amplificată de temerile privind efecele pandemiei, iar tendința de depreciere a monedei naționale nu a fost o surpriză, leul fiind supus unui șoc  de volatilitate încă din 2019, din cauza instabilității legislative și a deprecierii echilibrelor macro. Iar perspectiva e sumbră, pentru că specialiștii consideră că deprecierea va conținua, până la fianlul anului, fiind dublată de o creștere accelerată a prețurilor.

Ce facem cu economiile

Pentru cei care au economisit până acum, investițiile în imobiliare, bursa sau fondurile de investiții sunt recomandate, în condițiile în care valoarea banilor scade, astfel încât păstrarea lor „la saltea” sau în depozite bancare poate genera pierderi. De asemenea, depozitele bancare vin și cu dobândă real-negativă, în această perioadă, adică românii care țin banii la bancă, în depozite la termen, nu mai au de câștigat din dobânzi. Pentru siguranța plasării banilor în investiții, fonduri de investiții sau la bursă, specialiștii recomandă o bună educație financiară a celor care investesc și o documentare permanentă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News