Atlas de anatomie realizat de un medic nazist, folosit și în prezent

Atlasul pe care l- a folosit medicul american este  "Anatomia topografică a omului - Pernkopf" este considerat cel mai bun exemplu de desene anatomice din lume, fiind  bogat în detalii și mai viu în culori decât oricare atlas medical publicat vreodată, potrivit BBC.

Totuși, acest atlas nu se mai tipărește, iar în aces moment un exemplar, care se mai poate regăsi pe piață costă și câteva mii de lire sterline. Motivul acestei decizii îl reprezintă faptul că ilustrațiile atlasului au fost realizate în urma analizelor cadavrelor a sute de oameni uciși de naziști. Corpurile  disecate  sunt afișate pe mii de pagini. 

Rabinul Joseph Polak - un supraviețuitor al Holocaustului și profesor de drept al Sănătății - consideră că acest atlas este o „enigmă morală", deoarece este derivat din „răul real, dar poate fi folosit în slujba binelui".

Trei laureați Nobel, jefuiți de Eduard Pernkopf

Atlasul medicului nazist, Eduard Pernkopf, de origine austriacă, care cuprinde șapte volume,  a fost un proiect al acestuia derulat pe parcursul a 20 de ani. Acesta a fost numit, cu spijinul naziștilor, decan al școlii de medicină de la Universitatea din Viena, în 1938, jefuind toți membrii evrei ai facultății, inclusiv trei laureați Nobel. Acest lucru a avut loc aproximativ în același timp cu  anexarea Germaniei a Austriei în cel de-Al Treilea Reich.

În 1939, o nouă lege a celui de-Al Treilea Reich asigura că trupurile tuturor prizonierilor executați să fie trimise imediat la cel mai apropiat departament de anatomie în scopuri de cercetare și predare.

În această perioadă, Pernkopf a lucrat 18 ore pentru disecarea cadavrelor, în timp ce o echipă de patru artiști, respectiv Erich Lepier, Ludwig Schrott, Karl Endtresser și Franz Batke, care  au creat imagini pentru atlasul medical. În afara acestor patru, alți artiști, în mare parte membri ai familiei, precum tatăl lui Schrott și soția lui Batke, au contribuit la câteva imagini în primii ani ai atlasului.

Pernkopf i-a instruit să picteze organele pe care le-au văzut în cât mai multe detalii, pentru a le face să pară țesut viu sub formă de tipărit. Acest lucru a fost permis de un tratament special al hârtiei utilizate pentru imaginile în acuarelă, care a permis detalii mai mari decât tipul de vopsea în mod normal. Singura abatere de la acest nivel ridicat de realism a fost utilizarea culorii, unde Pernkopf le-a instruit să folosească nuanțe mai luminoase decât cele găsite în cadavrele reale, astfel încât un cititor să învețe mai bine să recunoască și să distingă reperele anatomice cheie. 

Ilustrațiile, de la cadavrele  prizonierilor politici

Dr. Sabine Hildebrandt, de la Școala Medicală Harvard, spune că cel puțin jumătate din cele 800 de imagini din atlas provin de la prizonierii politici - bărbați și lesbiene, gay, țigani, dizidenți politici și evrei.

Primul volum al atlasului a fost publicat în 1937, iar semnăturile ilustratorilor Erich Lepier și Karl Endtresser au inclus svastici și însemnele SS. A fost suficient de mare încât a necesitat două cărți, una dedicată anatomiei în general și cealaltă care acoperă mai precis pieptul și membrele pectorale. Patru ani mai târziu, în 1941, a apărut cel de-al doilea volum, care necesită de asemenea două cărți. Acoperea abdomenul, pelvisul și membrele pelvine.

În anii '90 studenții și academicienii au început cu adevărat să pună la îndoială proveniența informațiilor din atlas. După ce istoria brutală a fost dezvăluită, cartea a ieșit din publicare în 1994.

După capitularea Germaniei, Pernkopf a fost ținut prizonier în  lagărul  aliat (POW) din Glasenbach timp de trei ani. A decedat la 17 aprilie, 1955, la Viena.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News