EXCLUSIV  Atribuțiile Președintelui României. De ce nu poate să-ți mărească salariul sau pensia

Președintele României are atribuții în raport cu o sumedenie de instituții. Aici se diferențiază conceptul de "funcții" ale președintelui, prin care se materializează aceste atribuții (funcția de reprezentare a statului, internă și externă, de garantare a valorilor statului, de garantare a îndeplinirii atribuțiilor asumate de România la nivel internațional prin tratate, de mediere între puterile statului etc.). Atribuțiile trebuie interpretate în mod coroborat, nu le regăsim doar în dreptul capitolului denumit "Președintele României" din Constituție.

Așadar, printre atribuțiile președintelui la nivel intern și extern regăsim următoarele:

1. În raporturile cu instanțele judecătorești, cu Ministerul Public și cu CSM

a) Este greșită aserțiunea că o altă entitate în afară de Președintele României ar avea atribuții în legătură cu numirea magistraților. Astfel, potrivit art. 134 alin. (1) din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

Potrivit legii speciale, judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile legii amintite. Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii. Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

b) Acordă grațierea individuală, în temeiul art. 94 lit. d) din Constituție. Astfel, graţierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Decretul de graţiere individuală nu poate fi revocat, potrivit Legii nr. 546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii.

2. În raporturile cu Curtea Constituțională a României

[Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale a României (în 2018), la finalul ședinței CCR]

a) Președintele poate sesiza Curtea Constituțională cu o obiecție de neconstituționalitate a unei legi înainte de promulgare. Astfel, potrivit art. 77 alin. (3) din Constituție, dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

b) În legătură cu numirea judecătorilor Curții Constituționale, președintele are, de asemenea, atribuții. Astfel, potrivit art. 142. alin (3) din Constituție, pentru un mandat de judecător la Curtea Constituțională, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.

c) De asemenea, Curtea Constituțională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a prim-ministrului sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

3. În raporturile cu Parlamentul României

a) Președintele are atribuții privind legiferarea (lato-sensu): promulgarea și reexaminarea. Astfel, potrivit art. 77 alin. (1) și (2) din Constituție, legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

b) De asemenea, președintele are unele atribuții importante privind menținerea unui climat de ordine la nivel național. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare, potrivit art. 92 alin. (2) din Constituție. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii, potrivit art. 92 alin. (3) din Constituție.

c) În raporturile cu cele două Camere (Senatul și Camera Deputaților), președintele are unele atribuții în legătură cu activitatea acestora. Astfel, potrivit art. 63 alin. (3) din Constituție, pentru prima sesiune parlamentară în urma alegerilor, parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Președintele poate convoca cele două Camere și într-o sesiune extraordinară.

d) Potrivit art. 90 din Constituție, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

4. În raporturile cu Guvernul României

a) Potrivit art. 91 din Constituție, preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

b) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament, potrivit art. 103 alin. (1) din Constituție.

b) De asemenea, Președintele numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82 din Constituție ("Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!").

c) În unele situații prevăzute expres în Constituție (funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile), Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

d) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă potrivit art. 87 din Constituție. De asemenea, Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită, potrivit art. 86 din Constituție.

e) Preşedintele României poate dispune suspendarea din funcţie a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, dacă s-a cerut urmărirea penală. Condițiile sunt enumerate expres în art. 109 din Constituție, privitoare la răspunderea membrilor Guvernului.

5. În raporturile cu CSAT și cu alte structuri din domeniul apărării/securității

Inquam Photos / George Călin

a) Aminteam unele atribuții referitoare la climatul de ordine din țară în cadrul atribuțiilor referitoare la raporturile pe care președintele le are cu Parlamentul.

Să nu uităm, de asemenea, că Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor, potrivit art. 92 din Constituție.

b) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora, potrivit art. 93 din Constituție.

c) Președintele României acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, potrivit art. 94 din Constituție.

d) De asemenea, potrivit art. 65 din Constituție, președintele propune spre numire celor două Camere, în ședință comună, directorii serviciilor de informaţii şi exercită controlul asupra activităţii acestor servicii.

6. Alte atribuții ale președintelui

Inquam Photos / Octav Ganea

a) Președintele României numeşte în funcţii publice (avem în vedere mai multe legi, în principiu Ordonanță de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ). De asemenea, președintele conferă decoraţii şi titluri de onoare.

b) Poate iniția procedura de revizuire a Constituției, în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție (revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot).

c) Aprobă regulamentul Administrației Prezidențiale. Potrivit Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, pentru exercitarea de către Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituţia României şi alte legi se organizează şi funcţionează Administraţia prezidenţială, instituţie publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Bucureşti, Palatul Cotroceni. Compartimentele din structura Administraţiei prezidenţiale, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare. Numărul maxim de posturi, structura organizatorică, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Administraţiei prezidenţiale se aprobă de Preşedintele României.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News