Apa potabilă devine prețioasă. Ministrul Mediului anunță că se impun măsuri de restricționare a consumului

"Într-adevăr, sunt multe localităţi unde apa potabilă devine din ce în ce mai preţioasă şi, fără protejarea acestei ape potabile, care, aşa cum am spus şi săptămânile trecute, trece printr-un amplu proces de filtrare, de pregătire pentru consum... această apă potabilă trebuie protejată şi aceste măsuri de restricţionare a consumului vin exact în sprijinul, în protejarea resursei şi asigurarea apei potabile pe termen mediu şi lung. Sper ca această perioadă de secetă să nu dureze foarte mult, dar cu siguranţă următoarele două săptămâni vor fi de această natură, cu precipitaţii foarte puţine, cu temperaturi ridicate. Toate prognozele de la colegii noştri de la ANM (Administraţia Naţională de Meteorologie n.r) arată acest lucru. Vedem ce se întâmplă şi în celelalte state europene", a susţinut Tanczos Barna, potrivit Agerpres.

El a subliniat că măsurile vizează limitarea consumului apei potabile pentru alte scopuri, iar în anumite situaţii se limitează printr-o decizie a factorilor locali - autorităţi publice locale şi furnizorul de apă potabilă - consumul pe anumite perioade ale zilei, în vederea refacerii rezervelor.

"Acolo unde se ajunge în situaţii deosebite, critice, acolo autorităţile vor fi ajutate, atât de ISU, cât şi de Apele Române, acolo unde pot fi găsite soluţii alternative", a punctat ministrul Mediului.

Folosirea rațională a resurselor de apă

Administraţia Naţională Apele Române a atras atenţia marţi că populaţia ar trebui să folosească raţional resursele de apă, astfel încât acestea să fie suficiente pentru toţi beneficiarii, în contextul în care 214 de localităţi au serviciul de alimentare cu apă restricţionat, din cauza secetei şi a consumului foarte mare.

Rezerva de apă a ţării este în scădere, dar suficientă pentru toţi beneficiarii care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă, arată reprezentanţii ANAR, într-un comunicat.

Echipele Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) monitorizează şi gestionează volumele de apă din principalele lacuri de acumulare, astfel încât acestea asigură la această oră necesarul de apă brut pentru toţi beneficiarii care se alimentează în regim centralizat din sursa de apă de suprafaţă.

În principalele 40 de lacuri, este disponibil marţi un volum de apă de 3,35 miliarde de mc de apă, iar coeficientul de umplere este de 77,36%, în scădere faţă de perioada anterioară.

"Estimăm că, la sfârşitul lunii iulie, în cele 40 de principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom menţine un coeficient de umplere de peste 70%. În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de circa 80 (cm) suficientă pentru funcţionarea CNE", menţionează reprezentanţii ANAR.

214 localități din România funcționează deja în regim restricționat

În ceea ce priveşte situaţia alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparţinând operatorilor de apă-canal), 214 localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Sibiu, Hunedoara, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Dolj şi Bihor (17 judeţe) funcţionează în regim restricţionat.

Restricţiile au fost impuse de operatorul de apă în scopul refacerii rezervei, deoarece consumul a crescut foarte mult şi apa din sursă nu mai ajunge să umple rezervoarele de înmagazinare. Aceeaşi situaţie, de creştere a consumului prin utilizarea apei din reţea pentru udarea terenurilor agricole, a condus la instituirea restricţiilor în localităţile din judeţele menţionate.

În ceea ce priveşte sistemele de alimentare cu apă centralizate din judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea, acestea au sursă de apă subterană din foraje sau drenuri, iar restricţiile sunt determinate de creşterea consumului de apă pentru irigaţii.

În 345 de localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (11 judeţe) sunt fântâni secate parţial, unde autorităţile locale şi Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă iau măsuri de transport a necesarului de apă sau măsuri de denisipare/decolmatare a puţuri.

Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 19 secţiuni s-au înregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, în bazinele Someş-Tisa, Banat, Olt şi în special în bazinul hidrografic Siret şi Prut-Bârlad. 

Citește și:

Secetă extremă. Avertizare de la CE pentru Franța, România, Spania, Portugalia și Italia

Franța, România, Spania, Portugalia și Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randamentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

A fost declarată secetă intensă în cinci regiuni din Italia, iar insuficiența apei disponibile a condus la mai multe restricții de utilizare în municipalități. Măsuri similare de limitare a utilizării apei s-au luat și în Franța.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News