Au fost finalizate lucrările la Casa Dosoftei, una dintre emblemele Iaşiului

Lucrările la imobilul construit în perioada 1677 - 1679 au fost finalizate la aproximativ un an de la demararea intervenţiilor de reparare şi reconsolidare a structurii de rezistenţă, dar şi a pereţilor, atât la interior cât şi la exterior.

Potrivit şefului CJ Iaşi, lucrările au fost necesare întrucât pereţii s-au erodat din cauza timpului, dar şi a infiltraţiilor.

"Casa Dosoftei a primit, în 1970, destinaţia de 'Muzeu al literaturii vechi'. A fost o muncă minuţioasă, fiind vorba despre un monument istoric, constructorul a fost nevoit să respecte anumite condiţii impuse de legislaţia în vigoare privind astfel de clădiri. Ne bucurăm să redăm circuitului muzeal o clădire cu însemnătate istorică atât de mare", a spus Maricel Popa.

Pentru repararea Casei Dosoftei s-au cheltuit peste 3,67 milioane de lei, din care 3,5 milioane de lei din fonduri europene obţinute prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5.

Potrivit proiectului, în cadrul lucrărilor a fost refăcută instalaţia termică întrucât clădirea era încălzită cu o centrală electrică veche, incompatibilă cu necesităţile unui spaţiu muzeal amplu. La rândul lor, uşile exterioare au fost restaurate, ele fiind fabricate din lemn de stejar şi prezentau semne vizibile ale deteriorării. Tot din cauza deteriorării, ferestrele au fost înlocuite. În timpul acestor lucrări, Casa Dosoftei a fost dotată cu sisteme de supraveghere, sisteme antiefracţie şi antiincendiu şi rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.

Potrivit constructorului, clădirea a mai fost consolidată în 1954, însă materialul cu care au fost făcute lucrările s-a deteriorat foarte mult.

"Un lucru important care s-a realizat în timpul ultimelor lucrări a fost drenul perimetral care nu va permite apei să se infiltreze în piatră şi astfel să o deterioreze în perioada de îngheţ - dezgheţ care are loc primăvara şi toamna. S-a făcut şi o izolare a pardoselii de la parterul clădirii, care are în acelaşi timp şi o încălzire electrică prin pardoseală. S-a reabilitat podul, dar am considerat că nu este necesar să intevenim la acoperiş, care e din tablă de alamă. Deşi acesta are aproximativ 60 de ani vechime, este foarte sănătos, nu are atac biologic, învelitoarea din cupru este etanşă. Această activitate de restaurare este o muncă de echipă. Colegii mei, de la proiectanţi, maiştri la muncitori, cu toţii au pus mult suflet", a declarat directorul tehnic al firmei care a efectuat lucrările de reparare şi reconsolidare a clădirii, Gheorghe Baian.

Arhitectul Filip Ciobănaşu a precizat că a fost păstrată scara interioară originală.

"Orice intervenţie asupra unei clădiri unicat aduce cu sine nişte dificultăţi şi lucruri pe care nu le cunoşti în faza de proiectare. De aceea, urmărirea de şantier pe care noi am acordat-o a fost vitală pentru a ajunge în acest punct. Sigur că neprevăzutele sunt ascunse de obicei sub cota de călcare şi asta s-a întâmplat şi aici când infiltraţii din surse necunoscute creau probleme zidurilor masive din piatră care absorbeau foarte multă umiditate. Ne-am luptat cel mai mult cu apa, dar nu a fost singura dificultate. Am vrut să ascundem instalaţiile şi nu a fost deloc uşor. Scara pe care speram să o consolidăm nu am putut să o desfacem pentru că nu am fi pus-o la loc la fel. Lemnul se contractă imprevizibil şi piesele odată desfăcute nu ar fi format din nou o scară funcţională. Şi a trebuit să lucrăm în jurul acestei probleme. Am restaurat tencuielile vechi pentru că, în realitate, aceasta este o restaurare a restaurării. (...) Îmi place să sper că peste 50 de ani va fi nevoie de o altă intervenţie, dar realitatea este alta. România îşi lasă foarte des construcţiile monument să se degradeze şi ajung într-un stadiu avansat din cauză că intervenim prea rar şi când o facem intervenim masiv", a spus Ciobănaşu.

În apropierea monumentului istoric va fi montat un panou informativ pe care va fi prezentat istoricul clădirii, scris şi în limbajul Braille.

Casa Dosoftei a fost construită în timpul domniei lui Antonie Ruset, între anii 1677-1679, iar până în anul 1686 a fost sediul celei de-a doua tiparniţe din Iaşi. În prezent, clădirea găzduieşte secţia de literatură veche din cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi. Printre exponate se numără şi Cazania, scrisă de Mitropolitul Varlaam Moţoc în anul 1643, considerată prima tipăritură în limba română din Moldova.

Potrivit preşedintelui CJ Iaşi, Muzeul "Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul" va putea fi vizitat după şase luni de la finalizarea lucrărilor de reparare şi reconsolidare. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News