Nadia Comăneci a purtat torța olimpică, alături de Nadal, Carl Lewis și Serena, la Jocurile Olimpice 2024. Spectacolul de la Paris, plin de culoare şi grandoare

Un moment de mare onoare pentru România a avut loc vineri spre sâmbătă noaptea, în cadrul ceremoniei, fără precedent, de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Grupul care a adus pe Sena torța, predând-o sportivilor de legendă ai țării gazdă, a fost format din Nadia Comăneci, Serena Williams, Rafael Nadal și Carl Lewis.

După o repriză bună de mai bine de jumătate de oră de ploaie, startul ceremoniei a început fără apă. Însă doar pentru 45 de minute, pentru că răpăiala a reînceput. Şi pare să nu se mai oprească.

Organizatorii au construit un întreg film pe marginea poveştii torţei olimpice, care iniţial se pierduse, ajungând pe un stadion gol. Noroc cu Zinedine Zidane, apărut de nicăieri, care a trimis torţa olimpică pe drumul cel bun, unde nişte copii au recuperat-o şi au adus-o cu o barcă pe Sena.

Apoi, dintr-odată, Parisul e într-un nor de fum. Dar e tricolor, pentru că magia flăcării olimpice a făcut să coloreze atmosfera în culorile drapelului Franţei.

Intră sunetul în scenă şi ce se putea alege mai bine decât celebrele şansonete franţuzeşti. Grecia deschide balul şi drumul celor peste 200 de naţiuni care îşi vor face prezenţa pe Sena, pe un drum de 6 kilometri, pentru ca drumul lor să se încheie la Trocadero, în faţa preşedinţilor şi invitaţilor de rang înalt. Acolo unde delegaţia refugiaţilor a fost aplaudată cu frenezie.

Abia începe alfabetul defilării ţărilor participante că se şi opreşte, la litera B. Pentru ca în scenă să intre exuberanta Lady Gaga cu o şansonetă, biensur.

Epopeea flăcării olimpice continuă. A fost furată şi hoţul fără chip fuge cu ea pe acoperişurile clădirilor din Paris. Asta în timp ce sportivii îşi continuă drumul lor către startul Jocurilor Olimpice.

Ploaia sâcâitoare îşi face din nou simţită prezenţa. Lumea e murată, mai puţin cele 50 de oficialităţi printre care preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, care beneficiază de un acoperiş improvizat deasupra capului. Restul invitaţilor de rang înalt sunt în ploaie. Într-o mare de preşedinţi îmbrăcaţi cu pelerine de ploaie transparente, reprezentantul Chinei e neînfricat, nu se sperie de câţiva stropi de ploaie.

Apoi drumul flăcării olimpice nu putea să nu treacă în scop publicitar pe la atelierele Louis Vuitton, acolo unde se construiau, conform scenariului, mai multe valize. În acelaşi timp, meşteri ai prelucrării metalelor făureau pe rit vechi medaliile care urmau să fie atârnate la gâtul sportivilor.

Povestea merge mai departe cu revoluţia franceză şi capătă o turnură mai întunecată. Flacăra olimpică asistă de pe celălalt mal al Senei la un concert rock.

Hoţul flăcării olimpice se dovedeşte a fi un atlet desăvârşit. Dacă parkourul va deveni sport olimpic, cu siguranţă el ar fi un pretendent la medalia de aur. Aleargă pe clădirile înalte din centrul Parisului de parcă ar fi concurent la suta de metri.

Ploaia se înteţeşte, devine mocănească, cum spun românii. Cinci invitaţi de rang înalt veniţi din lumea arabă, după robele albe şi lungi specifice zonei şi bucăţile de pânză roşie care le acoperă capetele, renunţă. Sunt muraţi.

La puţin peste o oră de la începerea festivităţii ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice apar şi primele probleme. Primul ecran gigant care cade din cauza ploii e amplasat în tribunele de la Trocadero. Apoi unul dintre cele două poziţionate în faţa tribunei oficiale în care se află şefii de stat îşi dă şi el obştescul sfârşit.

Deşi ploaia s-a înteţit nici premierul Marii Britanii nu se lasă mai prejos şi refuză pelerina. Avea să plece câteva minute mai târziu. Tribuna oficială începe încet-încet să se golească atunci când primii sportivi îşi fac prezenţa la Trocadero.

Parcă începe să strângă şi frigul. Chiar dacă nu eşti ud ai senzaţia că începi să devii o găină plouată. Probabil că asta simt şi spectatorii, unii dintre ei alegând să plece.

Delegaţia Palestinei este şi ea aplaudată frenetic câteva zeci de secunde de către asistenţa de la Trocadero. Oficialii de rang înalt parcă încearcă să se încălzească, încep să aplauze şi să danseze pe ritmul muzicii care se aude din boxe. La fel fac şi sportivii care au străbătut deja cei 6 km pe scena şi stau pentru câteva minute în zona scenei de la Trocadero.

În sfârşit apar şi ai noştri în barcă, alături de Rwanda. Avem o barcă destul de mare şi, în ciuda faptului că suntem reprezentaţi de peste 100 de sportivi, pare goală.

Delegaţia Statelor Unite e întâmpinată şi ea cu urale de spectatorii de la Trocadero. Dar atunci când apar sportivii francezi tribunele practic exultă, toată lumea este în picioare şi aplaudă.

Spectacolul de lumini de pe Turnul Eiffel împodobit cu cercurile olimpice îi face pe oameni să scoată telefoanele de sub pelerine şi să surprindă momentul într-o amintire de neuitat.

Apare calul care aleargă pe apă şi care în cursul zilei era camuflat ca o maşină prototip. Cavalerul olimpismului e pe drum. Oamenii aşteaptă marele moment al serii, aprinderea flăcării olimpice.

După două ore ploaia nu mai are putere. Aproape se opreşte şi probabil că îi va face să regrete pe cei care au plecat de la spectacol înainte de fluierul final. Sau nu, pentru că se porneşte din nou după câteva minute.

Pentru România şi pentru sportul românesc momentul excepţional al serii l-a constituit prezenţa Nadiei Comăneci alături de nume sonore ale sportului mondial precum Rafael Nadal, Zinedine Zidane, Carl Lewis sau Serena Williams, ducând torţa olimpică pe ultima sa bucată de drum.

Ca orice poveste totul se termină cu bine, cavalerul olimpismului şi armata sa de purtători de drapele ajung în cele din urmă pe esplanada din faţa Turnului Eiffel.

Ceea ce trebuia să fie mai frumos în spectacol a venit, bineînţeles, abia la sfârşit. Turnul Eiffel este scăldat în mii de lumini colorate de jocuri laser care îţi taie răsuflarea.

În cele din urmă, torţa olimpică nu se stinge din cauza ploii şi flacăra olimpică este aprinsă.

Spectacolul a început. Şi are auspicii bune pentru noi. Să nu uităm că românul aşteaptă belşug atunci când plouă. Aşadar, români, îmbogăţiţi tezaurul!, potrivit Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News