Miniştrii de interne din Austria, Republica Cehă şi Danemarca au estimat marţi că afganii care fug din ţara lor după ce talibanii au preluat puterea trebuie să rămână în ţările vecine Afganistanului, nu să vină în Europa, transmite agenţia EFE.
Ei au cerut de asemenea ca UE să sprijine respectiva regiune mai bine ca în 2015, când în blocul comunitar au sosit peste un milion de migranţi, mai ales din cauza războiului din Siria. Cei trei miniştri au apărut împreună la sosirea la reuniunea extraordinară a miniştrilor europeni de interne, desfăşurată la Bruxelles şi dedicată implicaţiilor crizei afgane asupra problemei migraţiei.
Oamenii n-ar trebui să vină în Europa, ci să rămână în regiune. Sarcina noastră este să stabilizăm regiunea şi să ne asigurăm că organizaţiile internaţionale care lucrează acolo sunt corect finanţate, a declarat ministrul de interne danez Mattias Tesfaye, care a insistat să nu fie criticate ţările care susţin frontierele europene.
Şi omologul său ceh, Jan Hamacek, a insistat asupra sprijinirii ţărilor vecine Afganistanului şi să nu se transmită niciun mesaj fals care ar putea crea speranţe ce nu se pot realiza.
La rândul său, ministrul austriac Karl Nehammer a subliniat că important este să fie transmis mesajul corect, pe care l-a rezumat astfel: rămâneţi acolo şi vom sprijini regiunea ca să ajute oamenii acolo !.
Conform unor surse citate de agenţia EFE, poziţiile divergente ale statelor UE referitoare la răspunsul în faţa unui posibil val de refugiaţi afgani fac ca această reuniune a miniştrilor de interne europeni să fie tensionată, Luxemburgul, de exemplu, susţinând ideea unor cote de refugiaţi pentru statele membre. Tot marţi, ministrul german de interne, Horst Seehofer, s-a pronunţat împotriva indicării unui număr precis de refugiaţi care să fie preluaţi din Afganistan, de teama creării unui 'factor de atracţie', scrie Agerpres.
Angela Merkel a afirmat marţi că migranţii care se stabilesc în Germania sunt germani chiar dacă numele lor au rezonanţă străină, cancelarul formulând astfel o critică subtilă la adresa obiceiului larg răspândit al germanilor de obârşie de a-i întreba pe turcii născuţi pe teritoriul german despre originea lor, transmite Reuters.
'Integrarea nu poate fi o strădanie de şapte generaţii care nu se termină niciodată doar pentru că nu te cheamă Klaus sau Erika', a spus Merkel, cu un zâmbet forţat, cu ocazia unei ceremonii de marcare a 60 de ani de când Germania a semnat cu Ankara un tratat pentru a aduce sute de mii de bărbaţi turci care să umple deficitele de pe piaţa muncii în anii 1960.
'Întrebarea este cât timp trebuie să se integreze o persoană care nu are un nume german înainte de a fi (considerată) integrată? Cred că fiecare ar trebui să aibă o şansă, cel mai târziu atunci când ia cetăţenia germană, să fie văzut ca parte a acestei ţări, şi numele nu trebuie să joace niciun rol', a adăugat ea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News