Austria devine din ce în ce mai coruptă. Declin „rușinos” față de anii precedenți

Austria s-a opus aproximativ 2 ani integrării depline a României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Alături de Țările de Jos, țara central-europeană a fost printre cele mai vehemente împotriva Bucureștiului în ceea ce privește îndeplinirea progreselor pe care România și Bulgaria le-au avut în reforma sistemului judiciar, corupția și crima organizată - așa numitul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV).

După ce Țările de Jos și-au dat acordul pentru România, pe 8 decembrie 2022, a mai durat alți doi ani până când autoritățile de la Viena au acceptat aderarea deplină a țării noastre la Spațiul Schengen, după ce, cu un an înainte au fost de acord cu integrarea parțială în Schengen Maritim și Aerian.

Însă cei care ne-au blocat ani mulți accesul în zona de liberă circulație se dovedesc a fi deficitari tocmai la ceea ce reproșau României, anume corupția. 

Austria e printre cele mai corupte țări din Europa

În anul 2024, țara central-europeană a avut rezultate mai proaste ca niciodată în indicele de percepție a corupției. IPC 2024 arată că Austria obține doar 67 din 100 de puncte, fapt ce o plasează pe locul 25, potrivit Vienna.at.

Regresul este considerabil având în vedere că în 2023, Austria se afla pe locul 20, iar în urmă cu 5 ani, pe locul 15. Pentru președintele Transparency International Austria, Bettina Knötzl, tendința negativă este „rușinoasă”.

 „Este un semnal de alarmă puternic. Austria ar putea fi în topul clasamentului CPI, dacă ar lua măsurile necesare. Elveția ocupă locul 5, ceea ce arată că se poate mai bine. Este momentul pentru o schimbare radicală!”, a declarat Knötzl, citată de Ziarul Românesc din Austria.

Scandalurile politice recurente, care implică nemulțumirea și îmbogățirea personală, încercările de influență politică asupra presei independente și lipsa unei autorități directoare independente pentru procurori, în special Procuratura Economică și Corupție (WKStA), au fost invocate drept motive pentru clasarea mai slabă, potrivit unei anchete APA. Toate acestea evidențiază deficiențele în combaterea corupției și în supravegherea democratică. În plus, Austria se află în ultimul loc în implementarea Legii privind libertatea de informare.

Transparency International, raport pe anul 2024

Măsurile puternice împotriva corupţiei sunt în scădere şi diminuează calitatea vieţii la nivel global, potrivit Indicelui de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2024, lansat de Transparency International, transmite Agerpres.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.

Îngrijorător pentru 2024 este faptul că nivelul de corupţie pe plan global este în continuare foarte ridicat, în timp ce eforturile de a combate acest fenomen sunt în scădere.

Lipsa unor măsuri puternice împotriva corupţiei are repercusiuni grave la nivel global în arii esenţiale, precum apărarea democraţiei, menţinerea statului de drept, protecţia mediului înconjurător şi combaterea schimbărilor climatice, promovarea şi protejarea drepturilor omului, arată organizația.

Uniunea Europeană are printre cele mai ridicate scoruri în clasamentul IPC. Cu toate acestea, în 2024 media UE este de 62 de puncte, în scădere cu două puncte faţă de anii precedenţi. La nivelul ţărilor Uniunii Europene putem observa tendinţa de stagnare sau chiar de scădere a eforturilor anticorupţie, ceea ce contribuie decisiv la compromiterea statului de drept, eludarea accesului la justiţie, diminuarea gradului de integritate publică. Toate aceste aspecte au un impact negativ asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor, fie că ne referim la calitatea slabă a serviciilor publice, la expunerea la fapte de corupţie sau la afectarea mediului prin practici ilegale.

În topul clasamentului IPC 2024 la nivelul Uniunii Europene se află Danemarca (90 de puncte), Finlanda (88 de puncte) şi Luxemburg (81 de puncte). Pentru al treilea an la rând, România obţine un scor de 46 de puncte din 100 posibile, la egalitate cu Malta, fiind printre ţările Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în combaterea corupţiei.

Ţările Uniunii Europene cu cel mai mare declin în clasamentul IPC în ultimul an sunt Germania (75 de puncte, -3 puncte /2023), Austria şi Franţa (67 de puncte, -4 puncte/2023), Slovacia (49 de puncte, -5 puncte/2023) şi Malta (46 de puncte, -5 puncte/2023).

Deşi este printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care au rămas cu un scor stabil în clasamentul ICP, România este mult sub media UE. Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute.

La nivel naţional, recomandările Transparency International Romania includ:

* Implementarea Pactelor de Integritate ca un instrument larg răspândit de monitorizare a achiziţiilor publice, inclusiv a achiziţiilor publice verzi, pentru a evita riscurile de corupţie şi pentru a promova încrederea în proiecte-cheie de contractare publică, punând accent pe importanţa monitorizării civice a modului în care sunt cheltuiţi banii publici, corectitudinea acestui proces şi responsabilitatea pentru proiectele de investiţii;

* Îmbunătăţirea conştientizării la nivelul cetăţenilor cu privire la importanţa aplicării Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, în special în acele arii menţionate în art. 3 ca domenii în care pot fi raportate încălcări ale legii, ca de exemplu achiziţiile publice, prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, protecţia mediului, sănătatea publică;

* Actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent şi îmbunătăţirea clarităţii reglementării în domeniul integrităţii publice;

* Asumarea guvernamentală a unui program anticorupţie care să ducă România la obţinerea unui scor în Indicele de Percepţie a Corupţiei de cel puţin 50 de puncte până în anul 2027;

* Derularea de programe de educaţie nonformală şi informală dedicate elevilor şi studenţilor care să contribuie la formarea unei culturi civice solide, precum şi la înţelegerea unor noţiuni de bază privind principiile democratice, drepturile individuale, etica şi integritatea în societate.

Transparency International Romania subliniază încă o dată importanţa cooperării dintre toţi actorii societali, de la mediul academic, instituţii publice şi clasa politică, la mediul privat şi societatea civilă. Implicarea constantă a acestora în formarea unei societăţi integre este esenţială, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei.

Date şi statistici despre Indicele de Percepţie a Corupţiei 2024 la nivel global, regional şi naţional, precum şi date comparative cu anii anteriori sunt disponibile pe site-ul www.transparency.org.ro

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News