Autostrada Târgu Mureș-Iași. Isărescu: Prioritate pentru noi
Autostrăzile României trebuie să traverseze munţii Carpaţi, însă nu doar de la nord la sud, ci şi de la est la vest, astfel că nu este nevoie doar de autostrada Piteşti-Sibiu, ci şi de autostrada Iaşi-Târgu Mureş, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu
"Referitor la capital, sunt multe de discutat. Aici, în faţa dumneavoastră, vreau doar să pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enorm de mare de infrastructură. Asta este o problemă de investiţii publice, care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori şi în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investiţiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar, fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanţe crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munţii Carpaţi. Acum vreau să fiu mai clar şi precizez că aceasta nu înseamnă trecerea doar de la nord la sud, ci şi de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostradă Piteşti-Sibiu, ci şi de o autostradă Iaşi-Târgu Mureş. Acestea ar trebui să fie priorităţi pentru noi", a spus Isărescu.
Lipsa forței de muncă
Guvernatorul a făcut referire şi la forţa de muncă, menţionând că şi la acest capitol sunt probleme mari.
"Avem o rată de activitate redusă, cam 66%, faţă de o medie a Uniunii Europene de 73%, ceea ce dă impresia că avem resurse de forţă de muncă disponibile pentru a mări potenţialul de producţie. Dar asta nu este chiar realitatea. Pe de o parte, din nou, lipseşte infrastructura care nu permite o mobilizare a resurselor disponibile. De exemplu, există insule de şomaj ridicat, cum ar fi în Vaslui, Botoşani, Mehedinţi, dar, din cauza lipsei de infrastructură, nu apar stimulentele pentru investiţii private în regiunile respective. Pe de altă parte, există o decuplare crescândă între calificările disponibile şi calificările forţei de muncă pe care le solicită piaţa muncii", a afirmat Isărescu.
Potrivit acestuia, cererea pentru calificări înalte este în creştere în România. Oferta de astfel de calificări a rămas, însă, mult în urmă.
"Nu intru acum în detalii, dar este foarte sugestiv să menţionez că aproape 21% dintre tinerii români între 15 şi 29 de ani nu urmează vreo formă de învăţământ, dar nici nu lucrează. În Uniunea Europeană, media acestui indicator este de numai 14%", a subliniat Mugur Isărescu, conform Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
