EXCLUSIV „Moment de răscruce în ANM“. Coțofan, director regional: Atunci s-a înființat serviciul de nivometeorologie
O avalanșă produsă în 2004, care a ucis mai mulți oameni, a determinat un „moment de răscruce în ANM“, care a dus la înființarea serviciului de nivometeorologie.
Dumitru Marius Coțofan, director regional al Administrației Naționale de Meteorologie, a vorbit despre înființarea serviciului de nivometeorologie:
„În 2004 a fost o avalanșă în care și-au pierdut viața mai mulți turiști. A fost momentul de răscruce în Administrația Națională de Meteorologie, în care s-a luat decizia înființării acestui serviciu de nivometeorologie, în care se fac măsurători asupra stratului de zăpadă. La început timid, la Bâlea și Bucegi, iar în ultimii trei ani avem măsurători și în Munții Vlădeasa, Țarcu, Călimani, Ceahlău etc. Administrația Națională de Meteorologie are informații în acest moment din toată zona montană.
Colegii fac acest profil de zăpadă în care își dau seama cât de stabile sunt straturile de zăpadă“, a punctat directorul ANM.
„Cine efectuează măsurătorile? Sunt meteorologii de la stații, sau vin specialiști pentru așa ceva?“, a întrebat Val Vâlcu.
„Sunt colegii de la stațiile meteorologice. Ei fac aceste profile. Stau în zăpadă 6-8 ore și fac aceste profile în care își dau seama de stabilitatea stratului de zăpadă, în funcție de cristalele de acolo. E o muncă grea, o muncă făcută în frig, dar care are această finalitate, buletinul nivometeorologic, realizat de colegii de la Centrul Meteorologic Transilvania Sud, un colectiv foarte frumos și cu multă experiență“, a completat Dumitru Marius Coțofan.
CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV Delta Dunării, zona din România unde turismul a explodat. Coțofan (ANM): De ce e lumea atrasă de acest loc
„Bănuiesc faptul că aceste date sunt valoroase și pentru cercetători din alte țări“, a adăugat Val Vâlcu.
„Da! Am învățat și noi de la francezi Și soft-ul folosit e tot din Franța, pentru că au mult mai multă experiență. Încet-încet, și România a căpătat experiență pe această zonă“, a replicat directorul ANM.
„Proiectul de automatizare a sute de stații ar putea viza și aceste măsurători, sau aici va fi nevoie de prezență umană?“, a întrebat Val Vâlcu.
„Partea de profile în zăpadă, la fel ca și rezerva de umiditate - în care odată la 10 zile facem profile pentru a determina umezeala din sol - bineînțeles că implică și partea umană. La ce vă referiți dumneavoastră, proiectul prin PNRR, cu extinderea a 300 de stații meteorologice automate, o să ajute la rândul său cu foarte multe informații, pentru că acoperă zone montane și premontane“, a mai spus Dumitru Marius Coțofan.
În 2004, pe Valea Morarului din Munții Bucegi s-a produs o avalanșă care a dus la moartea a 5 persoane. Rețeaua nivologică a României a fost extinsă după anul 2017, atunci când o altă avalanșă a dus la moartea a doi copii, Dor Geta Popescu, de 13 ani și Erik Gulacsi, de 12 ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
