• Aventuri în supermarket - ediţia de vacanţă. Cât te costă să scapi de nisipul dintre degete

Am fost în supermarket. Cum era de aşteptat în miez de vară, am văzut coşuri doldora cu pepeni, îngheţată, şlapi, ulei de plajă, pălării de paie şi apă. Multe baxuri cu apă. Doar că nu toţi se pregătesc să plece la mare. Cei mai mulţi care mişunau printre rafturi erau bătrâni, pensionari fascinaţi de etichetele roşii cu reduceri "a la Ciolacu." Cu uleiul, ceapa, ouăle şi făina mai ieftină parcă şi vara e un pic mai răcoroasă, nu?

Şi cum acolo, printre standuri, se înfiripă cele mai multe poveşti de scris şi de zis, din nou mi-au auzit urechile câte şi mai câte, toate din categoria aceloraşi românisme delicioase şi melodioase ca nicăieri altundeva, de la "cine cumpără pepenele ăsta de 10 kile?" până la "Ilie, aşteaptă că luăm hârtie în weekend, am văzut eu ofertă!"

Nu m-a amuzat nimic din ce am auzit, spre deosebire de alte dăţi. Ştiam că cine se miră de pepenele de 10 kilograme sigur nu şi-l permite iar femeia care striga după Ilie să nu pună-n căruţ hârtia igienică e pentru că îşi dorea să facă economie. Puţin trist pe alocuri.

Nu m-a amuzat nimic până am ajuns lângă un domn bine îmbrăcat, cunoştinţă veche, cam de-o vârstă cu mine. Atunci am descoperit că trăiesc degeaba şi că vacanţele la mare sunt lipsite de sens şi de magie dacă n-ai cu tine un... "sand blower".

Suflanta de nisip, vedeta verii

Dacă de Paşti şi de Crăciun am văzut cum se îmbuibă românii şi cum nu mai prididesc să pună pe bandă salamuri de patru feluri, tobă, lebăr, 100 de ouă şi 8 cozonaci, acum, pe trend estival, bag de seamă că sunt utile cele mai inutile lucruşoare de prin magazine. Cineva de lângă mine avea în coş un aparat ciudat. Arăta ca o turbină mai mică, doar că în formă de scoică. Şi pentru că mi-era şi cunoscut, l-am oprit şi l-am întrebat ce este. "E suflantă de nisip! Să dai nisipul la o parte de pe pătură, din papuci şi de pe corp." Am crezut că nu aud bine. De ce ţi-ar trebui "suflantă de nisip" când poţi foarte bine să scuturi pledul mai colea, să te speli în mare sau în piscină de nisipul de pe piele şi să baţi şlapii unul de altul cât să sară şi ultimul bob de nisip din ei?

Întreb: cât a costat? "200 de lei!" - mi-a răspuns. 200 de lei pentru un aparat care-ţi zboară nisipul dintre degete şi de pe prosop. Prin comparaţie, aparatul de adunat scame e bombă! Aia da invenţie! Şi când te gândeşti că până să aud de gadgetul de împrăştiat nisipul mă uitam la curăţătorul de scame ca la cea mai proastă invenţie din lume. A fost detronat. I-a luat locul curăţătorul de nisip. 

Mi-am zis în sinea mea - păcat că nu şi cu voce tare - "prefer să mă scuture cineva pe spate de nisip şi să flutur un pic prosopul prin aer până cade tot!" Am vrut să fiu politicoasă. Doar că după ce s-a îndepărtat de mine, am dat drumul la zâmbet. Îl sugrumasem, pe nedrept, prea mult acolo-n spatele buzelor.

Ce-am mai văzut la raft? Pahare din plastic pentru răcoritoare, cu pai telescopic de 1 metru. Da, 1 metru. De ce ţi-ai bea limonada dintr-un pahar de 20 cm cu pai de 5 ori mai mare? Şi-am mai văzut uscător de mâini portabil, cât un breloc. Ca să nu te mai ştergi pe prosop sau şerveţele. Ce-am mai văzut la standurile "Vacay"? Ventilator de faţă, costum de baie care se face transparent când intri în apă şi colac de salvare care cântă. 

Minunat, nu? Sau... cum spunea Earl Wilson: "Vacanţa este ceea ce îţi iei atunci când nu mai poţi lua ceea ce ai luat deja."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News