Avertisment OMS. ”Boala papagalului”, răspândire alarmantă în rândul oamenilor, în Europa

FOTO: Freepik @wirestock
FOTO: Freepik @wirestock

”Boala papagalului” se răspândește în rândul europenilor. Cum se manifestă boala și cum poate fi prevenită.

Cinci țări din Europa, Austria, Danemarca, Germania, Suedia și Țările de Jos, au raportat o creștere neobișnuită și neașteptată a numărului de cazuri de Chlamydophila psittaci, psitacoză, afecțiune cunoscută sub numele de ”boala papagalului”, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății (OMS).  Unele dintre cazurile raportate au dezvoltat pneumonie și au dus la spitalizare, fiind raportate și cazuri mortale.

Suedia a raportat o creștere generală a cazurilor de psitacoză începând cu 2017, care ar putea fi asociată cu utilizarea sporită a unor panouri de reacție în lanț a polimerazei (PCR) mai sensibile. Creșterea numărului de cazuri de psitacoză raportate în toate țările necesită investigații suplimentare pentru a determina dacă este vorba de o creștere reală a numărului de cazuri sau de o creștere datorată unor tehnici de supraveghere sau de diagnosticare mai sensibile.

În timp ce păsările purtătoare ale acestei boli ar putea traversa frontierele internaționale, nu există în prezent niciun indiciu că această boală ar fi răspândită de oameni la nivel național sau internațional. În general, oamenii nu răspândesc bacteria care provoacă psitacoza la alte persoane, astfel încât există o probabilitate scăzută de transmitere a bolii de la om la om. Dacă este diagnosticat corect, acest agent patogen poate fi tratat cu antibiotice.

OMS continuă să monitorizeze situația și, pe baza informațiilor disponibile, evaluează riscul reprezentat de acest eveniment ca fiind scăzut.

Ce este psitacoză și cum se manifestă

Chlamydophila psittaci este o bacterie care provoacă psitacoza, o boală zoonotică la om. Infecțiile umane sunt în general asociate cu cei care lucrează cu păsări de companie, lucrătorii din sectorul avicol, medicii veterinari, proprietarii de păsări de companie și grădinarii din zonele în care C. psittaci este epizootică în populația de păsări indigene.

C. psittaci este asociat cu peste 450 de specii aviare și a fost, de asemenea, găsit la diverse specii de mamifere, inclusiv câini, pisici, cai, rumegătoare mari și mici, porci și reptile.

Cu toate acestea, păsările, în special păsările de companie, sunt cel mai frecvent implicate în provocarea psitacozei umane. Transmiterea bolii la om are loc în principal prin inhalarea de particule în aer provenite din secreții respiratorii, fecale uscate sau praf de pene. Nu este necesar contactul direct cu păsările pentru ca infecția să se producă.

În general, psittacoza este o boală ușoară, cu simptome care includ febră și frisoane, dureri de cap, dureri musculare și tuse uscată. Cele mai multe persoane încep să dezvolte semne și simptome între 5 și 14 zile de la expunerea la bacterie.

Tratamentul prompt cu antibiotice este eficient și permite evitarea complicațiilor, cum ar fi pneumonia. Cu un tratament antibiotic adecvat, psitacoza rareori (mai puțin de 1 din 100 de cazuri) duce la deces.

OMS, recomandări și prevenire

OMS recomandă următoarele măsuri de prevenire și control al psitacozei:

- creșterea gradului de conștientizare a medicilor pentru a testa cazurile suspecte de C. psittaci în vederea diagnosticării cu ajutorul RT-PCR.

- creșterea gradului de conștientizare în rândul proprietarilor de păsări domestice sau în colivie, în special psittacine, cu privire la faptul că agentul patogen poate fi purtat fără o boală aparentă.

- punerea în carantină a păsărilor nou achiziționate. În cazul în care o pasăre este bolnavă, contactați medicul veterinar pentru examinare și tratament.

- efectuarea unei supravegheri a C. psittaci la păsările sălbatice, incluzând eventual specimene existente colectate din alte motive.

- încurajarea persoanelor care au păsări de companie să păstreze cuștile curate, să poziționeze cuștile astfel încât excrementele să nu se poată răspândi între ele și să evite cuștile supraaglomerate.

- promovând o bună igienă, inclusiv spălarea frecventă a mâinilor, atunci când se manipulează păsările, fecalele acestora și mediile lor.

- practicile standard de control al infecțiilor și măsurile de precauție privind transmiterea picăturilor ar trebui să fie puse în aplicare pentru pacienții spitalizați.

Citește și: Pericolul microplasticelor din alimentele de la supermarket: Bolile cardiovasculare şi deces, în creștere din cauza poluării

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel