Europa ar putea avea un deficit uriaș de gaze naturale de 30 de miliarde de metri cubi în vara viitoare.
China ar putea juca un rol central în această posibilă nouă criză a aprovizionării cu gaze a Europei. Iată ce reiese dintr-un raport al AIE, Agenția Internațională pentru Energie, cu titlul evocator: ”Nu este niciodată prea devreme să ne pregătim pentru iarna viitoare: bugetul de gaz al Europei pentru 2023-24”.
Raportul confirmă că del puțin pentru viitorul apropiat, stresul crizei energetice s-a atenuat: locurile de stocare a gazelor din UE sunt pline cu 95%, cu 5% mai mult decât nivelul mediu de umplere din ultimii 5 ani, prețurile sunt mai mici și sunt încă blânde, iar această toamnă tarzie și blândă ne-a ajutat să avem un consum redus pentru încălzire.
Dar optimismul care a circulat în ultimele zile nu trebuie să se transforme într-o subestimare a riscurilor pe termen mediu, avertizează AIE.
Dacă UE a reușit să facă față penuriei de aprovizionare din Rusia, aceasta se datorează nu numai pompelor mari de conducte din Norvegia, Algeria sau Azerbaidjan, ci și (dacă nu mai ales) gazului natural lichefiat care a ajuns din abundență în Europa datorită dublării fluxurilor din Statele Unite. Dar o parte substanțială a creditului revine, indirect, și Chinei.
De fapt, Beijingul și-a redus foarte mult ponderea în importul de GNL la scară globală în primele 10 luni ale anului 2022, iar acesta, subliniază AIE, a fost un ”factor cheie pentru o mai mare disponibilitate” a metanului lichefiat în Europa și ”pentru a compensa scăderea livrărilor de gaze din Rusia”.
Cu alte cuvinte, pe o piață de obicei inflexibilă, cum este gazul, lipsa unui competitor major precum China a oferit UE capacitatea de a obține stocuri suplimentare într-un timp relativ scurt. Dar nu același lucru se întâmplă neapărat în 2023.
În primul rând, există o problemă de disponibilitate globală: conform raportului AIE, ”se preconizează că oferta globală de GNL va crește cu doar 20 de miliarde de metri cubi în 2023, aproximativ o treime din creștere provenind din Statele Unite”. Această creștere este ”aproximativ jumătate din creșterea medie înregistrată în perioada 2016-2019”.
Cu alte cuvinte, chiar și cu toate eforturile SUA sau ale altor parteneri considerați de încredere de către UE, piața GNL nu va fi la fel de bogată precum ar fi în cazul unei reduceri suplimentare a livrărilor de la conductele rusești.
Și dacă China ar reveni la importul de metan lichefiat așa cum a făcut până în 2021, atunci lucrurile s-ar complica pentru Europa. Un risc împotriva căruia Europa trebuie să acționeze imediat.
De aceea, directorul executiv al AIE, Fatih Birol, îndeamnă guvernele să ”accelereze îmbunătățirea eficienței energetice și implementarea de energie regenerabilă și pompe de căldură și alte măsuri pentru a reduce structural cererea de gaze. Acest lucru este esențial pentru securitatea energetică a Europei, bunăstarea cetățenilor și industriilor săi și tranziția acesteia la energie curată”.
Citește și:
Termocentralele pe cărbune, roata de rezervă a României
"Am explicat doamnei comisar situaţia specifică a României şi anume că ţara noastră se regăseşte într-o regiune în care este nevoie să arătăm această solidaritate despre care vorbim la nivelul întregii UE şi la nivelul statelor democratice, că acest specific necesită, de la sine, şi înţelegerea condiţiile de securitate energetică.
Astfel, am explicat că aceste grupuri energetice care, aşa cum au fost asumate, - este vorba de două grupuri de 600 de MW, fiecare dintre ele de 300 - urmează să fie scoase din funcţiune şi, fiind în continuare funcţionale şi putând fi folosite, am cerut acordul astfel încât să poată fi trecute în rezervă tehnică, pentru că, în momentul în care avem nevoie de asigurarea securităţii energetice şi echilibrarea energetică, pe baza unor proceduri foarte bine convenite la nivelul comisiilor de specialitate, să poată fi puse în funcţiune.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News