Tragedia aviatică din Alpii Francezi, soldată cu 150 de morți, a adus în dezbaterea publică un subiect delicat: controalele psihologice la care sunt supuși piloții de avion.
Informațiile făcute publice în ultimele două zile converg spre ipoteza conform căreia copilotul Andreas Lubitz, suspectat că a prăbușit deliberat avionul Airbus 320, avea probleme psihice.
Controale draconice în România comunistă
Mai mulți piloți din România ne-au explicat că înainte de 1989 controale psihologice pe care le susțineau erau extrem de amănunțite, fiind practic imposibilă păcălirea lor. La Institutul Național de Medicină Aeronautică, piloții erau testați de nume grele ale psihologiei din România.
Investigațiile medicale se întindeau pe durata a patru zile, dintre care testelor psihologice le era alocată nu mai puțin de o zi și jumătate.
”La cel mai mic semn de întrebare nu mai puteai să zbori! Nimeni nu avea curaj să schimbe decizia psihologilor”, ne-a declarat pilotul Cezar Osiceanu.
Normele Europene, mult mai superficiale
Situația s-a schimbat însă începând cu anii ’90, când regulile s-au relaxat, iar normele europene au devenit mai laxe. În prezent, controalele medicale au devenit mult mai superficiale, iar verificarea psihologică a fost eliminată complet. Se fac doar analize medicale.
Piloții români susțin că au auzit de cazuri de colegi din Europa care cu o simplă adeverință de la medicul de familie, prin care sunt declarați apți, primesc permisiunea de a zbura.
Superficialitatea în testarea piloților ar putea fi explicată prin siguranța mai ridicată pe care o prezintă avioanele din ziua de azi, dar, mai ales, prin ascensiunea firmelor ”low-cost”, care oferă bilete ieftine, dar trebuie să cheltuie cât mai puțin, astfel că ajung să sacrifice controalele amănunțite de pe vremuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu