Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare (cunoscută, colocvial, drept "Legea Iohannis"). Președintele Consiliului Legislativ este Florin Iordache.
"În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea articolului 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, în sensul prevederii ca Președintele României, aflat în ultimele 3 luni ale mandatului său, să poată candida ca independent pe listele unui partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru obținerea unui mandat de deputat sau senator.
2. Prin obiectul său de reglementare, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Așa cum se menționează și în Expunerea de motive, soluția legislativă preconizată a mai fost cuprinsă și în art. 5 alin. (7) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, iar prin Decizia nr. 339/2004, Curtea Constituțională a constatat că textul de lege criticat menționat nu contravine dispozițiilor art. 37, art. 80 alin. (2) și art. 84 alin. (1) din Constituție".
"Având în vedere considerentele acestei decizii, recomandăm analizarea soluțiilor legislative preconizate sub următoarele aspecte:
Curtea Constituțională a reținut în decizia menționată că „Dispozițiile constituționale invocate de autorii excepției nu interzic, nici explicit, nici implicit, posibilitatea ca Președintele României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și a Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, să candideze ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale pentru un mandat de deputat sau de senator".
Pe de altă parte, nu există nicio prevedere constituțională sau legală care să impună condiția deținerii de către un cetățean a calității de membru de partid pentru includerea sa pe lista de candidaturi a respectivului partid.
Prin urmare, apreciem că Președintele României are dreptul de a candida pentru funcția de senator sau de deputat pe lista unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale, chiar și în lipsa normei preconizate".
"Interpretarea reținută în Expunerea de motive, potrivit căreia art. 52 alin. (5) din actul normativ de bază nu ar permite candidatura Președintelui României pe listele unui partid, este determinată de utilizarea unui alt sens al noțiunii de „candidat independent" decât cel folosit în prezent în actul normativ de bază.
Astfel, Legea nr. 35/2008 definea la art. 2 pct. 15 această noțiune astfel: „candidat independent - persoană care participă la alegeri pentru a obține un mandat de deputat sau de senator și care se autopropune pentru aceasta, fiind susținută de un anumit număr de alegători, în condițiile în care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător, potrivit prezentului titlu".
Legea nr. 208/2015, care a abrogat Legea nr. 35/2008, nu mai conține o definiție a acestei noțiuni, însă, din conținutul tuturor dispozițiilor în care apare această noțiune, rezultă fără echivoc utilizarea acesteia în sensul de mai sus.
Pe de altă parte, norma propusă pentru alin. (5^1), la fel ca norma cuprinsă în art. 5 alin. (7) din Legea nr. 373/2004, utilizează termenul de „independent" în sensul de persoană care nu are calitatea de membru al unui partid politic, sens diferit de cel utilizat în cuprinsul actului normativ".
"5. Sub rezerva celor de mai sus, din punct de vedere al redactării, reținem următoarele:
5.1. La titlu, întrucât se preconizează numai completarea art. 52 din actul normativ de bază, nu și modificarea, sintagma „pentru modificarea și completarea art. 52" se va reda sub forma „pentru completarea art. 52".
Totodată, potrivit uzanțelor normative, în titlul unui act normativ nu se menționează decât categoria, denumirea și numărul actului normativ asupra căruia se intervine, fără precizarea evenimentelor legislative suferite. Prin urmare, expresia finală „cu modificările și completările ulterioare" trebuie eliminată din text.
5.2. Având în vedere că soluția legislativă vizează numai completarea unui element structural din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, partea introductivă a articolului unic devine parte dispozitivă și va fi reformulată astfel:
„Articol unic. - La articolul 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5^1), cu următorul cuprins:".
Pe cale de consecință, actuala parte dispozitivă a pct. 1 se va elimina".
(extras din document)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu