Avocatul Cristian Winzer a făcut o analiză extinsă pe subiectul SIIJ, după avizul din CSM

Câteva considerații privitoare la ”treaba cu secția specială”, despre care domnul Iohannis spunea (octombrie 2019) că ”o rezolvăm și pe asta”.

Prin Hotărârea nr. 23/11.02.2021, Plenul CSM avizează NEGATIV proiectul de lege inițiat de ministrul Stelian Ion, având ca obiect desființarea SIIJ.

1.1. CSM confirmă că proiectul de lege vizează schimbarea competenței de efectuare a urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile săvârșite de magistrați, dosarele urmând a reveni la alte parchete, între care și DNA. În acest context, se arată că ”soluția normativă propusă NU este însă, însoțită de instituirea unuor GARANȚII menite să dea eficiență principiului independenței justiției, prin asigurarea unei protecții adecvate a judecătorilor și procurorilor împotriva unor eventuale PRESIUNI exercitate asupra lor.”

1.2. CSM critică extrem de dur ministrul justiției, arătând că abordarea acestuia în legătură cu proiectul de lege ”denotă o NEÎNȚELEGERE a semnificației reale a principiului independenței justiției, care, în esența lui, este menit să protejeze, în primul rând, CETĂȚEANUL, iar nu judecătorul sau procurorul. Judecătorul este ultima redută în SPRIJINUL cetățeanului, în demersul firesc al acestuia de valorificare și apărare a drepturilor și intereselor sale legitime. Or, NUMAI un judecător independent, care beneficiază de garanții adecvate, poate răspunde acestui deziderat al cetățeanului și, în egală măsură, al statului de drept. Judecătorul trebuie să acționeze în conformitate cu LEGEA, fără a fi afectat de vreo TEMERE că ar putea fi supus unor proceduri declanșate de unul dintre participanții din cauza pe care o instrumentează, în scop de INTIMIDARE. (…) Tot astfel, și procurorii trebuie să își desfășoare activitatea în condiții de independență, protejați de orice formă de PRESIUNE nejustificată.”

1.3. Plenul CSM reține că ”este dincolo de orice discuție necesitatea prevederii unor GARANȚII ADECVATE pentru asigurarea unei reale independențe a justiției și obligația legiuitorului de a reglementa astfel de garanții”, amintind că, potrivit proiectului promovat de ministrul Stelian Ion, se ajunge la ”suspendarea din funcție a unui judecător sau procuror doar prin efectul aprecierii EXCLUSIVE a procurorului care dispune trimiterea în judecată.”

1.4. Sunt reiterate și aspectele reținute de Plenul CSM în Hotărârea nr. 225/15.10.2019, prin care a fost aprobat Raportul Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/DIJ/1365/DIP/2018 privind ”respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența DNA vizând magistrați sau în legătură cu aceștia”, CSM concluzionând, în urma examinării acestui raport, ”în sensul că, din perspectiva respectării garanțiilor prevăzute de lege pentru magistrații implicați în cauzele aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, se poate constata existența unor DEFICIENȚE ÎNSEMNATE în ceea ce privește efectuarea actelor de urmărire penală într-o serie de cauze.”

1.5. Se observă cu claritate că mențiunile CSM sunt exact în sensul celor relevate și de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 33/2018 (prin care a RESPINS obiecțiile de neconstituționalitate și a arătat că prin înființarea acestei secții în cadrul Ministerului Public NU sunt încălcate nici prevederile Constituției României și nici tratatele internaționale la care România este parte). Instanța de control constituțional a apreciat și OPORTUNITATEA înființării noii structurii, COMPLET DEPOLITIZATĂ, reținând că aceasta ”constituie o GARANȚIE legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o PROTECȚIE adecvată a magistraților împotriva PRESIUNILOR exercitate asupra lor, împotriva ABUZURILOR săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați” (paragraful 141 din Decizie).

1.6. Este adevărat că, potrivit Constituției, deciziile CCR (care este garantul supremației Constituției, unica autoritate de jurisdicție constituțională din România) sunt definitive și general obligatorii (art. 147 alin. (4) din legea fundamentală), după cum la fel de adevărat este că în scrisoarea publică adresată președintelui CCR la data de 3 iulie 2018, președintele Comisiei de la Veneția, Gianni BUQUICCHIO, arăta că toate aceste decizii ”trebuie să fie implementate”. Dar deciziile CCR și opiniile Comisiei de la Veneția sunt bune și aplicabile doar când vizează ”acești pesediști”, nu-i așa? Pentru restul situațiilor, conduita a fost stabilită de domnul Orban: ”Cererea mea, recomandarea mea, rugămintea mea personală (!) către toți cetățenii, să NU țină cont de deciziile Curții Constituționale!”Constituția statuează că CSM este ”garantul independenței justiției”. Comisia Europeană solicită prin rapoartele MCV ”respectarea avizelor negative ale CSM”.Pentru Klaus Iohannis, avizele negative ale CSM sunt ”ușor superficiale” și NU ține cont de ele decât atunci când are chef/interes.

1.7. Potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, CSM ”avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.” Deși consultativ, avizul are o importanță fundamentală, enunțând opinia instituțională a entității care este, potrivit prevederilor art. 133 alin. (1) din Constituție, ”garantul independenței justiției”. 1.8. În raportul MCV din noiembrie 2018, Comisia Europeană a recomandat, printre altele, ”RESPECTAREA avizelor negative ale CSM” în procedurile de numire în posturi de conducere a procurorilor sau de revocare a procurorilor care ocupă posturi de conducere. Adică exact ce NU a făcut președintele Iohannis atunci când, spre exemplu, a numit-o pe doamna procuror Scutea (cea care semna, în anul 2009, protocolul prin care Parchetul General, din PROPRIE INIŢIATIVĂ, transfera SRI o competenţă proprie procurorului, creând premisele pentru ca SRI să exercite atribuţii de cercetare penală în orice domeniu, deși NU avea atribuții de cercetare penală și, prin urmare, NU avea calitatea de organ de cercetare penală) în funcția de procuror general. Aceasta deși, prin Hotărârea nr. 145/11.02.2020, CSM – Secția pentru procurori – a avizat NEGATIV propunerea ministrului justiției de numire a doamnei SCUTEA în funcția de Procuror General, concluzionând că aceasta ”NU îndeplinește exigențele necesare din perspectiva numirii în funcția de Procuror General al PIICJ”. Sau când a numit-o la ședia DIICOT pe doamna procuror Hossu, despre care CSM arată în motivarea avizului NEGATIV (Hotărârea 147/11.02.2020) că a demonstrat o ”LIPSĂ a capacității de analiză retrospective, de învățare din experiențele trecute, SUPERFICIALITATE în asumarea nevoii unei viziuni viitoare concrete”, ”o NECUNOAȘTERE a realității infracționale pe anumite domenii”, nefiind nici ”conectată la realitățile instituționale europene”…

1.9. Sigur, domnul președinte și-a asumat public să rezolve ”treaba cu secția specială” și pare că are acum, în ”guvernul meu”, executantul ideal ca să ”o rezolvăm și pe asta”. După ce ne-a oferit ”România normală”, după ce a implementat cu succes absolut soluții ”care eliminează inechitățile”, după ce proiectul-slogan ”România educată” a fost inițial ”sertarizat” iar mai apoi ”implementat generic”, după ce a inițiat o ”reformă profundă în sănătate”, după ce s-a luptat neînfricat cu PSD și cu ”acești pesediști”, pentru a ne oferi ”o Românie FĂRĂ PSD” și mai ales după ce a dezbinat și învrăjbit ca nimeni altul acest popor (pentru josnice interese politice), domnul președinte vrea să desființeze SIIJ. Îl deranjează singura structură total apolitică din cadrul Ministerului Public, unde NU poate numi conducerea (NU poate numi procurori ”performanți” și ”vizionari” precum doamnele SCUTEA și HOSSU)! USR în opoziție: Este necesară o întărire a rolului CSM, iar avizele trebuie să fie OBLIGATORII.USR la guvernare (prin ministrul justiției): ”Avizul negativ din partea CSM reprezintă o DEZAMĂGIRE.”

1.10. Exact în contextul nerespectării de către președintele Iohannis a avizelor negative ale CSM, domnul Barna (actual viceprim-ministru și șeful politic al vremelnicului ministru Stelian Ion), spunea următoarele: ”Numirea unor şefi de parchete fără avizul CSM e o GREŞEALĂ greu de explicat şi dezamăgitoare. Într-o Românie normală, procurorii şefi nu pot fi numiţi fără avizul CSM. (…) Astăzi, preşedintele Iohannis a numit doi procurori şefi, fără aviz CSM. Ministrul justiţiei şi preşedintele României trebuie să vină în faţa românilor şi să explice de ce atâta grabă. Şi, mai ales, de ce regulile sunt bune doar când trebuie să le aplice alţii. Politicienii NU ar trebui sa aibă cel mai important cuvânt în acest proces. Miza este colosală pentru justiţia şi pentru democraţia noastră.”

1.11. Deopotrivă, la începutul acestui an, domnul Stelian Ion arăta că este ”necesară o întărire a rolului CSM”, spunând că această instituție ”trebuie să aibă, cel puţin pentru avizele negative, un ROL HOTĂRÂTOR. Adică acele avize să fie conforme” și că, în opinia sa, ”ar trebui un mecanism în care ministrul Justiţiei să facă propunerea, după care urmează un aviz din partea CSM care să fie CONFORM, iar după aceea de acest aviz să ţină cont ministrul Justiţiei.”

1.12. Ajuns între timp ministru al justiției, după ce este călcat în picioare în ședința publică a CSM (fiind acuzat de membrii Consiliului, printre altele, că nu spune vreun cuvând despre abuzurile DNA, și fiind somat direct de aceștia: ”luați mâna de pe SIIJ”), anunță public (consecvent în ”prințipuri”) că va introduce pe agenda viitoarei ședințe a guvernului proiectul de lege având ca obiectiv desființarea SIIJ, menționând că ”avizul negativ din partea CSM reprezintă o dezamăgire.”

1.13. În raport de împrejurarea că în programul de guvernare al actualei alianțe, la capitolul ”Justiție”, secțiunea ”Obiective pe termen scurt” (pag. 229, pct. 4), se consemnează, printre altele, că ”este necesară o refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție”, desființarea SIIJ nu înseamnă decât REVENIREA la anii anii ”glorioși” ai abuzurilor și presiunilor procurorilor asupra judecătorilor. Lucru pe care inclusiv CSM l-a enunțat în avizul NEGATIV acordat proiectului de lege privind desființarea SIIJ: ”Proiectul de lege analizat ar conduce, în esență, la SCHIMBAREA competenței de efectuare a urmăririi penale în cauze privind infracțiuni săvârșite de magistrați, referindu-se la soluția anterioară legii nr. 207/2018”, propunerea ministrului Stelian Ion nefiind însoțită de ”garanții menite să dea eficiență principiului independenței justiției, prin asigurarea unei protecții adecvate a judecătorilor și procurorilor împotriva unor eventuale PRESIUNI exercitate asupra lor.” - este analiza făcută de avocatul Cristian Winzer.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News