Azerbaidjan vrea să cucerească Nagorno Karabah. Armenia acuză o „epurare etnică” / Rusia e învinuită că părăsește regiunea

Azerbaidjanul a lansat operațiuni „antiteroriste” în Nagorno-Karabah și a spus că nu se va opri până când separatiștii etnici-armeni nu se vor preda, scrie BBC.

Azerbaidjanul și Armenia au intrat ultima dată în război în urmă cu trei ani.

Baku a ordonat „formațiunilor militare armene ilegale” să predea armele și să dizolve „regimul ilegal”.

Azerbaidjanul și Armenia au intrat pentru prima dată în război la începutul anilor 1990, după căderea Uniunii Sovietice. Apoi, în 2020, Azerbaidjanul a recucerit zone din Nagorno-Karabah și din jurul lor înainte ca un armistițiu să fie convenit și monitorizat de forțele de menținere a păcii rusești.

Etnicii armeni din Karabakh au făcut apel marți pentru încetarea focului și pentru începerea discuțiilor. Dar din ultimatumul azer reiese clar că scopul Baku era să finalizeze cucerirea enclavei muntoase.

Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a acuzat Azerbaidjanul că a început o operațiune la sol care vizează „epurarea etnică”.

Dar sute de protestatari armeni, frustrați de răspunsul țării lor, s-au ciocnit cu poliția în fața parlamentului din Erevan, condamnându-și liderul drept trădător și cerându-i să demisioneze.

Azerbaidjanul a spus că discuțiile ar putea începe în orașul Yevlakh, la aproximativ 100 km (60 km) nord de Khankendi, capitala regională Karabakh, numită Stepanakert de etnicii armeni.

De la sfârșitul anului 2020, 3.000 de ruși au monitorizat armistițiul, dar atenția Moscovei a fost distrată de invazia sa pe scară largă a Ucrainei.

Se estimează că 120.000 de etnici armeni trăiesc în enclava muntoasă. Rusia a declarat că soldații săi au mutat aproape 500 de civili din zonele cele mai expuse riscului, în timp ce separatiștii au spus că au ajutat la mutarea a 7.000 de civili.

În ultimele nouă luni, Azerbaidjanul a impus o blocare efectivă pe singura rută către enclavă din Armenia, cunoscută sub numele de Coridorul Lachin.

Azerbaidjanul a declarat că și-a lansat operațiunea ca răspuns la moartea a șase persoane, inclusiv patru ofițeri de poliție, în două explozii de mine terestre, marți dimineață.

Apoi au sunat sirenele de raid aerian și s-a auzit zgomot de artilerie și focuri de armă în orașul principal al Karabakhului. Clădirile rezidențiale au fost avariate, iar jurnalistul Siranush Sargsyan a spus că a văzut cum o clădire a fost lovită.

Oficialii din Karabakh au declarat că cinci persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite, inclusiv femei și copii.

Oficialii apărării din regiunea separatistă au declarat că armata azeră a „încălcat încetarea focului de-a lungul întregii linii de contact cu loviturile de artilerie cu rachete”. Alți reprezentanți ai Karabakhului au vorbit despre o „ofensivă militară la scară largă”, deși rapoartele ulterioare au spus că intensitatea focului a scăzut.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a insistat că nu vizează civili sau clădiri civile și că „numai ținte militare legitime cu arme de înaltă precizie”.

Acesta a acuzat forțele armene de „bombardare sistematică” a pozițiilor armatei sale și a spus că a răspuns prin lansarea „de activități locale, antiteroriste... pentru a dezarma și a asigura retragerea formațiunilor forțelor armate ale Armeniei de pe teritoriile noastre”.

Într-o scurtă adresă televizată, prim-ministrul Armeniei a respins afirmațiile conform cărora armata sa ar fi fost implicată.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că a fost avertizat cu câteva minute înainte de ofensiva azeră și a îndemnat ambele țări să respecte încetarea focului semnat după război în 2020. Reprezentantul special regional al UE, Toivo Klaar, a spus că este „necesară de urgență o încetare imediată a focului”. 

Atât Ministerul de Externe al Rusiei, cât și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au cerut lui Aliyev să înceteze imediat acțiunile militare în zonă.

Laurence Broers a declarat marți că populația armeană din Karabakh a fost slăbită de blocadă și că operațiunea azerilor a fost lansată „se pare pentru a relua Karabakh-ul populat de armeni în întregime”.

Nikol Pashinyan a spus recent ca Rusia „părăsește spontan regiunea”.

Între timp, Azerbaidjanul a avut un sprijin puternic din partea aliatului său Turcia.

Hikmet Hajiyev, consilier special al președintelui Azerbaidjan Aliyev, a cerut administrației separatiste etnico-armene „să se dizolve”.

„Azerbaijanul a spus întotdeauna că suntem gata să oferim drepturi și securitate armenilor din Karabakh conform constituției”, a declarat el pentru BBC News.

Azerbaidjanul a negat acumularea de trupe în regiune. Luni, a permis ajutor de la Comitetul Internațional al Crucii Roșii în Karabakh pe două drumuri, unul prin Coridorul Lachin din Armenia și celălalt pe drumul Aghdam din Azerbaidjan.

Înainte de începerea ofensivei de marți, existau speranțe că tensiunile s-ar putea diminua.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a publicat imagini cu un vehicul despre care a spus că a fost distrus de o mină terestră, dar oficialii etnici armeni au spus că armata azeră a încălcat încetarea focului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News