Azi, în lume. Știrile zilei - 12 septembrie

Zelenski: Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a "acordurilor de la Minsk"

Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a "acordurilor de la Minsk", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat luni jurnalistului Fareed Zakaria pentru CNN, răspunzând la o întrebare despre înaintarea trupelor ucrainene în regiunea Herson (sud) şi în est, relatează Unian.

Zelenski a subliniat că ucrainenii se străduiesc să 'dezocupe' teritoriile ţării.

"Scopul principal al dezocupării este ca să nu i se mai permită Rusiei să continue ocupaţia foarte lentă pe care a început-o în 2014", a afirmat el.

Preşedintele ucrainean a menţionat că nu poate oferi detalii despre acţiunile operaţionale ale Forţelor armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă.

"Nu vom sta pe loc. Vom continua încetişor să înaintăm constant. Nu vom mai vorbi cu ei altfel. De îndată ce am rămâne şi am sta, ştiu că unele state ne-ar împinge spre 'procesul de la Minsk'. Vreau ca lumea să înţeleagă, sunt lucruri diferite. O rezolvare diplomatică şi 'Minsk-2-3-5-10' sunt două lucruri diferite. 'Minsk' este o bucată de hârtie goală pentru a oferi Rusiei o pauză înainte de următoarea invazie", a declarat Zelenski, citat de Unian.

În acelaşi interviu, preşedintele ucrainean a declarat că Ucraina nu va negocia cu 'cei care dau ultimatumuri'.

De asemenea, Volodimir Zelenski, participând la cea de-a 17-a reuniune YES (Strategia Europeană de la Ialta), a subliniat că deocamdată nu sunt posibile negocieri cu Federaţia Rusă pentru încheierea războiului, deoarece partea rusă nu poate formula poziţii adecvate.

La rândul său, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a spus că Ucraina nu va accepta din partea partenerilor occidentali recomandări de a începe negocieri de 'pace' cu Rusia şi a pledat pentru 'dezocuparea' completă a Donbasului şi a Crimeii.

"În viitor, Rusia va cere capitularea totală a Kievului", a reacţionat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, comentând declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre refuzul de a negocia cu Rusia.

"Un oarecare Zelenski a spus că el nu va angaja un dialog cu cei care dau ultimatumuri. Actualele 'ultimatumuri' sunt o joacă de copii faţă de cerinţele din viitor. Şi el le ştie: capitularea totală a regimului de la Kiev în condiţiile Rusiei", a scris Medvedev pe canalul său Telegram, conform oficiosului Izvestia.

Anterior, ministrul rus de externe Serghei Lavrov afirmase la 11 septembrie că partea rusă nu refuză negocierile cu Kievul, declaraţia sa intervenind pe fondul contraofensivei ucrainene în Harkov, unde forţele ucrainene au străpuns linii de apărare ruseşti şi au eliberat zeci de localităţi, ajungând la frontiera de stat cu Rusia.

Rusia a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, în ceea ce numeşte drept 'operaţiune militară specială', de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Rusia: Zeci de deputaţi municipali sprijină petiţia prin care se cere demisia lui Vladimir Putin

Petiţia publică prin care preşedintelui rus Vladimir Putin i se cere să demisioneze din funcţie a strâns adeziunea a 84 de deputaţi (consilieri) municipali din toată Rusia, care cer ca Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) să îl acuze pe şeful statului rus de înaltă trădare pentru declanşarea campaniei militare în Ucraina, relatează EFE.

"Din ce în ce mai mulţi deputaţi aderă la cererea ca Vladimir Putin să demisioneze", a declarat luni presei Dmitri Paliuga, autorul acestei iniţiative, deputat municipal din Sankt-Petersburg.

Petiţia, care nu a fost trimisă încă Dumei, a fost semnată de deputaţi ai consiliilor municipale din toată Rusia.

Printre deputaţii care au semnat petiţia se numără consilieri din Moscova şi Sankt Petersburg, precum şi primari din alte regiuni ale părţii europene a ţării şi Siberia.

Paliuga a indicat pe contul său de Twitter că a fost citat să se prezinte marţi în faţa unui tribunal districtual din Sankt Petersburg pentru presupusa discreditare a şefului statului.

Cu toate acestea, politicianul a declarat că nu-şi regretă decizia de a se adresa Dumei, întrucât, în ultimele zile, a primit un mare sprijin din partea concetăţenilor săi din districtul Smolninski, gest pe care l-a considerat "de o valoare inestimabilă".

Paliuga şi câţiva dintre colegii săi s-au adresat Dumei săptămâna trecută cu cererea ca aceasta să-l acuze pe Putin de înaltă trădare pentru iniţierea 'operaţiunii militare speciale'.

"Considerăm că decizia preşedintelui Putin de a lansa operaţiunea militară specială dăunează securităţii Rusiei şi cetăţenilor săi", se arată în petiţie.

Obiectivul petiţiei este ca Putin să fie înlăturat din funcţia de la conducerea statului, unde a ajuns în anul 2000 şi, conform reformei constituţionale, ar putea rămâne până în 2036.

"În opinia noastră, odata cu începerea operaţiunii militare speciale pe teritoriul Ucrainei în acţiunile preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, există indicii ale unei infracţiuni prevăzute de articolul 73 din Constituţia Federaţiei Ruse, înaltă trădare", subliniază aceştia.

Potrivit solicitării, cetăţeni ruşi au murit încă de la începutul ostilităţilor, economia naţională s-a deteriorat şi are loc un exod al investitorilor şi al creierelor.

În plus, NATO se extinde spre est şi, datorită deciziei preşedintelui, graniţa dintre Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică s-a dublat odată cu intrarea Finlandei şi a Suediei.

Intervenţia militară rusă a provocat un efect invers 'demilitarizării' ţării vecine cu furnizări de armament occidental în valoare de peste 38.000 de milioane de dolari.

Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută, 70% dintre ruşi susţin într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară în Ucraina, în timp ce 18% din populaţie se opune.

Rusia a anunţat sâmbătă retragerea trupelor sale din mai multe locuri strategice din regiunea Harkov (nord-estul Ucrainei) ceea ce a stârnit criticile susţinătorilor unei ofensive mult mai agresive în Ucraina.

Germania a depăşit linia roşie livrând arme grele Ucrainei, declară ambasadorul rus la Berlin

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Berlin, Serghei Neceaev, a criticat din nou Germania pentru că a livrat arme grele Ucrainei, în timp ce Kremlinul se află sub presiunea de a opri contra-ofensiva ucraineană, informează luni dpa.

"Livrarea de arme letale regimului ucrainean - care sunt folosite nu doar împotriva soldaţilor ruşi, ci şi împotriva populaţiei civile din Donbas - este o 'linie roşie' pe care guvernul german... nu ar fi trebuit să o depăşească", a declarat Neceaev într-un interviu pentru cotidianul rus Izvestia.

Ambasadorul rus s-a referit în interviul său la "responsabilitatea morală şi istorică" a Germaniei "pentru crimele naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial".

În contextul crizei din Ucraina, guvernul german a distrus fostele sale bune relaţii cu Rusia şi a subminat procesul de reconciliere istorică dintre popoare, a spus Neceaev.

Ambasadorul rus a negat că Germania ar putea avea un rol de mediere în a ajuta să se pună capăt conflictului, descriind Berlinul drept una dintre principalele forţe ce se află în spatele politicii de sancţiuni împotriva Rusiei.

Rusia a declanşat o invazie asupra Ucrainei vecine pe 24 februarie. De atunci, guvernul german a livrat Kievului echipamente militare şi muniţii, precum şi tancuri antiaeriene, dar s-a abţinut să livreze avioane de luptă sau să aprovizioneze direct Ucraina cu tancuri de luptă, după cum cere ea.

Berlinul a invocat de asemenea istoria sa din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial drept unul dintre motivele care o determină să acţioneze cu relativă precauţie atunci când e vorba să livreze vreunei ţări arme ofensive şi grele.

Afirmaţiile lui Neceaev survin în timp ce forţele militare ucrainene continuă să avanseze în teritoriile altădată ocupate de armata rusă, în special în nord-estul Ucrainei.

În timp ce contra-ofensiva ucraineană câştigă teren, se fac auzite tot mai multe apeluri pentru ca Germania să livreze direct Kievului tancuri de atac Leopard.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat luni că "Germania nu va fi singură dacă se va ajunge la această chestiune". Berlinul este în strânsă legătură cu aliaţii săi cu privire la ce fel de arme să livreze Ucrainei, a spus purtătoarea de cuvânt-adjunct a guvernului german, Christiane Hoffmann.

Alegeri în Italia: Lidera partidului de extremă dreapta, favorit în sondaje, promite să apere interesele ţării sale în faţa UE

Lidera extremei drepte care este dată favorită în sondajele asupra viitoarelor alegeri din Italia, Giorgia Meloni, a susţinut un discurs la Milano, în care a promis să apere interesele ţării sale în faţa Uniunii Europene (UE), informează luni dpa.

"Ei spun că în Europa există îngrijorări din cauza Giorgiei Meloni. Ce se va întâmpla? Se va întâmpla că vremurile bune s-au terminat! Ce se va termina e că Italia va începe de asemenea să-şi apere interesele naţionale, la fel cum fac alţii în căutarea unor soluţii comunitare", a spus Meloni în timpul unei manifestaţii organizate duminică în faţa Domului din Milano.

Partidul Giorgiei Meloni, Fratelli d'Italia (Fraţii Italiei), conduce în prezent în mod detaşat în sondajele de opinie, alături de alte partide de extremă dreapta.

În discursul său, ea a adăugat că Germania şi Ţările de Jos şi-au prioritizat de asemenea interesele lor naţionale în discuţiile la nivel european, dând drept exemplu opoziţia acestor ţări faţă de un plafon generalizat al UE pentru importurile de gaz.

Chiar dacă, în timpul campaniei sale, Meloni a subliniat că Italia va rămâne un partener de încredere în cadrul UE, ea a dat de asemenea de înţeles că va încerca să renegocieze câteva înţelegeri şi acorduri.

Faptul că Italia va primi 192 de miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare post-pandemică, mai mult ca orice altă ţară din UE, nu a fost menţionat de Meloni în discursul său.

După ce guvernul premierului Mario Draghi a căzut în iulie, noi alegeri au fost programate pentru 25 septembrie.

Fratelli d'Italia, împreună cu partidul de dreapta al lui Matteo Salvini, Liga, şi cu partidul conservator al lui Silvio Berlusconi, Forza Italia, ar putea obţine o majoritate de două treimi în urma acestor alegeri. Acest lucru i-ar permite guvernului să modifice Constituţia fără organizarea unui referendum.

Moartea Reginei Elisabeta a II-a: Prinţul Harry i-a adus un omagiu emoţionant bunicii sale

Prinţul Harry al Marii Britanii i-a adus luni un omagiu extrem de personal bunicii sale, regretata regină Elisabeta a II-a, subliniind cât de mult preţuieşte timpul pe care l-a petrecut alături de aceasta şi cum îl va onora pe tatăl său în calitate de nou rege, informează Reuters.

Într-o declaraţie, Harry, care a renunţat la îndatoririle regale împreună cu soţia sa Meghan în 2020, şi-a arătat admiraţia pentru felul în care regina şi-a exercitat atribuţiile de şef de stat şi de monarh, şi a vorbit, de asemenea, în mod emoţionant despre rolul acesteia de bunică.

"Buni, deşi această despărţire finală ne aduce o mare tristeţe, sunt veşnic recunoscător pentru toate primele noastre întâlniri - de la cele mai vechi amintiri din copilărie cu tine la prima întâlnire cu tine în calitate de comandant-suprem, până la primul moment în care te-ai întâlnit cu scumpa mea soţie şi ţi-ai îmbrăţişat iubiţii strănepoţi", a declarat Harry.

"Preţuiesc aceste momente împărtăşite cu tine, precum şi multe alte momente speciale între acestea. Deja ne este foarte dor de tine, nu doar nouă, ci întregii lumi", a adăugat Harry.

Prinţul a lăudat totodată "graţia şi demnitatea de nezdruncinat" a reginei şi angajamentul acesteia faţă de datorie, adăugând că suverana a fost admirată şi respectată la nivel mondial.

"În ceea ce priveşte primele întâlniri, acum îl onorăm pe tatăl meu în noul său rol, ca regele Charles al III-lea", a declarat Harry.

Harry şi Meghan, care s-au mutat în California unde trăiesc alături de cei doi copii ai lor, se aflau în Europa pentru a participa la o serie de evenimente caritabile atunci când regina a murit pe 8 septembrie, la vârsta de 96 de ani.

Regele Charles al III-lea califică parlamentul drept instrumentul viu al democraţiei, în primul discurs la Westminster

Regele Charles al III-lea a calificat luni parlamentul drept instrumentul viu al democraţiei noastre, în primul său discurs în faţa camerelor reunite ale legislativului britanic, la Westminster Hall, cea mai veche dintre clădirile care alcătuiesc parlamentul britanic, transmite Reuters.

Parlamentul este instrumentul viu al democraţiei noastre, le-a transmis Regele Charles al III-lea legiuitorilor.

În timp ce mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră, nu pot să nu simt greutatea istoriei care ne înconjoară şi care ne aminteşte de tradiţii parlamentare vitale, cărora dumneavoastră, membrii ambelor camere, vă consacraţi cu un aşa de mare angajament personal pentru binele comun, a spus suveranul britanic.

În discursul său, Regele Charles al III-lea s-a angajat să domnească în mod dezinteresat, aşa cum a făcut-o mama sa, Elisabeta a II-a, căreia i-a adus un omagiu, şi a promis să respecte principiile constituţionale, potrivit EFE.

După discursul noului monarh britanic, în vârstă de 73 de ani, parlamentarii s-au ridicat în picioare şi au cântat imnul naţional, notează Agerpres.

Camere de recunoaştere facială, montate în locurile publice din regiunea Kiev

Autorităţile ucrainene au anunţat că vor monta încă 258 de camere dotate cu recunoaştere facială în locurile publice din regiunea Kiev. Potrivit lui Andri Nebitov, şeful Direcţiei Principale de Poliţie din regiune, măsura respectivă este importantă nu doar pentru detectarea infracţiunilor, ci şi pentru contracararea activităţii grupurilor de recunoaştere şi sabotaj şi căutarea operativă a acestora. Generalul Nebitov a precizat că peste 90 de poliţişti lucrează deja în regiune pentru siguranţa cetăţenilor, scrie Rador, citând Ekonomicina Pravda.

Împăratul Japoniei intenţionează să participe la funeraliile Reginei Elisabeta II a Marii Britanii

Împăratul Japoniei, Naruhito, intenţionează să participe la funeraliile Reginei Elisabeta II a Marii Britanii, fiind prima sa călătorie în străinătate de la preluarea tronului casei regale japoneze, informează vineri presa niponă. Împărăteasa Masako şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a participa la funeraliile monarhului britanic, iar guvernul Japoniei urmează să facă toate pregătirile pentru călătoria cuplului imperial, relatează televiziunile japoneze NTV şi TBS, citând surse guvernamentale, scrie Rador, citând Reuters.

Împăratul Naruhito a fost invitat în 2020 de Regina Elisabeta II în Marea Britanie, dar a amânat călătoria din cauza pandemiei de COVID-19, precizează presa japoneză. Regina Elisabeta II, care a vizitat Japonia în 1975 pentru a-l întâlni pe Împăratul Hirohito, a adus o "mare contribuţie" la întărirea relaţiilor dintre Japonia şi Marea Britanie, a declarat vineri premierul nipon, Fumio Kishida. Este un eveniment extrem de rar participarea unui împărat japonez la funeraliile unui monarh din străinătate. În 1933, fostul împărat Akihito, acum împărat emerit, a participat la funeraliile Regelui Baudouin al Belgiei, relatează Kyodo News. 

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a va fi depus în catedrala din Edinburg

Sicriul reginei Elisabeta a II-a va fi depus în catedrala din Edinburg, unde scoţienii îşi vor putea lua un ultim rămas bun. Un cortegiu funerar a parcurs duminică drumul de şase ore până în capitala Scoţiei, de la Castelul Balmoral, unde regina a încetat din viaţă joi, la 96 de ani. În acest timp, noul rege Charles al III-lea continuă întâlnirile la nivel înalt, după convorbirile de ieri cu reprezentanţii celor 14 ţări din Comunitatea Naţiunilor Comonuwealth, în care şeful statului este monarhul britanic, scrie Rador.

Regele Charles al III-lea se va duce în această dimineaţă în Parlamentul de la Londra. Camera Comunelor şi Camera Lorzilor se vor reuni în Westminster Hall, unde vor prezenta condoleanţele lor noului monarh. Regele Charles al III-lea va fi însoţit de regina consort, Camilla. Ulterior, cei doi vor pleca pe calea aerului la Edinburg, unde ieri a ajuns sicriul Majestăţii Sale, Elisabeta a II-a. Acesta se află, în această dimineaţă, în sala tronului din Palatul Holyroodhouse, reşedinţa oficială a familiei regale în capitala Scoţiei.

Astăzi, sicriul va fi mutat la catedrala Saint John's în cadrul unei procesiuni publice la care noul rege şi alţi membri ai familiei regale vor fi prezenţi. Sicriul va rămâne în catedrală o zi, perioada în care scoţienii vor putea prezenta un ultim omagiu reginei. Regele Charles şi regina consort Camilla se vor afla şi în Parlamentul Scoţiei, astăzi, unde vor primi condoleanţele parlamentarilor. Regina Elisabeta a II-a a pornit ieri pe ultimul său drum de la Castelul Balmoral spre capitala Scoţiei, iar mâine sicriul ei va ajunge la Londra şi va fi depus iniţial la Palatul Buckingham.

Britanicii continuă să aducă flori la reşedinţele familiei regale din întreaga ţară. Acest moment dificil i-a reapropiat pe prinţii William şi Harry, după tensiunile din ultimii ani care au făcut ca acesta din urmă să se retragă din familia regală şi să se mute în America. Pentru prima dată în ultimii doi ani, cei doi fraţi cu soţiile lor au apărut împreună în faţa Palatului Windsor, unde a mulţumit publicului pentru condoleanţele trimise şi florile depuse în memoria reginei Elisabeta a II-a.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News