Azi, în lume. Știrile zilei - 15 septembrie

Ungaria nu mai poate fi considerată o democraţie deplină, potrivit PE

Parlamentul European a adoptat joi un raport în care condamnă "eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar" de a submina valorile europene şi solicită rezultate în procesul prevăzut la articolul 7 al Tratatului UE, informează un comunicat de presă al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE).

Lipsa unei acţiuni decisive a UE a contribuit la apariţia unui "regim hibrid de autocraţie electorală", şi anume un sistem constituţional în care au loc alegeri, dar respectarea normelor şi standardelor democratice este absentă, afirmă eurodeputaţii.

Documentul adoptat joi, cu 433 voturi pentru, 123 împotrivă şi 28 abţineri, se bazează pe raportul cu care Parlamentul a declanşat procedura prevăzută la articolul 7 în 2018 (care poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, a dreptului de vot în Consiliul UE, n.red.), pentru a oferi o imagine de ansamblu a evoluţiilor din cele 12 domenii de interes ale Parlamentului.

Acesta demonstrează modul în care valorile consacrate la articolul 2 din tratatele UE, inclusiv democraţia şi drepturile fundamentale în această ţară, s-au deteriorat şi mai mult din 2018, prin "eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar" şi au fost exacerbate de lipsa de acţiune a UE.

Potrivit comunicatului, Parlamentul deplânge incapacitatea Consiliului UE de a realiza progrese semnificative pentru a contracara regresul democratic în Ungaria. Deputaţii subliniază că articolul 7 alineatul (1) nu impune unanimitatea între statele membre pentru a identifica un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE şi nici pentru a emite recomandări şi termene concrete. Aceştia afirmă că orice întârziere suplimentară în luarea de măsuri în temeiul articolul 7 pentru a proteja valorile UE în Ungaria ar constitui o încălcare a principiului statului de drept de către Consiliu.

Eurodeputaţii îndeamnă Comisia să utilizeze pe deplin toate instrumentele de care dispune şi, în special, Regulamentul privind condiţionalitatea bugetară.

Într-un moment în care valorile UE sunt ameninţate în special de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de acţiunile sale anti-UE, aceştia solicită, de asemenea, Comisiei:
- să se abţină de la aprobarea Planului de redresare şi rezilienţă al Ungariei până când aceasta va respecta pe deplin toate recomandările relevante ale semestrului european şi va pune în aplicare toate hotărârile relevante ale Curţii de Justiţie a UE şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului;
- să excludă de la finanţare acele programe de coeziune care contribuie la utilizarea abuzivă a fondurilor UE sau la încălcări ale statului de drept;
- aplicarea mai strictă a Regulamentului privind dispoziţiile comune şi a Regulamentului financiar pentru a combate orice utilizare abuzivă a fondurilor UE din motive politice.

La patru ani de la raportul care a început procesul prevăzut la articolul 7, eurodeputaţii sunt în continuare preocupaţi de mai multe aspecte privind democraţia şi drepturile fundamentale în Ungaria. Unele dintre principalele domenii sunt funcţionarea sistemului său constituţional şi electoral, independenţa sistemului judiciar, corupţia şi conflictele de interese şi libertatea de exprimare, inclusiv pluralismul mass-media. Libertatea academică, libertatea religioasă, libertatea de asociere, dreptul la egalitate de tratament, inclusiv drepturile persoanelor LGBTIQ, drepturile minorităţilor, precum şi cele ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor sunt, de asemenea, problematice.

"Concluziile prezentului raport sunt clare şi irevocabile: Ungaria nu este o democraţie', a declarat Gwendoline Delbos-Corfield (Verzi/ALE, Franţa), raportoarea Parlamentului privind situaţia din Ungaria.

A fost mai urgent ca oricând ca Parlamentul să adopte această poziţie, având în vedere rata alarmantă în care statul de drept înregistrează regrese în Ungaria. Pe lângă recunoaşterea strategiei autocratice a Fidesz, majoritatea largă a deputaţilor care sprijină această poziţie în Parlamentul European este fără precedent. Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă adresat Consiliului şi Comisiei", a adăugat eurodeputata franceză, citată în comunicat.

Şefa diplomaţiei germane vrea o decizie rapidă în problema livrării de tancuri de luptă Ucrainei

Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a declarat joi că doreşte o decizie rapidă asupra eventualei livrări de către Berlin a unor tancuri de luptă cerute de Ucraina, informează AFP.

Cancelarul federal german Olaf Scholz este criticat în Ucraina, dar şi în cadrul coaliţiei sale, pentru presupusele sale reticenţe în a livra tancuri de luptă Kievului, în plină contraofensivă împotriva forţelor ruse.

Aceste livrări, în special de tancuri Leopard-2, ar ajuta "în mod evident foarte clar" la "salvarea de vieţi omeneşti", a subliniat ministrul ecologist pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung.

"O politică externă ghidată de drepturile omului" trebuie "să se întrebe în mod constant cum am putea ajuta la eliberarea şi mai multor sate şi prin urmare la salvarea de vieţi" datorită unor noi livrări, a spus Annalena Baerbock.

Astfel de livrări ar urma, potrivit şefei diplomaţiei germane, să fie decise "în cadrul unei coaliţii şi la nivel internaţional".

Însă în "faza decisivă în care se află în prezent Ucraina, nici eu nu cred că aceasta este o decizie care trebuie întârziată foarte mult", a spus Baerbock, care a efectuat sâmbătă o a doua vizită la Kiev.

Şefa diplomaţiei germane a explicat de asemenea că doreşte să discute cu industria de armament despre posibilitatea de a crea linii de producţie pentru muniţii lipsă, de exemplu pentru tancurile de apărare aeriană Gepard.

Întrebat despre această problemă, ministrul german al economiei Robert Habeck, a afirmat la rândul său, joi, că guvernul intenţionează să "livreze mai multe arme".

"Alte arme vor fi trimise în Ucraina, arme adecvate în funcţie de evoluţia războiului", a spus el în timpul unei reuniuni a miniştrilor comerţului din G7, care se desfăşoară în regiunea germană Brandeburg.

Securitate cibernetică: UE înăspreşte regulile pentru producătorii de obiecte conectate

Comisia Europeană vrea să impună reguli mai stricte pentru producătorii de obiecte conectate, precum frigidere inteligente sau asistenţi virtuali, pentru a îmbunătăţi protecţia împotriva atacurilor cibernetice, potrivit unui proiect de lege anunţat joi, informează AFP.

"Computere, telefoane, aparate de uz casnic, maşini, jucării... fiecare dintre aceste sute de milioane de produse conectate este un potenţial punct de intrare pentru un atac cibernetic. Cu toate acestea, astăzi majoritatea produselor hardware şi software nu sunt supuse niciunei obligaţii de securitate cibernetică", a constatat comisarul pentru Piaţă Internă, Thierry Breton, aflat la iniţiativa acestui proiect de lege, împreună cu vicepreşedintele Comisiei Europene Margaritis Schinas.

"Introducând securitatea cibernetică de la concepţie, legislaţia (...) va contribui la protejarea economiei europene şi a securităţii noastre colective", a explicat el.

Proiectul de reglementare asupra rezilienţei cibernetice mai trebuie să fie negociat timp de mai multe luni de europarlamentari şi statele membre.

Produsele hardware şi software nu vor putea fi comercializate decât dacă vor respecta criteriile de securitate. Sunt vizate "toate produsele conectate direct sau indirect la un alt obiect sau reţea".

Textul introduce obligaţia de transparenţă asupra unor posibile defecte sau incidente constatate. Companiile vor trebui să le documenteze şi să raporteze modul în care au fost soluţionate.

În caz de nerespectare a regulilor, sunt prevăzute amenzi ce ar putea atinge 15 milioane de euro sau 2,5% din cifra de afaceri a companiilor.

Buna aplicare a regulilor va fi responsabilitatea statelor membre. Ele vor numi o autoritate însărcinată cu supravegherea pieţei, aptă să ordone de exemplu retragerea unor produse.

Comisia Europeană speră să facă din această nouă legislaţie o referinţă internaţională, dincolo de piaţa unică.

Costul anual al criminalităţii cibernetice a fost estimat la 5500 de miliarde de euro pe plan mondial în 2021, potrivit executivului european.

Suedia: Social-democrata Magdalena Andersson demisionează din funcţia de prim-ministru după pierderea alegerilor

Premierul social-democrat al Suediei Magdalena Andersson şi-a oficializat joi demisia, anunţată cu o zi înainte după ce a recunoscut înfrângerea blocului de centru-stânga în alegerile legislative de duminică, transmite Reuters şi EFE.

Opoziţia de dreapta a câştigat alegerile cu trei mandate, 176 la 173, cu doar una dintre cele 6.578 de circumscripţii rămase de numărat, potrivit numărătorii Autorităţii Electorale, care include votul din străinătate şi voturile anticipate trimise în timp util, dar care nu au ajuns la timp.

Preşedintele Parlamentului, Andreas Norlen, se va întâlni acum cu liderii celor opt partide politice reprezentate în Cameră şi se aşteaptă să îi încredinţeze şefului Partidului Moderat din Suedia, Ulf Kristersson, formarea unui guvern, notează Agerpres.

Iranul a semnat un memorandum de aderare la Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai

Iranul a semnat, joi, un memorandul pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai, a comunicat agenţia de presă rusă de stat TASS. Înfiinţată în 2001, Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai este, în prezent, un bloc de securitate, alcătuit din Rusia, China, India, Pakistan şi mai multe state post-sovietice. Anterior, Iranul era membru observator, transmite Rador. 

Premierul Ucrainei a dezvăluit că o întreagă reţea de spioni ruşi a fost descoperită în Secretariatul Guvernului

Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, a declarat că în Secretariatul Guvernului a activat o întreagă reţea de agenţi inamici, nu doar un spion rus arestat luna trecută. "La sfârşitul lunii august, un spion rus a fost condamnat la 12 ani de închisoare şi a fost dispusă confiscarea bunurilor acestuia şi rambursarea tuturor cheltuielilor de cazare pentru perioada petrecută în centrul de arest preventiv. Aceasta este o 'recompensă' pentru ceea ce a făcut persoana respectivă, care a lucrat ca şef adjunct al unui departamentul secret şi a avut acces la documente clasificate.

Timp de trei ani, a cooperat cu Serviciul Federal de Securitate rus, le-a furnizat materiale (serviciilor speciale ruse, n.r.), dar SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei, n.r.) i-a descoperit activităţile la timp" - a explicat Şmihal, conform Rador. Potrivit premierului ucrainean, în Secretariatul Guvernului de la Kiev nu a fost un singur spion, ci o întreagă reţea. Unul dintre suspecţi a fugit în străinătate ca refugiat, iar autorităţile fac acum demersuri pentru aducerea acestuia în ţară. Denis Şmihal a mai precizat că unii dintre spioni au încheieat o înţelegere cu anchetatorii şi vor primi sentinţe mai uşoare. Premierul ucrainean a adăugat că spionul condamnat deja a transmis Rusiei diverse materiale, dar, datorită faptului că SBU i-a descoperit activitatea, o lungă perioadă de timp, acesta era, de fapt, parte a unei operaţiuni speciale, având acces la informaţii eronate.

Ursula von der Leyen a sosit la Kiev

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit joi la Kiev, într-o vizită de lucru. Aceasta este a treia vizită a oficialului în Ucraina de la începutul războiului, declanşat de Rusia pe 24 februarie 2022, scrie Rador. "Mă aflu la Kiev pentru a treia oară de la începutul războiului Rusiei. S-au schimbat atât de multe. Ucraina este acum candidată UE" - a scris Ursula von der Leyen pe Twitter. Şefa Comisiei Europene a precizat că se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski şi cu premierul Denis Şmihal, pentru a discuta despre "cum să ne apropiem economiile şi oamenii, pe măsură ce Ucraina progresează spre aderare".

Ungaria recunoaşte permisele de circulaţie emise de Kosovo

Permisele de circulaţie emise de Kosovo vor fi recunoscute în curând de încă un stat din Uniunea Europeană, Ungaria - a anunţat presa de la Pristina. Recunoaşterea permiselor de circulaţie emise de Kosovo se face în baza unui acord între guvernele Ungariei şi Kosovo, acord prezentat în şedinţa de guvern de ministrul kosovar de interne, Xhelal Sveçla, care a precizat că această iniţiativă va facilita libera circulaţie între Kosovo şi Ungaria.

Rusia finanţează în secret partide din Muntenegru şi pe reprezentantul sârbilor din Preşedinţia Bosniei şi Herţegovina (Vocea Americii)

"Coaliţia politică Frontul Democratic din Muntenegru, care în prezent negociază formarea noului guvern muntenegrean şi reprezentantul sârbilor în Preşedinţia Bosniei şi Herţegovina (BiH), Milorad Dodik, au primit în secret sume de bani din Rusia, în cadrul eforturilor Moscovei de a avea influenţă în străinătate" - a declarat, fără să precizeze sumele, o sursă apropiată Administraţiei SUA, citată de Vocea Americii.

"Serviciile americane de informaţii au înregistrat o creştere a acestor activităţi din 2014 şi până în prezent. Un exemplu: în BiH, înainte de alegerile din 2018, oligarhul rus Konstantin Malofeev a ajutat la finanţarea campaniei lui Dodik" - a declarat sursa citată, adăugând că acest exemplu demonstrează că "Rusia nu şi-a îndeplinit promisiunea de a investi în dezvoltarea economică a Republicii Srpska, ci a sprijinit partidul corupt aflat la putere, dezavantajând astfel partidele de opoziţie". Un alt exemplu este Muntenegru şi oligarhul rus Oleg Deripaska, scrie Rador.

"Colaboratorii lui Deripaska, prin acorduri ilegale şi companii offshore, au asigurat finanţarea Frontului Democratic înainte de alegerile din 2016 şi 2018. În 2017, în Albania, am văzut că Rusia a asigurat Partidului Democrat aproape jumătate de milion de dolari, prin companii care desfăşurau activităţi ilegale" - a declarat sursa citată, adăugând că din 2014, Rusia a plătit în secret peste 300 de milioane de dolari şi intenţionează să plătească în continuare partide politice, oficiali şi politicieni din peste 20 de state, cu intenţia de a obţine influenţă în străinătate.

Eforturile Rusiei au drept obiectiv să manipuleze din interior, "ruşii încearcă să favorizeze anumite partide politice şi să submineze democraţia în toate acele state" - a declarat sursa citată, adăugând că Washingtonul a desecretizat anumite informaţii şi chiar le împarte cu anumite state pentru a le ajuta să contracareze influenţa Moscovei. Sursa citată a adăugat că Washingtonul doreşte să crească nivelul de conştientizare la nivel mondial privind finanţarea secretă practicată de Moscova şi "să arate clar că există metode prin care se poate răspunde la astfel de acţiuni". Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, nu a dorit să vorbească despre informaţiile apărute în presă, dar a apreciat că implicarea Rusiei în alegerile din întreaga lume reprezintă un atac la suveranitate.

Sistemul bulgar de informaţii clasificate este supus unor presiuni

Prin metode puternice, Moscova doreşte să-şi evidenţieze sfera de dominaţie şi influenţă în Bulgaria, se arată în raportul Serviciului de Informaţii Militare pentru anul 2021. Războiul din Ucraina este un factor destabilizator pentru mediul de securitate, subliniază documentul. De asemenea, în raportul Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (DANS) pe anul trecut, se remarcă faptul că Bulgaria continuă să fie obiectul unui interes sistematic de spionaj.

Cabinetul interimar de la Sofia a publicat părţile neclasificate ale rapoartelor. Raportul DANS enumeră, de asemenea, cazuri legate de spionaj în favoarea Rusiei, fiind interceptată şi activitatea unor cetăţeni ruşi. Procuratura bulgară investighează aceste cazuri, transmite Rador. Sistemul naţional de protecţie a informaţiilor clasificate a fost supus unor presiuni suplimentare, precizează DANS, afirmând că "dependenţa semnificativă faţă de Rusia creează riscuri suplimentare", iar Rusia a întreprins "o campanie hibridă de mare amploare pentru a opri extinderea NATO spre est şi pentru a-şi menţine influenţa în ţările vecine". Raportul serviciilor de informaţii militare menţionează că, o dată cu redislocarea forţelor ruse în octombrie 2021 în Ucraina, Kremlinul încerca să "modeleze" comportamentul NATO şi al UE pentru a-şi atinge propriile obiective strategice.

Analiza indică, de asemenea, rolul livrărilor de gaze în formarea politicilor. Se observă că Rusia foloseşte Gazprom pentru a gestiona situaţia de pe piaţa europeană a gazelor. Serviciul de informaţii militare vorbeşte despre o creştere a presiunii asupra Bulgariei pentru a rezolva problemele privind aderarea Macedoniei de Nord şi Albaniei la UE, dar nu indică cine a exercitat această presiune. În 2021, Bulgaria rămâne o ţară secundară pentru migranţi, iar profilul persoanelor reţinute continuă să fie compus din tineri sub 35 de ani din Afganistan, Siria şi Irak.

Vladimir Putin se află în Uzbekistan, unde se va întâlni cu Xi Jinping

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a sosit în oraşul uzbek Samarkand, unde va lua parte la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai, a transmis, joi, agenţia rusă de presă Interfax. Putin urmează să aibă o întâlnire cu omologul său chinez, Xi Jinping, precum şi cu alţi lideri, în marja evenimentului ce se va desfăşura joi şi vineri.

Forţele navale ale Rusiei şi Chinei efectuează exerciţii comune în Oceanul Pacific (Rusia)

Forţele navale ale Rusiei şi Chinei derulează patrule comune în Oceanul Pacific, a anunţat joi ministerul apărării din Rusia, într-un comunicat difuzat pe Telegram. Echipajele ruse şi chineze efectuează manevre comune tactice şi derulează exerciţii care implică artileria şi elicopterele de luptă. "Sarcinile patrulelor implică consolidarea cooperării navale dintre Rusia şi China, menţinerea păcii şi stabilităţii în regiunea Asia-Pacific, monitorizarea coastelor şi protejarea zonelor economice marine ruseşti şi chinezeşti", se arată în comunicatul citat de Rador.

Ucraina a condamnat atacul cu rachete al Rusiei asupra unui baraj de acumulare din Krivoi Rog

Guvernul Ucrainei a condamnat atacul cu rachete de croazieră asupra unui baraj de acumulare din apropierea oraşului Krivoi Rog, afirmând că atacul este un act de răzbunare pentru contraofensiva forţelor ucrainene în nord-estul Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-a născut în Krivoi Rog, a transmis Moscovei acest mesaj: "Atacul vostru cu rachete de astăzi, atacul cu rachetele voastre ruseşti asupra oraşului Krivoi Rog, asupra barajului lacului de acumulare Karaciunovski, obiectiv care nu are niciun fel de valoare militară, atac lansat, de fapt, asupra a sute de mii de civili obişnuiţi - acesta este încă un motiv pentru care Rusia va pierde. Va pierde nu numai acest război, ci şi istoria însăşi. Istoria este scrisă de oameni, dar niciodată de non-oameni". Autorităţile ucrainene au declarat că atacul a afectat alimentarea cu apă în Krivoi Rog şi a creat riscul unor inundaţii grave, scrie Rador.

Premierul Marii Britanii se pregăteşte să elimine mai multe taxe şi măsuri anti-obezitate pentru a atenua criza costului vieţii

Premierul Marii Britanii, Liz Truss, se pregăteşte să elimine taxele pe zahăr pentru băuturile răcoritoare şi să renunţe la unele măsuri anti-obezitate pentru a atenua criza generată de creşterea costului vieţii, relatează "The Times" joi, citând surse guvernamentale. Ministrul britanic de finanţe, Kwasi Kwarteng, a ordonat oficialilor din sănătate să revizuiască măsurile de control al obezităţii, decizie care se va solda probabil cu eliminarea multora dintre ele, scrie ziarul britanic, citat de Rador.

Este puţin probabil să mai fie pusă pusă în practică interdicţia impusă promoţiilor de tipul "cumpără unul şi mai primeşti unul gratis" la alimentele nesănătoase, interdicţie amânată de guvern la începutul acestui an, pe fondul creşterii costurilor, scrie "The Times". O interdicţie privind dulciurile şi bomboanele de ciocolată expuse la casele de marcat, care urma să intre în vigoare luna viitoare, a fost, de asemenea, pusă sub semnul întrebării. Într-un interviu acordat în luna august cotidianului "Daily Mail", Liz Truss a declarat că va renunţa la planurile de restricţionare a ofertelor de cumpărături multiple pentru alimente şi băuturi cu conţinut ridicat de grăsimi, sare sau zahăr şi că nu va impune noi taxe pentru alimentele nesănătoase.

"Oamenii nu vor ca guvernul să le spună ce să mănânce", a spus Liz Truss.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News