Azi, în lume. Știrile zilei - 4 septembrie

Medvedev: Germania duce un război hibrid contra Rusiei. Se comportă ca un inamic al nostru

Fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a acuzat duminică Germania că duce un război hibrid împotriva Rusiei, el justificând sistarea livrărilor de gaze ruseşti către Germania prin comportamentul inamical al acesteia faţă de Moscova în plin conflict cu Ucraina, transmite AFP.

În primul rând, Germania este o ţară inamicală, în al doilea rând ea a impus sancţiuni împotriva întregii economii ruseşti (...) şi ea livrează arme letale Ucrainei, a menţionat Medvedev într-un mesaj pe Telegram.

Altfel spus, ea a declarat un război hibrid contra Rusiei. Germania se comportă ca un INAMIC al RUSIEI, a adăugat fostul preşedinte rus. Iar acest unchi (cancelarul Scholz n.red) este surprins că germanii au mici necazuri cu gazul, a completat Medvedev, sugerând o aparentă nedumerire a sa.

Compania rusă Gazprom a anunţat vineri suspendarea completă a livrărilor de gaze prin gazoductul Nord Stream, oficial invocând o scurgere de ulei la o turbină.

Mai devreme în aceeaşi zi, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmase că a sosit momentul ca UE să impună plafoane tarifare şi pentru gazul natural rusesc, după ce ţările din G7 conveniseră să impună astfel de plafoane pentru petrolul importat din Rusia, considerând că în acest fel ar putea diminua veniturile cu care Moscova îşi finanţează armata în războiul contra Ucrainei.

Statele UE, care susţin Ucraina în faţa ofensivei militare ruse, acuză Moscova de şantaj energetic, în timp ce iarna se apropie şi multe state membre se tem de penurii de gaz şi de creşterea facturilor.

Deşi este puternic dependentă de sursele de energie ruseşti, Germania va putea face faţă acestei ierni, a asigurat duminică Olaf Scholz. 

Scholz promite Ucrainei că Germania nu va ceda în susţinerea sa / Protest al diasporei ruse la Koln - Video

Scholz a mai semnalat că, în pofida războiului aflat în desfăşurare, este important să se planifice încă de acum reconstrucţia şi să fim pregătiţi pentru această sarcină pe termen lung, potrivit unui comunicat emis de executivul german după întâlnirea celor doi şefi de guvern.

Cancelarul german a amintit în acest sens că ţara sa va organiza, ca preşedintă în exerciţiu a G7, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, o conferinţă la nivel de experţi pe 25 octombrie la Berlin, pentru a dezbate orientarea şi arhitectura necesare reconstrucţiei Ucrainei după ce agresiunea militară rusă va fi încetat.

Cât despre statutul de ţară candidată la UE primit de Ucraina, Scholz a reafirmat că această ţară trebuie să implementeze reforme privind statul de drept şi sistemul judiciar, reforme importante pentru a putea atrage investiţii în vederea reconstrucţiei ţării.

La rândul său, premierul ucrainean a mulţumit Germaniei pentru ajutorul constând în bani şi armament, dar i-a cerut acesteia să-şi asume un leadership sporit la nivelul UE pentru a impulsiona reconstrucţia Ucrainei, care speră să primească săptămâna aceasta din partea Uniunii Europene un ajutor financiar de cinci miliarde de euro, destinat susţinerii economiei şi armatei ucrainene.

Protest al diasporei ruse din Germania, la Koln

Tot duminică, circa două mii de membri ai diasporei ruse din Germania au participat în oraşul Koln la un marş inedit, la care au cerut Germaniei să înceteze sprijinirea Ucrainei şi să renunţe la sancţiunile impuse Rusiei. Marşul a fost întâmpinat de câteva zeci de contra-manifestanţi, care s-au adunat în apropierea catedralei din Koln pentru a-şi exprima susţinerea faţă de Ucraina.

Mulţi dintre protestatarii proruşi purtau drapele ruseşti sau pancarte cu NATO tăiat cu o linie roşie. Germania este în haos, spunea Elena Kolbasnikova, organizatoarea marşului, care a repetat ideea preşedintelui rus Vladimir Putin că invazia rusă ar fi menită să protejeze populaţia rusofonă din estul Ucrainei.

Cum vom supravieţui iarna aceasta ?, a întrebat organizatoarea acelui marş, referindu-se la criza energetică. Deşi este puternic dependentă de sursele de energie ruseşti, Germania va putea face faţă acestei ierni, a asigurat duminică mai devreme Olaf Scholz, după ce compania rusă Gazprom a anunţat vineri suspendarea completă a livrărilor de gaze prin gazoductul Nord Stream,

O navă militară turcă acostează într-un port israelian, o premieră în ultimii zece ani

O navă militară a Turciei a acostat weekendul acesta în Israel pentru prima dată după anul 2010, un semn al reconcilierii în relaţiile dintre cele două ţări după tensiunile ce au urmat asaltului israelian asupra unei flotile turce care încerca să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, relatează AFP.

Fregata turcă TCG Kemalreis se afla duminică la cheu în portul Haifa, oraş din nordul Israelului, unde este stabilit cartierul general al Marinei israeliene. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că nava turcă a făcut acolo o escală în cadrul activităţilor NATO.

Ministerul turc al Apărării a declarat la rândul său că respectiva fregată urmează să rămână în portul Haifa până pe 6 septembrie. După o lungă perioadă de răceală diplomatică, Israelul şi Turcia au anunţat pe 17 august restabilirea completă a relaţiilor lor şi revenirea ambasadorilor la Tel Aviv şi Ankara.

Cele două ţări s-au aflat într-un conflict diplomatic deschis după asaltul din 31 mai 2010, lansat în apele internaţionale ale Mării Mediterane de un comando israelian împotriva navei Mavi Marmara din flotila umanitară pentru Gaza şi care s-a soldat cu moartea a zece activişti turci. După negocieri îndelungate, Israelul a prezentat oficial scuze Turciei şi a acceptat să despăgubească victimele cu suma totală de 20 de milioane de dolari. În schimb, Ankara a acceptat să renunţe la demersurile legale iniţiate pe plan internaţional.

Al treilea cel mai înalt responsabil chinez va efecua o vizită în Rusia

Şeful comitetului permanent al Adunării populare naţionale chineze, Li Zhanshu, va efectua săptămâna viitoare o vizită în Rusia, acesta fiind responsabilul chinez cu rangul cel mai înalt care vizitează Rusia de când a început agresiunea acesteia contra Ucrainei, el urmând să participe în Rusia şi la Forumul economic oriental, relatează AFP.

Beijingul şi Moscova s-au apropiat în ultimii ani, intensificându-şi contactele pentru a contrabalansa hegemonia SUA.

Între timp s-au acutizat tensiunile dintre China şi Occident, după ce Beijingul a refuzat să condamne agresiunea militară rusă în Ucraina şi în plus a criticat sancţiunile împotriva Rusiei şi ajutorul militar oferit Kievului de ţările occidentale.

Al treilea cel mai înalt responsabil chinez, Li Zhanshu va vizita Rusia, Mongolia, Nepal şi Coreea de Sud, într-un turneu care se va desfăşura între 7 şi 17 septembrie, potrivit agenţiei China Nouă.

El va participa şi la Forumul economic oriental, care începe luni în oraşul rus Vladivostok. În vârstă de 72 de ani, Li Zhanshu urmează să părăsească postul din cadrul Partidului Comunist Chinez la Congresul ce se va desfăşura în octombrie. Preşedintele Chinei, Xi Jinping, speră să obţină la acest Congres al treilea mandat la conducerea ţării. El nu părăsit deloc China de când a început pandemia de COVID-19.

Salvini provoacă o polemică punând la îndoială sancţiunile împotriva Rusiei

Matteo Salvini, liderul partidului italian de extremă dreapta Liga, a creat duminică o polemică punând la îndoială eficacitatea sancţiunilor europene adoptate împotriva Rusiei după declanşarea invaziei în Ucraina, transmite AFP.

Mai multe luni s-au scurs şi oamenii plătesc facturi de două, chiar patru ori mai mari, şi, după şapte luni, războiul continuă şi visteria Federaţiei Ruse se umple de bani, a declarat Salvini la postul de radio RTL înainte de a se deplasa la Forumul economic The European House - Ambrosetti ce are loc la Cernobbio, în nordul Italiei.

Sancţiunile funcţionează? Nu. În prezent, cei care sunt sancţionaţi sunt câştigători, pe când cei care au instituit sancţiunile sunt în genunchi, scrisese el pe Twitter sâmbătă.

În mod evident, cineva în Europa face un calcul greşit. Este esenţial să regândim strategia pentru a salva locurile de muncă şi firmele în Italia, a pledat Salvini.

Enrico Letta, şeful Partidului Democrat (PD), unul din adversarii săi principali în campania pentru alegerile legislative din 25 septembrie, i-a replicat imediat pe aceeaşi reţea socială: Cred că Putin nu ar fi spus-o mai bine.

Când îl aud pe Salvini vorbind despre sancţiuni, am impresia că aud propaganda lui Putin. Sunt îngrijorată pentru o ţară ca Italia care face cu ochiul Rusiei, a reacţionat şi ministrul pentru sudul Italiei, Mara Carfagna, în marja forumului economic organizat pe malul lacului Como.

Legăturile între Salvini şi Moscova au suscitat îngrijorări în Italia, mai ales după invadarea Ucrainei, riscând să stânjenească Liga şi pe aliaţii săi din Forza Italia şi Fratelli d'Italia în campania electorală.

În schimb, Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia (post-fascist), care conduce în sondaje, a luat poziţii clare în favoarea susţinerii Ucrainei şi a trimiterii de arme Kievului.

O dezbatere organizată de The European House - Ambrosetti urmează să-i reunească în cursul zilei pe principalii lideri ai partidelor, printre care Giorgia Meloni, Matteo Salvini şi Enrico Letta.

Germania promite un ajutor de 200 milioane de euro pentru persoanele strămutate din Ucraina

Germania va oferi Ucrainei un ajutor suplimentar de 200 de milioane de euro pentru a finanţa programele de asistenţă destinate persoanelor strămutate din interiorul Ucrainei ca urmare a invaziei Rusiei, a declarat sâmbătă ministrul dezvoltării Svenja Schulze pentru grupul Funke Media, informează Reuters.

Premierul ucrainean Denis Şmihal va efectua luni o vizită la Berlin, unde se va întâlni cu cancelarul german Olaf Scholz.

"Voi vorbi cu prim-ministrul Şmihal despre cum putem continua să sprijinim guvernul ucrainean în îngrijirea persoanelor strămutate", a spus Schulze."Banii sunt destinaţi să ajute persoanele strămutate din Ucraina să continue să îşi poată asigura nevoile esenţiale", a adăugat ea.

La data de 23 august, aproximativ şapte milioane de persoane erau strămutate în Ucraina de la invazia Rusiei pe 24 februarie, conform datelor furnizate de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a ONU.

Luna trecută, un oficial guvernamental german a declarat că Uniunea Europeană intenţionează să elaboreze un pachet de finanţare pentru Ucraina în valoare de aproximativ opt miliarde de euro până în septembrie, la care Germania va contribui.

Rusia pregăteşte o lovitură decisivă în războiul energetic împotriva Europei, acuză Zelenski

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat sâmbătă seară Rusia că poartă un război energetic şi a cerut mai multă unitate în Europa, transmite dpa.

"Rusia încearcă în aceste zile să crească şi mai mult presiunea energetică asupra Europei. Pomparea gazului prin Nord Stream a fost complet oprită", a spus Volodimir Zelenski în mesajul său video zilnic."Rusia vrea să distrugă viaţa normală a fiecărui european, în toate ţările continentului nostru".

Scopul, a spus el, este de a slăbi şi intimida statele din Europa. Pe lângă tancuri şi rachete, Rusia foloseşte şi energia ca armă. În această iarnă, Rusia pregăteşte o "lovitură decisivă" în sectorul energetic. Doar o mai mare coeziune va ajuta la combaterea acestui plan, a spus Zelenski.

În opinia sa, europenii trebuie să îşi coordoneze mai bine contramăsurile şi să se ajute reciproc. În plus, presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a limita veniturile pe care le obţine din petrol şi gaze.

Contextul acuzaţiilor este acela că Gazprom nu a reluat livrările de gaze prin Nord Stream 1 către Germania sâmbătă dimineaţa, contrar planurilor anterioare. Compania energetică rusă a justificat acest lucru invocând o presupusă scurgere la staţia de compresoare Portovaia.

În intervenţia video, preşedintele Zelenski a condamnat, de asemenea, rănirea mai multor copii la o expoziţie de arme din Cernigov. Incidentul este "inacceptabil", iar cei care se fac vinovaţi de neglijenţa care a provocat incidentul vor fi pedepsiţi, a promis şeful statului ucrainean, noteaza Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News