Azi, în lume. Știrile zilei - 5 septembrie

Centrala nucleară Zaporijjia, deconectată de la reţeaua de electricitate ucraineană

Ucraina anunţă că a fost nevoită să deconecteze ultima linie electrică ce face legătura între centrala nucleară Zaporijjia, ocupată de Rusia, şi reţeaua de electricitate a Ucrainei, din cauza unui incendiu provocat de bombardamentele Rusiei. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat că unul dintre reactoarele centralei continuă să producă electricitate pentru a asigura siguranţa unităţii, scrie Rador, citând BBC.

Putin a aprobat Concepţia politicii umanitare a Rusiei în străinătate

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat Concepţia politicii umanitare a Rusiei în străinătate. Un decret în acest sens al şefului statului, precum şi textul concepţiei au fost publicate luni, pe portalul oficial al informaţiilor juridice.

"Cu scopul stabilirii sarcinilor şi direcţiilor principale ale politicii umanitare a Federaţiei Ruse în străinătate, decid aprobarea Concepţiei anexate a politicii umanitare a Federaţiei Ruse în străinătate" - se arată în textul decretului, informează Rador, citând TASS.

Concepţia este formată din şase secţiuni. Prima include prevederi generale. A doua este dedicată intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse în sfera umanitară în străinătate, în aceasta se vorbeşte şi despre scopurile, obiectivele şi principiile unei astfel de politici.

A treia secţiune prezintă principalele direcţii ale politicii umanitare în străinătate. Printre acestea, formarea unei percepţii obiective a ţării în lume, promovarea valorilor spirituale şi morale tradiţionale ruseşti, sprijinirea şi promovarea limbii ruse ca limbă de comunicare internaţională, promovarea culturii, ştiinţei şi educaţiei ruse, dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniile sportului, turismului, interacţiunii tinerilor, acordarea de sprijin conaţionalilor care locuiesc în alte ţări, păstrarea moştenirii istorice şi culturale, folosirea mass-media pentru formarea unei imagini obiective a ţării în străinătate.

A patra secţiune tratează cooperarea umanitară în formate multilaterale şi bilaterale cu Federaţia Rusă. Secţiunea a cincea este dedicată dialogului intercultural şi interreligios. Iar a şasea secţiune vizează formarea şi principalele mecanisme de implementare a politicii umanitare în străinătate. Documentul cuprinde un total de 117 puncte.

Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski, convorbire telefonică

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a îndemnat la demilitarizarea zonei Centralei Nuclearo-Electrice Zaporojie, a anunţat o sursă de la Palatul Elysée, după încheierea convorbirii telefonice a liderului francez cu preşedintele ucrainean, Volodmir Zelenski. În timpul discuţiei, a fost examinată situaţia la centrala nucleară Zaporojie, scrie Rador, citând TASS.

"Preşedintele francez a subliniat necesitatea urgentă de a asigura siguranţa centralelor nucleare, care poate fi realizată doar prin retragerea forţelor ruse" - a precizat sursa citată din cadrul administraţiei liderului francez.

Anterior, ministrul francez pentru Europa şi Afaceri Externe, Catherine Colonna, a declarat că discuţiile telefonice ale preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski, au contribuit la reducerea probabilităţii unui scenariu negativ privind evoluţia situaţiei în jurul CNE Zaporojie. 

Guvernul spaniol ia în calcul plafonarea preţurilor la unele alimente de bază

Guvernul spaniol ia în calcul plafonarea preţurilor la unele alimente de bază, în încercarea de a reduce efectele negative ale inflaţiei. Ministrul muncii cheamă la negocieri marile lanţuri de magazine. 

Laptele, pâinea, ouăle, fructele trebuie să intre în această listă a produselor cu preţ limitat, spune ministrul muncii, Yolanda Díaz. Este o măsură care ar proteja familiile cu venituri mici, adaugă aceasta, explicând că decizia nu poate fi luată decât cu acordul marilor distribuitori, pe care îi cheamă la discuţii. Sunt cinci lanţuri mari de magazine în Spania, care deţin peste jumătate din piaţă, spune Díaz.

Ea subliniază faptul că acestea au avut creşteri mari ale profitului în urma inflaţiei. La fel cum a fost pus un impozit special pentru profitul făcut de companiile de electricitate şi de bănci, la fel poate fi pus şi pentru supermarketuri, răspunde ministrul, întrebată ce va face dacă va întâmpina un refuz.

Atât legea spaniolă, cât şi cea europeană limitează posibilitatea impunerii unor preţuri pe piaţa liberă. În Spania, inflaţia a fost luna aceasta de 10,4 procente, cu 4% mai puţin decât în luna precedentă. Totuşi, e a treia lună consecutivă în care depăşeşte 10 procente, iar perspectivele sunt pesimiste. Chiar Banca Spaniei spune că incertitudinile provocate de războiul din Ucraina şi criza energetică pot duce preţurile la niveluri de neimaginat la începutul acestui an.

Putin a numit Rusia ca fiind adevărata Ţară a Soarelui Răsare

Preşedintele rus, Vladimir Putin, consideră că Rusia este adevărata Ţară a Soarelui Răsare, deoarece partea cea mai estică a Ciukotkăi este situată mai la est de Japonia.

"Din punct de vedere geografic, cred că ar trebui să vorbim totuşi despre Kamceatka. În general, vecinilor noştri japonezi, mai exact Japoniei i se spune Ţara Soarelui Răsare, dar la est de Japonia, după părerea mea, este Kamceatka sau Sahalin, şi mai la est este Noua Zeelandă, iar la est de Noua Zeelandă este Ciukotka. Apoi există doar 60 de kilometri de strâmtoare şi atât - mai departe urmează continentul american. În acest sens, Ţara Soarelui Răsare este Rusia" - a spus preşedintele rus, luni, la o întâlnire cu participanţii la un Forum ecologic, desfăşurat în Kamceatka, scrie Rador, citând TASS.

Fostul jurnalist rus Ivan Safronov a fost condamnat la 22 de ani de închisoare

Un tribunal din Rusia l-a condamnat, luni, pe fostul jurnalist Ivan Safronov, la 22 de ani de detenţie într-o colonie penală, după ce acesta a fost găsit vinovat de trădare, într-un dosar de referinţă pentru represaliile Kremlinului asupra libertăţii presei. Safronov, fost reporter pe probleme de apărare, pentru ziarele Kommersant şi Vedomosti, devenit consilier al directorului agenţiei spaţiale a Rusiei, a fost arestat în 2020 şi acuzat de dezvăluirea unor informaţii clasificate, scrie Rador. 

Liz Truss este noul premier britanic

Liz Truss a câştigat în faţa lui Rishi Sunak competiţia internă din cadrul Partidului Conservator britanic după demisia premierului Boris Johnson, a anunţat luni această formaţiune, relatează Reuters.

Ministru de externe în guvernul lui Johnson, Liz Truss va fi învestită premier marţi, după ce va fi primită de regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral în Scoţia, unde va veni şi premierul în exerciţiu pentru a-i prezenta suveranei demisia.

Johnson şi-a anunţat demisia în iulie, după ce rezistase mult timp în faţa contestatarilor din propriul partid şi scandalurilor eclipsate o perioadă de războiul început de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie, remarcându-se de atunci prin susţinerea fermă faţă de Kiev, mai ales prin ajutorul militar oferit.

Macron şi Scholz discută luni prin videoconferinţă despre criza energetică, anunţă preşedinţia franceză

Preşedintele francez Emmanuel Macron va avea în cursul după-amiezii de luni o discuţie prin videoconferinţă cu cancelarul german Olaf Scholz despre criza energetică şi solidaritatea europeană pentru a face faţă acestei situaţii, a anunţat Palatul Elysée, potrivit AFP.

Discuţia, prevăzută să înceapă la ora locală 15.00, 'se va referi la situaţia energetică în Europa şi la acţiunile întreprinse deja, atât la nivel naţional, cât şi european, pentru a menţine securitatea aprovizionării, a acţiona asupra preţurilor la electricitate şi a păstra o solidaritate deplină între statele membre', afirmă preşedinţia franceză.

De asemenea, Macron şi Scholz 'vor aborda măsurile complementare ce ar putea fi luate pentru protejarea gospodăriilor şi a întreprinderilor', adaugă Palatul Elysée.

Macron a prezidat vineri un consiliu de apărare ce a avut ca temă mijloacele de a evita tăierile nevoite de gaz şi electricitate la iarnă.

Franţa va putea 'evita măsuri constrângătoare' cu ajutorul 'sobrietăţii şi al solidarităţii europene', mai ales prin schimburi cu Spania şi Germania, a declarat la final ministrul pentru tranziţia energetică, Agnes Pannier-Runacher.

Miniştrii energiei din statele UE se vor întruni la 9 septembrie, într-o reuniune extraordinară, pentru a discuta situaţia.

Comisia Europeană propune plafonarea unei părţi a preţurilor en-gros la electricitate, adoptarea tarifelor reglementate pentru consumatorii cei mai vulnerabili şi întărirea măsurilor stimulative pentru reducerea consumului, indică un proiect consultat de AFP.

Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a dat asigurări sâmbătă că Uniunea Europeană este 'bine pregătită', datorită depozitării şi măsurilor de economisire, pentru cazul de oprire totală a livrărilor de gaz rusesc.

Duminică, guvernul german a informat că va debloca 65 miliarde de euro în cadrul unui pachet de măsuri în favoarea puterii de cumpărare în contextul crizei energetice.

Gigantul rus Gazprom a anunţat că gazoductul Nord Stream, care leagă Rusia de nordul Germaniei şi care urma să reintre în funcţiune în weekend după o nouă întrerupere de trei zile pentru operaţiuni de mentenanţă, va fi oprit 'complet' până la repararea unei turbine a acestei conducte vitale pentru aprovizionarea europenilor, adaugă AFP.

Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari

Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari, pentru prima dată în aproape două decenii, în timp ce lira sterlină este în corzi, după ce decizia Rusiei de a opri livrarea gazelor prin principala sa conductă spre Europa a sporit temerile privind evoluţia preţurilor energiei şi a creşterii economice, transmite Reuters.

În tranzacţiile din Asia, moneda euro se tranzacţiona la 0,9880 dolari, cel mai scăzut nivel din 2002, în timp ce lira sterlină se tranzacţiona la 1,4445 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Sâmbătă, Rusia ar fi trebuit să reia fluxurile prin gazoductul Nord Stream dar nu a respectat termenul limită, din cauza unor scurgeri de ulei detectate în timpul lucrărilor de mentenanţă la unica staţie de comprimare aflată încă în funcţiune. Decizia a coincis cu anunţul G7 (principalele ţări industrializate din lume) privind un plan care vizează implementarea unui plafon global de preţ pentru produsele petroliere şi ţiţeiul provenit din Rusia, plafon care ar urma să intre în vigoare din luna decembrie. Separat, Uniunea Europeană analizează mai mult opţiuni pentru impunerea unei limite de preţ la energie.

"Nu putem avea încredere în perspectivele pentru gazele naturale în Europa, iar aceste evoluţii au un impact negativ faţă de euro, regiunea fiind puternic dependentă de deciziile lui Vladimir Putin", a apreciat Osamu Takashima, analist la Citigroup Global Markets.

În tranzacţiile din Asia, monedele din Japonia, Australia şi China s-au depreciat faţă de dolar, din cauza sporirii riscurilor geopolitice şi a efectelor încetinirii economiei globale.

Săptămâna aceasta vor avea lor reuniuni ale băncilor centrale, analiştii estimând o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază în Europa şi de 50 puncte de bază în Australia. De asemenea, luna aceasta Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora dobânda cu 75 puncte de bază, după publicarea datelor privind evoluţia solidă a pieţei forţei de muncă.

Valurile de căldură din Europa au afectat deja aprovizionarea cu energie şi sporesc temerile că vor exista perturbări în această iarnă, care vor afecta semnificativ activitatea economică.

De la introducerea sa în circulaţie în 1999, moneda euro a petrecut foarte puţin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situaţie a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.

Chiar dacă are o istorie relativ scurtă de două decenii, moneda euro este a doua cea mai căutată valută pe pieţele mondiale de schimb valutar, iar tranzacţiile zilnice euro/dolar sunt cele mai mari de pe piaţa valutară globală, care are o valoare de 6.600 de miliarde de dolari pe zi.

Miniştrii Energiei din UE vor discuta plafonarea preţului gazului

Miniştrii Energiei din UE vor discuta opţiunile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, inclusiv o plafonare a preţului gazului şi linii de credit de urgenţă pentru operatorii prezenţi pe piaţa energiei, se arată într-un document consultat de Reuters şi elaborat de Republica Cehă, ţara care asigură semestrul acesta preşedinţia Uniunii Europene.

În 9 septembrie este programată reuniunea miniştrii Energiei din UE pentru a discuta măsuri la nivelul blocului comunitar ca răspuns la creşterea preţurilor gazelor şi electricităţii, care afectează industria Europei şi majorează facturile gospodăriilor, după ce Rusia a redus livrările de gaze.

În document, consultat de Reuters, se arată că printre opţiunile luate în calcul de oficialii UE se află o plafonare a preţului gazului folosit pentru producerea electricităţii, sau scoaterea temporară a centralelor electrice pe bază de gaze naturale din actualul sistem UE de stabilire a preţurilor electricităţii.

De asemenea, miniştrii Energiei din UE vor lua în considerare oferirea urgentă de "un sprijin pan-european, sub forma unei linii de credit" pentru operatorii prezenţi pe piaţa energiei care se confruntă cu apeluri în marjă ridicate.

Duminică, Finlanda şi Suedia au anunţat că intenţionează să ofere garanţii de lichiditate de miliarde de euro companiilor din energie, în contextul preţurilor ridicate.

Orice politici de urgenţă ale UE vor trebui probabil să fie propuse de Comisia Europeană, care în prezent elaborează propunerile.

Conform documentului, miniştrii Energiei din UE vor discuta posibila plafonare a limitelor marjei pe care o pot solicita bursele de energie, şi o suspendare temporară a pieţelor europene de instrumentele financiare derivate pe produse energetice.

Şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că a sosit momentul să fie stabilită o plafonare a preţului gazului rusesc, care vine prin conducte spre Europa, pentru a lupta contra încercărilor preşedintelui Vladimir Putin de a manipula piaţa europeană a energiei.

"Cred cu fermitate că este acum momentul pentru o plafonare a preţului gazului rusesc, care vine prin conducte spre Europa. Plafonarea poate fi propusă la nivel european, şi există de asemenea baza juridică pentru taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză", a afirmat oficialul UE.

Germania: Preşedintele consideră ruşinoasă compensarea tardivă a victimelor luării de ostatici din 1972

Preşedintele Frank-Walter Steinmeier a recunoscut duminică că este ruşinos faptul că Germania a avut nevoie de 50 de ani pentru a ajunge la un acord prin care să despăgubească rudele victimelor israeliene ale luării de ostateci de la Jocurilor Olimpice de la Munchen din 1972, transmite AFP.

"Este cu adevărat ruşinos că a fost nevoie de 50 de ani pentru a realiza această reconciliere zilele acestea", a recunoscut Steinmeier adresându-se omologului israelian Isaac Herzog, pe care l-a primit în timpul unei vizite oficiale cu ocazia comemorării luni a acestei drame.

După zeci de ani de negocieri confidenţiale, guvernul german a anunţat miercuri un acord privind despăgubirile, cu puţin timp înaintea ceremoniilor pe care familiile victimelor ameninţaseră că le vor boicota deoarece considerau prea mici sumele propuse de Berlin.

Şeful statului german şi omologul său israelian vor fi prezenţi la comemorările programate luni la München.

Steinmeier a declarat duminică că intenţionează să recunoască "anumite erori de judecată, anumite comportamente eronate, anumite greşeli comise" de autorităţile germane care au legătură cu această tragedie. Inclusiv "tăinuirea şi uitarea" timp de 50 de ani, a adăugat el.

Preşedintele israelian a subliniat durerea resimţită de rudele îndoliate, despre care a spus că "s-au lovit de un zid" de fiecare dată când au încercat să obţină răspunsuri din partea Germaniei sau a Comitetului Olimpic Internaţional.

Pe 5 septembrie 1972, opt membri ai organizaţiei palestiniene "Septembrie Negru" au intrat într-un apartament al delegaţiei israeliene din Satul Olimpic, ucigând doi sportivi israelieni şi luând ostatici alţi nouă membri ai delegaţiei în speranţa unui schimb cu 232 de prizonieri palestinieni. Intervenţia serviciilor de securitate germane s-a încheiat cu moartea tuturor ostaticilor, un rezultat sângeros pentru care autorităţile vest-germane au fost parţial responsabile. Cinci agresori palestinieni au fost împuşcaţi şi alţi trei au fost arestaţi.

Guvernul cancelarului Olaf Scholz a fost de acord să deblocheze pentru compensări suma de 28 de milioane de euro, plătiţi de landul Bavaria şi München. Vor fi, de asemenea, desecretizate documente pentru a permite istoricilor germani şi israelieni să aibă o mai bună înţelegere a ceea ce s-a întâmplat.

Isaac Herzog şi-a exprimat speranţa că acordul va conduce "acest episod dureros într-un punct al vindecării"."Sper că de acum înainte vom continua să ne amintim, să invocăm şi mai presus de toate să reafirmăm lecţiile acestei tragedii, inclusiv importanţa luptei împotriva terorii, pentru generaţiile viitoare", a spus preşedintele israelian. 

Kremlinul consideră inevitabilă, pe termen lung, reducerea tensiunilor în relaţia cu Occidentul

Kremlinul se aşteaptă ca relaţiile să revină la normal la un moment dat între Rusia şi Occident în pofida tensiunilor istorice existente în prezent, potrivit unei declaraţii făcute duminică de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, informează dpa.

"Orice confruntare se încheie cu o diminuare a tensiunilor şi fiecare situaţie de criză se încheie la masa negocierilor", a declarat Peskov pentru televiziunea rusă de stat, afirmaţii preluate de agenţia de ştiri Interfax.

"Aşa va fi şi de data aceasta". Probabil că nu se va întâmpla prea rapid, dar se va întâmpla, a declarat el în cadrul programului de televiziune "Moscova. Kremlin. Putin".

Declaraţia este făcută în contextul în care Rusia continuă să suporte sancţiuni occidentale fără precedent, impuse după începerea invaziei sale în Ucraina pe 24 februarie.

Dmitri Peskov a adăugat că Rusia susţine armonia internaţională bazată pe respect şi beneficii reciproce şi a acuzat SUA, fără a le numi direct, că au adoptat o abordare de tip cowboy.

Chiar şi înainte de declanşarea războiului, relaţiile dintre Rusia şi ţările occidentale erau puternic tensionate, notează dpa, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News