DC News vă prezintă știrile zilei, 10 octombrie 2022, apărute la nivel mondial.
Premierul ucrainean, Denis Şmihal, a declarat că 11 instalaţii de infrastructură din opt regiuni ale Ucrainei şi din capitala Kiev au fost avariate în urma atacurilor ruseşti de luni. "Până la ora 11:00 dimineaţa (8:00 GMT), 11 instalaţii importante de infrastructură din opt regiuni şi din oraşul Kiev au fost avariate", a scris Şmihal pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că Belarus şi Rusia vor alcătui un grup operativ militar comun, în răspuns la ceea ce a numit o agravare a tensiunilor la graniţele de vest ale ţării, a transmis, luni, agenţia naţională de presă Belta. Lukaşenko a precizat că cele două ţări vor desfăşura un grup militar regional şi au început să adune forţele pentru acesta în urmă cu două zile, aparent după explozia podului dintre Rusia şi Crimeea. Forţele ruse au folosit Belarus ca punct de tranziţie pentru invadarea Ucrainei, la 24 februarie, trimiţând trupe şi echipament în nordul Ucrainei, de la baze din Belarus.
O explozie puternică s-a auzit, luni dimineaţă, în regiunea Belgorod, din Rusia, aproape de graniţa cu Ucraina, a declarat un martor unui jurnalist al agenţiei de presă Reuters. Martorul a afirmat că s-a auzit un zgomot puternic, ce a zguduit ferestrele. Cauza exploziei nu este cunoscută, deocamdată.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că există morţi şi răniţi în urma exploziilor care au zguduit, luni, oraşe de pe întreg teritoriul Ucrainei şi a acuzat Rusia de tentative de a şterge ţara sa "de pe faţa pământului". "Ei încearcă să ne distrugă şi să ne şteargă de pe faţa pământului ... Distrug oameni ai noştri care dorm în casele lor, în Zaporijjia. Omoară oameni care merg la serviciu în Dnipro şi Kiev", a scris Zelenski, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Mai multe explozii au zguduit, luni dimineaţă, capitala ucraineană, Kiev şi oraşele Lviv, Ternopil şi Dnipro, după ce Rusia a acuzat Ucraina de orchestrarea unei deflagraţii puternice, care a avariat un pod cheie ce face legătura între Rusia şi Crimeea. Postul public ucrainean Suspline a citat serviciile de urgenţă, conform cărora există morţi şi răniţi în urma exploziilor de la Kiev, însă nu a oferit detalii suplimentare cu privire la victime. Au fost raportate explozii la Lviv, Ternopil şi Jitomir, din vestul Ucrainei, precum şi în Dnipro, din centrul Ucrainei. Rusia şi-a abandonat înaintarea către Kiev, în faţa rezistenţei acerbe a ucrainenilor, impulsionată de armele occidentale. De atunci, Moscova şi forţele proruse din Ucraina s-au concentrat asupra zonei de sud a ţării şi a regiunii Donbas - din est, alcătuită din Lugansk şi Doneţk - desfăşurând aici forţe covârşitoare de artilerie, în unele dintre cele mai grele lupte terestre din Europa, de la Al Doilea Război Mondial.
Preşedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat că are convingerea că preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, poate avea un rol important în a-l convinge pe preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, că singura cale prin care se poate ajunge la o pace şi stabilitate durabilă în Balcanii de Vest este ca Serbia să recunoască independenţa Kosovo.
"Jumătăţile de măsură sunt pentru moment, dar trebuie să acţionăm pentru a ajunge la recunoaşterea reciprocă şi am convingerea că rolul lui Erdogan este important" - a declarat Osmani pentru un post de televiziune din Turcia. Referindu-se la dialogul Belgrad-Pristina, mediat de Uniunea Europeană, Osmani a declarat că Pristina respectă tot ceea ce s-a semnat, dar nu şi Belgradul. "Din nefericire, Serbia continuă să semneze, dar nu aplică" - a declarat Osmani, constatând că Erdogan poate să influenţeze Serbia să respecte acordurile.
Osmani a reiterat acuzaţiile la adresa Belgradului, afirmând că Belgradul provoacă tensiuni, pentru că "doreşte anexarea Kosovo". "Este o situaţie clară, o parte este agresor, iar cealaltă parte este victimă. În acest caz noi suntem cei supuşi atacurilor permanente ale Serbiei, care are pretenţii teritoriale asupra Kosovo şi pentru aceasta recurge la strategia lui Putin" - a declarat Osmani. "Kosovo a investit mult în capacităţile sale de apărare şi libertatea noastră dobândită atât de greu nu este ceva la care suntem pregătiţi să renunţăm uşor" - a declarat Osmani.
Instituţii de securitate din Bahrain care primesc bani de la Ministerul de Externe britanic sunt acuzate de abuzuri grave ale drepturilor omului. Un raport efectuat de organizaţia Human Rights Watch relevă că oamenii au fost torturaţi pentru a depune mărturii false. Anual, Ministerul de Externe britanic alocă bani publici în eforturile de a sprijini Bahrainul să îşi îmbunătăţească sistemul de justiţie penală. O parte a asistenţei şi a instruirii merge la Ministerul de Interne din Bahrain, însă Human Rights Watch afirmă că în instituţii din subordinea acestui minister au fost torturaţi oameni pentru a mărturisi crime pe care nu le-au comis. Human Rights Watch afirmă că şi alte agenţii de securitate care primesc ajutor din partea Marii Britanii nu investighează în mod adecvat acuzaţiile. Ministerul de Externe britanic a comunicat că a adus în mod regulat în discuţiile cu Bahrain problema îngrijorărilor privind drepturile omului, însă a subliniat că o încetare a sprijinului pentru reforme ar fi contraproductivă.
Coreea de Nord a anunţat că cele şapte teste cu rachetă pe care le-a efectuat recent au constituit exerciţii cu arme nucleare tactice. Presa de stat a precizat că toate aceste teste au fost monitorizate personal de liderul nord-coreean, Kim Jong Un. În cel mai recent test, Coreea de Nord a lansat, duminică, două rachete balistice cu rază scurtă de acţiunem către Marea Japoniei. Informaţia oferită de presa de stat nu lasă nicio îndoială în legătură cu tipul de rachete testate de Coreea de Nord. Acestea sunt concepute pentru a transporta arme nucleare - focoase nucleare mai mici, tactice, care pot fi folosite pe front împotriva Coreei de Sud, spre exemplu. Acum Coreea de Nord afirmă că a simulat cu succes atacuri asupra bazelor militare, a porturilor şi aeroporturilor sud-coreene şi că acesta constituie un avertisment faţă de Statele Unite, care au efectuat propriile exerciţii militare, în răspuns la alte teste cu rachete lansate de Coreea de Nord în ultimele săptămâni.
România este mai bine pregătită pentru a primi refugiaţii din Ucraina, dar în prezent nu există semnale că s-ar înregistra o creştere a numărului acestora, a declarat duminică la Suceava secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat. El şi-a exprimat speranţa că situaţia din ţara vecină, în contextul conflictului armat declanşat de Federaţia Rusă, se va îmbunătăţi, dar nu există certitudini în ceea ce priveşte evoluţia în următoarea perioadă. Raed Arafat s-a aflat duminică la hub-ul de la Suceava cu ocazia ceremoniei de predare a unor donaţii către partea ucraineană la care a participat şi ambasadoarea Franţei în România, Laurence Auer, şi ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk.
Este vorba despre 15 vehicule de pompieri şi salvare aduse de către circa 40 de militari ai securităţii civile franceze, iar alte materiale vor ajunge în zilele următoare la hub-ul european de la Suceava. Cel mai mare ajutor umanitar al Franţei pentru Ucraina de peste o mie de tone de bunuri, constând, între altele, în vehicule de intervenţie, medicamente şi raţii alimentare, a sosit printr-un transport maritim în portul Constanţa Sud-Agigea. În cooperare cu ambasadele Franţei din România şi din Ucraina donaţiile sunt distribuite beneficiarilor ucrainieni.
Preşedinta Taiwanului a transmis Chinei că o confruntare armată dintre cele două ţări nu este o opţiune şi că îşi doreşte să lucreze cu Beijinul pentru a reduce tensiunile. În discursul său de Ziua Naţională, Tsai Ing-wen a promis că nu va exista niciun loc de compromis în privinţa democraţiei şi libertăţii Taiwanului. Ea a calificat drept "regretabile" presiunile militare şi politice tot mai mari ale Chinei asupra Taiwanului.
Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a decretat trei zile de doliu naţional, după ce ploile torenţiale au cauzat moartea a cel puţin 25 de persoane. Ploile abundente aduse de uraganul Julia, în nordul Venezuelei, au provocat alunecări de teren şi inundaţii în centrul ţării. În Nicaragua, sute de locuinţe au fost avariate.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut Consiliului de Securitate al ONU să analizeze în regim de urgenţă solicitarea statului Haiti privind desfăşurarea unei forţe internaţionale specializate pentru rezolvarea crizei umanitare din Haiti, a declarat duminică un purtător de cuvânt al ONU. Forţa internaţională va fi retrasă ulterior treptat, după ce forţele de poliţie haitiene vor prelua controlul asupra statului, a precizat oficialul ONU.
Uniunea Europeană şi Statele Unite au condamnat luni atacurile 'îngrozitoare' ale Rusiei asupra Kievului şi altor oraşe ucrainene, reafirmându-şi în acelaşi timp sprijinul pentru Ucraina în faţa agresiunii ruse, relatează agenţiile internaţionale de presă. 'Aceste atacuri nediscriminatorii asupra civililor reprezintă crime de război', a scris pe Twitter preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Atacurile cu rachetă 'arată disperarea Kremlinului' în războiul din Ucraina, a spus el, potrivit DPA. Uniunea Europeană rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei, precum şi în tragerea la răspundere a Rusiei, a declarat Michel, precizând că noile atacuri urmează să fie discutate şi de G7. La rândul său, într-o convorbire telefonică avută cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a condamnat ferm atacurile şi a spus că cei vinovaţi trebuie traşi la răspundere, se arată într-un comunicat de presă transmis de serviciul său. În aceeaşi discuţie telefonică, Borrell a respins de asemenea acuzaţiile guvernului de la Minsk că Ucraina ar plănui atacuri asupra Belarusului. Făcând referire la anunţul liderului autoritar belarus Aleksandr Lukaşenko privind formarea unei unităţi armate comune cu Rusia, şeful diplomaţiei europene 'a făcut apel la autorităţile belaruse să se obţină de la orice nouă implicare a Belarusului în acest demers ilegitim şi brutal'. El a mai cerut Belarusului să nu mai permită ca teritoriul său să fie folosit 'ca rampă de lansare pentru atacuri împotriva civililor ucraineni'. În acelaşi timp, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunţat că a avut la rândul său o discuţie cu omologul său ucrainean şi a reiterat sprijinul SUA pentru Ucraina după aceste 'atacuri îngrozitoare', potrivit Reuters. 'Vom continua să oferim asistenţă economică, umanitară şi de securitate neclintită Ucraina, pentru ca ea să se apere şi să aibă grijă de poporul său', a scris Blinken într-o postare pe Twitter. Noile atacuri ale Rusiei au fost condamnate luni şi de preşedintele francez Emmanuel Macron, care a atras atenţia asupra unei 'schimbări profunde a naturii' războiului în Ucraina, potrivit AFP. Aceste 'atacuri deliberate ale Rusiei asupra întregului teritoriu ucrainean şi împotriva civililor reprezintă o schimbare profundă a naturii acestui război', a spus Macron în timpul unei deplasări în departamentul Mayenne, adăgând că la întoarcerea la Paris îşi va reuni consilierii diplomatici şi militari pentru a analiza situaţia. Premierul britanic Liz Truss a condamnat la rândul său 'atacurile îngrozitoare' ale Rusiei, într-o discuţie pe care a avut-o cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, notează Agerpres.
SUA au salutat „măsurile pozitive" luate de Azerbaidjan în legătură cu Armenia, pentru a conveni asupra unui acord de pace sustenabil, după o intensificare a luptelor, luna trecută. Departamentul de Stat al SUA a salutat eliberarea, marţea trecută, de către Azerbaidjan, a 17 prizonieri de război. Regiunea se află în mod tradiţional în sfera de influenţă a Rusiei, însă, în ultimele săptămâni, SUA şi Europa au avut un rol mai important, notează Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu