Azi, în lume. Știrile zilei de 12 octombrie

Şapte morţi într-un bombardament rusesc asupra unei pieţe agricole din Avdiivka, în Doneţk

Un bombardament rusesc asupra pieţei centrale de produse agricole din oraşul Avdiivka din regiunea Doneţk, în apropiere de linia frontului în estul Ucrainei, s-a soldat miercuri cu şapte morţi şi nouă răniţi, au informat autorităţile locale, citate de agenţia ucraineană de presă Ukrinform.

Anterior, guvernatorul ucrainean al regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, anunţase un bilanţ de 'cel puţin şapte morţi şi opt răniţi în urma bombardamentului din cursul dimineţii asupra Avdiivka', conform AFP.

Potrivit acestuia, 'ruşii au lovit piaţa centrală, unde se aflau multe persoane în acel moment'.

Alte surse regionale au indicat că, în afară de piaţa centrală, trupele ruse au bombardat şi alte zone din Avdiivka în cursul dimineţii, afectând o serie de clădiri rezidenţiale cu mai multe etaje. Atacurile s-au soldat cu mai mulţi morţi şi răniţi, spun aceeaşi oficiali, fără să indice vreo cifră exactă.

În regiunea Doneţk din estul Ucrainei, şase persoane au fost ucise marţi, iar o alta a fost rănită.

Pe de altă parte, trupele ruse şi-au continuat miercuri ofensiva asupra oraşului Zaporojie - centru administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei, unde se află cea mai mare centrala nucleară din Europa - şi a zonelor limitrofe, după ce în urmă cu o zi au fost înregistrate atacuri asupra a 22 de aşezări în sudul Ucrainei, fără a provoca decese.

Noi atacuri împotriva infrastructurii energetice din centrul ţării au fost raportate de Kiev, în a treia zi consecutivă de bombardamente împotriva infrastructurii critice a Ucrainei.

Putin propune Europei repararea gazoductelor Nord Stream sau crearea unui hub al gazelor în Turcia

Avarierea gazoductelor Nord Stream este un act de terorism internaţional de care profită SUA, Polonia şi Ucraina, a declarat miercuri, la o conferinţă pe teme energetice, preşedintele rus Vladimir Putin, care a sugerat că Rusia ar putea redirecţiona gazele pentru Nord Stream către Marea Neagră şi ar putea chiar crea un hub major de gaze pentru Europa în Turcia, relatează agenţiile AFP şi Reuters.

Cei care caută să taie legăturile între Rusia şi Europa sunt în spatele sabotajului Nord Stream, a spus Putin la conferinţa Moscow Energy Week.

Beneficiarii sunt evidenţi (...) Întrucât (acest incident) consolidează importanţa geopolitică a sistemelor gazeifere rămase, a celui care trece pe teritoriul Poloniei (...) şi a celui din Ucraina, pe care Rusia l-a construit pe cheltuiala proprie. Dar şi (importanţa geopolitică) a Statelor Unite, care de acum înainte îşi pot livra energia la preţuri ridicate, a argumentat preşedintele rus.

Totuşi, o secţiune a conductei Nord Stream 2 este în continuare intactă, iar Rusia este dispusă să livreze gaze prin aceasta, a reafirmat Putin. Rusia a transmis deja această propunere Germaniei, care însă a refuzat-o.

Gazoductul Nord Stream 2 nu a funcţionat niciodată, întrucât sancţiunile impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei au împiedicat darea ei în exploatare, iar livrările de gaze ruseşti către Europa prin conducta Nord Stream 1 au fost suspendate de Moscova luna aceasta sub pretextul unor probleme tehnice.

Liderul de la Kremlin a mai declarat miercuri că este posibilă repararea gazoductelor Nord Stream după exploziile care le-au avariat pe 26 septembrie, dar pentru aceasta Rusia şi Europa trebuie să ia o decizie, atât în privinţa reparaţiilor cât şi a garantării exploatării conductelor. Mingea este în terenul Uniunii Europene, dacă ea vrea, nu are decât să deschidă robinetul, a indicat preşedintele rus.

Pe viitor, a adăugat Putin, dacă gazoductele Nord Stream nu vor fi operaţionale, Rusia ar putea redirecţiona gazele către Turcia şi să creeze cel mai mare hub al gazelor pentru Europa în Turcia. Asta, desigur, dacă partenerii noştri sunt interesaţi. Şi dacă va fi rentabil economic, evident, a mai remarcat el, notează Agerpres.

Declaraţiile lui Stoltenberg despre conflictul din Ucraina denotă faptul că NATO participă în conflict de partea Kievului (Dmitri Peskov)

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a fost rugat de jurnalişti să răspundă la întrebarea dacă declaraţiile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, despre conflictul din Ucraina, pot fi considerate o confirmare a faptului că Alianţa luptă de partea Kievului. "Se poate", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Fiind întrebat ce va face Federaţia Rusă în acest sens, Peskov a răspuns că Rusia deja acţionează, începând cu data de 24 februarie. Stoltenberg a afirmat recent că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi o mare înfrângere nu numai pentru ucraineni, ci şi un pericol pentru absolut toţi. Nu a precizat însă dacă a avut în vedere ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Secretarul general al NATO a precizat că Ucraina are nevoie de arme letale, artilerie, vehicule blindate, sisteme de apărare aeriană, arme antitanc şi HIMARS MLRS. El a mai declarat că NATO va sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie.

Procurorii europeni delegaţi din Bulgaria vor avea sediul într-o clădire emblematică din Sofia

Guvernul interimar de la Sofia a decis că procurorii europeni delegaţi din Bulgaria vor avea sediul într-o clădire emblematică, situată pe strada Gheorghi Sava Rakovski. Clădirea a fost sediul partidului Uniunea Forţelor Democrate (SDS). Ministrul interimar al dezvoltării regionale şi lucrărilor publice, Ivan Şişkov, a comentat: "Imobilul are act de proprietate de stat. În prezent se află la dispoziţia administraţiei regionale. O mică parte din această clădire este proprietate privată, la parter, şi va rămâne privată. Mare partea din clădirea principală va fi pusă la dispoziţia Consiliului Judiciar Suprem pentru a putea fi folosită pentru nevoile Parchetului European. Clădirea este administrativă şi nu va exista o autorizaţie de construcţie. Are astfel de funcţii şi se vor executa doar reparaţii", a explicat Şişkov.

Papa Francisc condamnă bombardarea orașelor ucrainene

Papa Francisc a condamnat miercuri "bombardamentele necruţătoare" ale Rusiei asupra oraşelor ucrainene şi a făcut apel la "cei care au soarta războiului în mâini" să înceteze. Cel puţin 26 de persoane au fost ucise în toată ţara în cea mai mare ofensivă aeriană a Moscovei de la începutul invaziei sale din 24 februarie.

Polonia exclude posibilitatea comiterii unui act de sabotaj la conducta de petrol Drujba

Un înalt oficil din Polonia a susţinut că scurgerea de petrol prin conducta de petrol Drujba ar fi putut fi cauzată de unele daune accidentale. Potrivit declaraţiilor făcute de Mateusz Berger, secretar de stat, însărcinat plenipotenţiar guvernamental în Ministerul Infrastructurii Energetice Strategice din Polonia, în acest caz este vorba despre daune accidentale. Potrivit secretarului de stat şi însărcinatului guvernamental în Ministerul Infrastructurii Energetice Strategice din Polonia, momentan nu există niciun motiv să considerăm că scurgerea de petrol din conductă ar fi rezultatul unui act de sabotaj. Operatorul secţiunii polone a conductei de petrol Drujba, Pern, a declarat că a fost detectată o scurgere de petrol pe una dintre liniile Drujba din Polonia. Potrivit operatorului, scurgerea a fost descoperită marţi seara târziu, pe 11 octombrie, la aproximativ 70 km vest de Płock, unde se află cea mai mare rafinărie de petrol, PKN Orlen. Compania PKN Orlen a mai menţionat că pomparea prin conducta avariată a fost oprită. Cauzele incidentului nu sunt, deocamdată, cunoscute.

Jurnalistul japonez Toru Kubota, arestat în Myanmar, condamnat la încă trei ani de închisoare

Un tribunal din Myanmar l-a condamnat miercuri pe jurnalistul japonez Toru Kubota la încă trei ani de închisoare sub acuzaţia de încălcare a legii privind imigraţia, a informat ziarul Asahi, citând surse din instanţă. Kubota, în vârstă de 26 de ani, a fost condamnat săptămâna trecută pentru acuzaţii separate de încălcare a legilor privind sediţiunea şi comunicarea, după arestarea sa în iulie, la un protest în principalul oraş din Myanmar, Yangon.

Numărul victimelor înregistrate în urma exploziei de pe podul din Crimeea a crescut, anunţă TASS

n urma exploziei produsă pe podul din Crimeea, patru persoane au decedat, relatează Agenţia de presă TASS, care citează o sursă proprie. Potrivit sursei citate de agenţie, printre cei decedaţi s-ar număra şi judecătorul Curţii de Arbitraj din Moscova, Serghei Maslov. Procedura de identificare a cadavrelor este în desfăşurare. Serviciul de presă al Curţii de Arbitraj din Moscova nu a confirmat, deocamdată, această informaţie. După cum se ştia anterior, trei persoane decedaseră în urma incidentului. Presa rusă titra că printre cei decedaţi se numără ghizii şi bloggerii din Sankt Petersburg Eduard Ciuciakin şi Zoia Sofronova.

Zelenski a propus ca G7 să trimită o misiune de observatori la graniţa dintre Ucraina şi Belarus

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, a propus ca G7 să trimită o misiune de observatori internaţionali la graniţa dintre Ucraina şi Belarus. "Invadatorii ruşi continuă să propage ştiri false despre presupusele planuri ale Ucrainei de a începe operaţiuni militare împotriva Belarus. Pentru a respinge această provocare este necesar să plasăm un grup de observatori la graniţa ucraineano-belarusă", relatează Agenţia de presă RBC-Ucraina cu referire la declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul unei reuniuni de urgenţă a liderilor G7. "Pacea este posibilă nu doar atunci când există pacea cu unul dintre vecini, ci când există pacea cu absolut toţi vecinii.

Ţin să atrag atenţia asupra unei singure ţări, teritoriul Belarus este deja folosit pentru a lansa atacuri împotriva Ucrainei. În momentul de faţă remarcăm că exisă o mare ameninţare. Rusia încearcă să atragă în mod direct Belarus în război, lansând o provocare despre un presupus atac ucrainean împotriva acestei ţări, a specificat preşedintele. El a subliniat că Belarus participă deja în mod indirect la război, dar Rusia doreşte să o atragă direct în ostilităţi. În acelaşi timp, Ucraina nu a planificat niciodată operaţiuni militare împotriva Belarus. Pentru a elimina complet această provocare, pentru a elimina aceste naraţiuni ale lui Lukaşenko (liderul regimului belarus Aleksandr Lukaşenko - n.red. RBC), oferim soluţia noastră: o misiune de observatori internaţionali poate fi desfăşurată la graniţa dintre Ucraina şi Belarus pentru a monitoriza situaţia de securitate.

Formatul poate fi elaborat de diplomaţii noştri. Vă rog să susţineţi această iniţiativă la nivelul G7", i-a îndemnat Zelenski pe liderii G7. Amintim că, pe 8 octombrie, autorităţile de la Minsk i-au înmânat ambasadorului ucrainean de la Minsk, Ehor Kizim, o notă diplomatică, prin care acuza Ucraina că se pregăteşte pentru un atac asupra teritoriului Belarus. Ulterior, Rusia a convenit cu Belarus să desfăşoare trupe comune la graniţa cu Ucraina. Federaţia Rusă a desfăşurat militari în Belarus, relatază Agenţia de presă RBC-Ucraina.

Camionul care a explodat pe Podul Crimeii nu s-a aflat niciodată pe teritoriul Bulgariei

În legătură cu speculaţiile şi încercările de implicare a numelui Bulgariei în explozia Podului Crimeii, din ordinul prim-ministrului interimar Galab Donev, a fost efectuată o inspecţie de către serviciile de securitate, transmite serviciul de presă al guvernului de la Sofia. "S-a stabilit în mod incontestabil că acel camion care a explodat pe Podul Crimeii nu s-a aflat niciodată pe teritoriul Republicii Bulgaria, indicată drept punct de plecare pentru traseul său. Potrivit afirmaţiilor din presa rusă, camionul care a explodat pe 8 octombrie 2022 transporta folie de polietilenă. Inspecţia serviciilor bulgare a stabilit că mărfuri cu caracteristici similare au fost introduse pe teritoriul Bulgariei dintr-un alt stat membru al UE într-un container cu documente conform regimului de tranzit. Pe perioada şederii mărfurilor în cauză în Bulgaria, acestea au fost puse sub supraveghere vamală şi au părăsit ţara în acelaşi container, prin portul Burgas, pe 17 septembrie 2022, în direcţia unei alte ţări decât Rusia. Conform rezultatelor inspecţiei, containerul cu care mărfurile au plecat din Bulgaria nu se afla pe camionul explodat. Toate informaţiile despre caz au fost predate procuraturii. Guvernul Republicii Bulgaria nu va permite în niciun caz ca numele ţării să fie asociat cu orice implicare în activitatea teroristă", se arată în comunicat.

Cel puţin 33 de morţi în urma inundaţiilor din vestul Nepalului

Cel puţin 33 de persoane au murit în urma inundaţiilor şi alunecărilor de teren în vestul Nepalului în ultima săptămână, a informat presa locală. Cele mai grave ploi musonice au lovit provincia Karnali din nord-vest, unde mii de rezidenţi au fost evacuaţi, potrivit oficialilor. Sute de locuinţe au fost avariate în urma alunecărilor de teren şi inundaţiilor. Cel puţin 22 de persoane sunt încă date dispărute în provincie şi alte zeci au rănite. Salvatorii întâmpină dificultăţi în a ajunge în regiunea muntoasă din cauza ploilor continue.

Aleksei Navalnîi a fost trimis la carceră pentru a şasea oară în închisoare

Politicianul rus Aleksei Navalnîi, care ispăşeşte o pedeapsă în penitenciarul IK-6 din regiunea Vladimir, a fost trimis din nou într-o celulă de carceră, pentru a şasea oară în ultimele două luni, fiind plasat acolo începând din data de 10 octombrie. Potrivit reţelelor de socializare ale politicianului, motivul a fost refuzul lui Navalnîi de a spăla un gard al închisorii. Navalnîi ieşise de la carceră acum o săptămână; data trecută a fost plasat pentru 12 zile, într-o celulă de carceră pentru discursul său despre mobilizare susţinut la o şedinţă de judecată. Avocatul său Pavel Cikov a precizat că plasarea de mai multe ori a lui Navalnîi într-o celulă de carceră poate deveni un bun pretext pentru a-l transfera la EPKT, o celulă disciplinară pentru o singură persoană, ceea ce ar reprezenta o ameninţare pentru el, aceasta fiind de fapt o celulă de izolare unde poţi sta şi până la un an. De asemenea, administraţia penitenciarului poate solicita transferul lui Navalnîi în închisoare pentru un termen de până la trei ani. Amintim că politicianul Aleksei Navalnîi ispăşeşte o pedeapsă în penitenciarul IK-6 din regiunea Vladimir, Rusia.

O anchetă a BBC relevă că TikTok îşi însuşeşte peste 70% din sumele trimise către refugiaţii din Siria prin intermediul platformei

O anchetă realizată de BBC a relevat că până la 70% din donaţiile trimise familiilor strămutate din Siria prin intermediul TikTok au fost însuşite de platforma de social-media. Darurile pe care le cer copiii şi familiile siriene - precum lei şi trandafiri - sunt virtuale, însă costă bani reali şi pot fi retraşi ca sume de bani lichizi. Însă familiile din tabere din nord-vestul Siriei au declarat pentru BBC că au primit doar o parte a banilor donaţi în urma unor transmisiuni în direct în timpul cărora se strâng, uneori, peste o mie de dolari pe oră. TikTok nu a dorit să ofere informaţii cu privire la comisionul perceput, aşa că reporterii BBC au intrat live din Siria şi au donat daruri digitale în vârstă de 100 de dolari. La finalul streamului live, TokTok precepuse, deja, aproximativ 70% din valoarea darurilor. Într-un comunicat, TikTok îşi exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu acuzaţiile aduse de BBC, subliniind că acest tip de conţinut nu este permis pe platforma sa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News