Azi, în lume. Știrile zilei de 13 octombrie
DC News vă prezintă știrile zilei, 13 octombrie 2022, apărute la nivel mondial.
Ungaria a stabilit cu Gazprom o nouă creştere a furnizărilor de gaze
Ungaria a stabilit cu gigantul rus Gazprom o nouă creştere a furnizărilor de gaze prin gazoductul TurkStream şi Serbia, a anunţat joi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, la evenimentul "Săptămâna Energetică a Rusiei", relatează agenţia EFE.
"Am stabilit modificări la contractul nostru pe termen lung privind creşterea furnizărilor pe ruta sud", a spus şeful diplomaţiei ungare, vorbind despre întâlnirea pe care a avut-o cu o zi înainte cu directorul general al Gazprom, Alexei Miller.
Ministrul ungar de Externe nu a menţionat care va fi creşterea, dar a afirmat că va permite ţării sale "o aprovizionare sigură" în perioada următoare.
Într-un context în care Occidentul impune sancţiuni Rusiei pentru campania sa militară din Ucraina şi se dezbate reducerea livrărilor de gaze şi petrol rusesc, Ungaria a încercat să se menţină pe margine şi cu apărarea că i-ar fi imposibil să se descurce fără aceste resurse provenite din Rusia, scrie EFE.
La finele lunii august, Budapesta a semnat un contract cu Gazprom pentru livrări suplimentare de până la 5,8 milioane mc pe zi începând din 1 septembrie.
Compania ungară MVM a semnat două contracte pe termen lung cu Gazprom pentru livrări totale de 4,5 miliarde mc pe an, prin Serbia şi Austria, rute care evită teritoriul ucrainean.
Acordurile au termen de valabilitate de 15 ani şi posibilitatea de a fi revizuite la zece ani.
În plus, Szijjarto a ajuns la un acord cu compania rusă exportatoare de gaze, Gazpromexport, privind posibilitatea amânării plăţii gazelor "cu scopul de a optimiza finanţarea pe timpul iernii" şi a creşte flexibilitatea financiară şi fiabilitatea lichidităţilor companiei MVM.
Merkel 'nu regretă absolut deloc' politica ei energetică faţă de Rusia
Fostul cancelar german Angela Merkel a susţinut joi că nu are niciun regret în legătură cu politica energetică pe care a dus-o în cei 16 ani cât s-a aflat la putere şi când a plasat Rusia drept unul dintre cei mai importanţi furnizori de gaze, relatează France Presse şi Reuters.
"Din perspectiva epocii, era foarte raţional şi de înţeles aprovizionarea cu gaz de reţea, inclusiv din Rusia, care era mai ieftin decât GNL (gaz natural lichefiat) provenind din alte regiuni ale lumii", a spus ea într-o conferinţă de presă la Lisabona.
"Întotdeauna acţionezi în timpul în care te afli", a remarcat ea în faţa reporterilor, întrebată despre apropierea guvernului ei faţă de Rusia.
"Chiar şi în timpul Războiului Rece, Rusia a fost un furnizor de energie de încredere", a adăugat dna Merkel, care a vizitat capitala portugheză în calitate de preşedinte al juriului unui premiu dedicat adaptării la schimbările climatice.
"Nu regret absolut deloc deciziile luate", a subliniat ea, spunând de asemenea că nu "s-a răzgândit" cu privire la abandonarea energiei nucleare.
De la invazia rusă a Ucrainei în februarie, fosta şefă a guvernului german de centru-dreapta a fost acuzată că a sporit dependenţa Europei faţă de energia din Rusia, mai ales prin promovarea construcţiei gazoductului Nord Stream 2 în ciuda rezervelor partenerilor săi europeni şi american.
Succesorul ei, Olaf Scholz, a susţinut la rândul său că Germania "s-a bazat prea mult şi prea unilateral pe aprovizionări energetice din Rusia".
Dna Merkel a recunoscut totuşi că războiul din Ucraina a schimbat situaţia. "Acest atac brutal al Rusiei a adus o schimbare (...). Şi, desigur, noul guvern trebuie să se ocupe de asta şi o face", a spus ea, făcând referire la guvernul condus de social-democratul Olaf Scholz.
Germania şi alte ţări europene încearcă să pună capăt dependenţei lor faţă de petrolul şi gazele ruseşti după ce Putin a trimis trupe în Ucraina ca parte a ceea ce el numeşte o operaţiune militară specială.
Anul trecut, 55% din importurile de gaze ale Germaniei au venit din Rusia, parţial un rezultat al continuării legăturilor comerciale cu Rusia de către Merkel şi susţinerii controversatei conducte Nord Stream 2, chiar şi după ce Moscova a anexat Crimeea în 2014, notează Reuters.
Autorizarea conductei Nord Stream 2, concepută pentru a dubla importurile de gaze din Rusia până în Germania prin Marea Baltică, a fost suspendată de Berlin în zilele premergătoare invaziei.
Merkel s-a exprimat pe marginea unui eveniment pentru a-l anunţa pe câştigătorul Premiului Gulbenkian pentru Umanitate, ea fiind preşedintele juriului.
Stoltenberg: Nu voi spune exact cum vom răspunde la un atac nuclear al Rusiei; vor fi consecinţe severe
Trimisul special al Agerpres, Florin Ştefan, transmite - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe.
"Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor apărării.
"Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el.
"Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor.
Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi".
În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie.
"Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO.
El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene.
Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi.
Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână.
"Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.
Un mozaic rar din epoca romană, datând din secolul al IV-lea, a fost descoperit în Siria
Autorităţile siriene au dezvăluit miercuri un mozaic din epoca romană datând din secolul al IV-lea d.Hr., considerat a fi printre "cele mai rare" şi "cele mai complete din ţară", relatează AFP.
Mozaicul, vechi de 1.600 de ani, a fost descoperit în oraşul Rastane, în provincia Homs (centru).
El reprezintă o "scenă rară", în care "apar în mod clar detaliile şi numele regilor greci care au participat la războiul troian", a declarat pentru AFP Hammam Saad, director de săpături şi studii arheologice în cadrul Direcţiei generale pentru antichităţi şi muzee.
"Nu avem un mozaic similar", a declarat Saad, adăugând că lucrarea "nu este cea mai veche" din Siria, ci "cea mai completă şi cea mai rară".
"Partea descoperită până acum are 20 de metri lungime şi şase metri lăţime", a explicat el, subliniind că există şi alte părţi care nu au fost încă dezvăluite.
Acesta este cel de-al nouălea mozaic descoperit în acest sit.
Un tărâm al civilizaţiilor multimilenare, Siria abundă în comori arheologice.
Unele situri au suferit distrugeri în timpul Războiului Civil, început în 2011.
În oraşul Homs, biserica Oum al-Zinar a fost arsă, iar moscheea Khalid Ibn al-Walid a fost deteriorată, în timp ce în Rastane au fost furate mozaicuri, notează Agerpres.
Membrii Parlamentului irakian urmează să se întrunească pentru a alege un preşedinte
Pe fondul tenisiunilor politice tot mai mari din Irak, membrii Parlamentului urmează să se întâlnească pentru a face o nouă încercare de a alege un nou preşedinte. Forţele de securitate au izolat cu cordoane zona verde din inima capitalei Bagdad, înaintea sesiunii parlamentare care urmează să înceapă peste câteva ore.
TRT Haber a dezvăluit subiectele care vor fi abordate în cadrul întâlnirii de la Astana dintre Erdogan şi Putin
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, va examina cu omologul său rus, Vladimir Putin, o serie de aspecte legate de situaţia din Ucraina şi evenimentele din Siria, la următoarea întâlnire a celor doi lideri, care va avea loc la Astana, transmite postul turc de televiziune TRT Haber. Potrivit postului de televiziune, înainte de convorbirile cu preşedintele Rusiei, liderul turc intenţionează să discute cu liderul Belarus, Aleksandr Lukaşenko. 'După cum se preconizează, preşedintele Erdogan va discuta cu Putin despre cea mai recentă situaţie a conflictului din Ucraina, eforturile de pace ale Turciei [în contextul crizei ucrainene] şi despre coridorul (creat pentru importul cerealelor ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, n.r.). În plus, ei vor discuta despre evenimentele din Siria', subliniază postul TV. În ceea ce priveşte întâlnirea lui Recep Tayyip Erdogan cu Lukaşenko, nu sunt cunoscute subiectele care vor fi examinate. În acelaşi timp, TRT Haber subliniază că, pe lângă convorbirile bilaterale, preşedintele turc ar trebui să se adreseze şi participanţilor celui de-al şaselea summit al Conferinţei privind cooperarea şi măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA). Kremlinul a anunţat că aşteaptă ca Recep Tayyip Erdogan să prezinte iniţiative privind reglementarea conflictului din Ucraina, în timpul convorbirilor cu Putin.
Liz Truss, supusă presiunilor din partea partidului său de a renunţa la reducerea taxelor
Premierul britanic, Liz Truss, se confruntă cu presiuni din partea parlamentarilor din propriul partid, care îi cer să revizuiască planurile de reducere a taxelor. Truss a susţinut că a avut o întrunire productivă cu o comisie de repprezentanţi ai partidelor miercuri, dar anumite surse au afirmat că ea a fost acuzată că distruge conservatorismul muncitoresc. Anterior, ea a afirmat în faţa Parlamentului că nu va reduce cheltuielile publice pentru a plăti reducerile de taxe sau pentru a ajuta la plata facturilor pentru energie.
SUA şi Mexicul au stabilit un plan comun pentru împiedicarea migranţilor venezueleni să le treacă graniţele terestre
Statele Unite şi Mexicul au stabilit un plan comun de a împiedica migranţii venezueleni să le treacă graniţa terestră. SUA va permite unui număr de 24.000 de venezueleni să intre în ţară pe calea aerului şi să rămână până la doi ani. Programul umanitar pentru migranţii venezueleni va fi bazat pe un model similar numit "Uniţi pentru Ucraina" (United for Ukraine), care a oferit adăpost pentru mai mult de 100.000 de ucraineni care au fugit din ţara lor după ce Rusia a invadat-o, la începutul anului. În cazul Venezuelei, se estimează că mai mult de şase milioane de persoane au plecat din ţara sud-americană în ultimii ani din cauza greutăţilor economice, tulburărilor politice şi violenţelor. Dacă programul venezuelean îl va copia pe cel ucrainean, membrii familiilor sau susţinătorii financiari din SUA vor putea găzdui noii imigranţi atât timp cât le pot oferi susţinere financiară.
Amnesty International a acuzat autorităţile letone de respingerea violentă a migranţilor din Belarus în 2021
Grupul Amnesty International a acuzat autorităţile letone că au respins violent migranţii care încercau să intre în ţară din Belarus, supunându-i pe unii dintre ei torturii. Amensty a comunicat că starea de urgenţă introdusă de Letonia în 2021 a suspendat dreptul de a cere azil în patru zone de graniţă şi a permis oficialilor de la graniţă să desfăşoare expluzări forţate. Letonia a susţinut că a fost just să împiedice migraţia ilegală.
Parlamentarii bulgari dezbat prezenţa ambasadorului Federaţiei Ruse la prima şedinţă a noii Adunări Naţionale
Partidul Bulgaria Democrată a iniţiat o nouă întâlnire între forţele parlamentare, pentru a rezolva problema privind prezenţa ambasadorului Federaţiei Ruse, Eleonora Mitrofanova, la ceremonia de deschidere a celei de-a 48-a Adunări Naţionale. Întâlnirea a fost solicitată de formaţiunea politică într-o scrisoare adresată secretarului şef al Parlamentului şi va avea loc în cursul zilei de joi. Şi la prima şedinţă a noului legislativ, unele dintre grupurile parlamentare au afirmat că nu consideră adecvată prezenţa diplomatului rus. Liderul GERB, Boiko Borisov, a anunţat că partidul său nu va fi prezent la prima sesiune a Adunării Naţionale, dacă va participa şi ambasadorul Mitrofanova. Partidul "Văzrajdane" s-a opus categoric, iar reprezentanţii Partidului Socialist Bulgar au părăsit sala, în semn de dezaprobare. Conform protocolului, invitaţii la deschiderea noului parlament sunt trimise tuturor ambasadorilor ţărilor din Bulgaria. Preşedintele bulgar, Rumen Radev, a emis un decret potrivit căruia prima reuniune a noului legislativ va avea loc pe 19 octombrie.
În jurul capitalei Kiev au avut loc noi atacuri ruseşti
Autorităţile ucrainene au comunicat că au avut loc noi atacuri ruseşti în zone din jurul capitalei Kiev. Guvernatorul regiunii Kiev, Oleksi Kuleba, a afirmat că o aşezare a fost lovită de un atac cu drone. El a afirmat că la faţa locului au ajuns echipe de salvare, dar nu a furnizat informaţii despre eventuale victime sau pagube.
Coreea de Nord a realizat două teste cu rachete strategice de croazieră
Presa nord-coreeană de stat a informat că liderul ţării, Kim Jong-un, a supravegheat lansarea a două rachete cu rază lungă de acţiune, care pot transporta arme nucleare. Aceasta a transmis că rachetele strategice de croazieră au zburat pe o distanţă de peste 2.000 de kilometri, deasupra mării. Agenţia oficială de ştiri a ţării, KCNA, a informat că operaţiunea a avut succes şi că aceasta a avut ca obiectiv creşterea fiabilitatea armelor nucleare tactice. Aceasta a adăugat că liderul nord-coreean a supravegheat lansarea şi că acesta şi-a exprimat "marea satisfacţie". KCNA l-a citat pe preşedintele Kim spunând că testele sunt o ameninţare clară către inamicii Phenianului, adăugând că statul nord-coreean va continua să îşi extindă forţele nucleare, pentru a împiedica decisiv orice criză militară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
