Azi, în lume. Știrile zilei de 14 octombrie

Vom avea un nou val de Covid-19? Analiză The Washington Post: La orizont există semnale îngrijorătoare

O analiză a publicației The Washington Post explică posibilitatea de a avea un nou val al pandemiei, în condițiile unei propagande anti-vaccin mult mai consolidată.

Vom avea un nou val de covid? Chiar acum, în Statele Unite, cazurile zilnice și decesele scad treptat de pe un platou încă înalt. La orizont, însă, există semnale îngrijorătoare ale unui posibil nou val, notează The Washington Post.

Europa este un indicator revelator. În ultimele câteva săptămâni, cazurile în rândul persoanelor de 65 de ani și peste au crescut în 19 din cele 26 de țări care raportează date Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Cincisprezece țări din grup au raportat o creștere a numărului de spitalizări. Germania, Franța și Italia au cunoscut cazuri în creștere. Centrul european a spus că principalul motor al numărului mare de infectări pare să fie faptul că oamenii, în mod firesc, produc aglomerații în zonele interioare, o dată cu trecerea vremii. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, a remarcat un alt factor: „Majoritatea țărilor nu mai impun măsuri pentru a limita răspândirea virusului”.

Noile tulpini nu propulsează încă un val, dar există noi subvariante omicron. Acestea par să sufere modificări genetice care conferă virusului capacitatea de a se sustrage imunității umane oferite de vaccinuri sau infecții anterioare. Într-o lucrare, imunologul Yunlong Cao și colegii de la Universitatea din Peking au avertizat că noile subvariante fac ca vaccinul să „nu ofere o protecție suficient de largă” împotriva variantelor mutante și ar putea face inutile medicamentele cu anticorpi deja existente. În Statele Unite, variantele mai vechi BA.5 și BA4.6 reprezintă încă 92,8 la sută din cazuri, conform datelor și modelelor CDC. 

Noile amplificatoare bivalente pentru cei peste 12 ani sunt gratuite, disponibile pe scară largă în SUA și vizează variantele predominante. Cu toate acestea, publicul american a ridicat din umeri. Un sondaj din septembrie, realizat de Kaiser Family Foundation a constatat că jumătate dintre adulți au auzit „puțin” sau „nimic” despre rapel. The Post raportează că puțin peste 11 milioane de americani – sau aproximativ 4% dintre cei eligibili – au primit o injecție de rapel.

O astfel de ezitare provine, în parte, din dezinformarea distructivă răspândită de campaniile anti-vaccin. În ultimele zile, informații toxice  au venit dintr-o sursă complet neașteptată. Chirurgul generalist din Florida, Joseph A. Ladapo, a emis vineri un comunicat de presă și o „analiza” care pretinde să arate, în mod fals, un risc considerabil de deces cauzat de riscuri cardiace în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani, în decurs de 28 de zile de la primirea ARNm. Dr. Ladapo a susținut că riscurile vaccinului depășesc beneficiile, ceea ce reprezintă o dezinformare gravă. Cercetătorii avizați au dezvăluit că „analiza” este proastă, bazată pe un eșantion extrem de mic, cu instrumente nepotrivite și concluzii nerevizuite de alți colegi. Dar paguba fusese făcută; mesajul a făcut titluri și s-a răspândit pe rețelele de socializare. Faptul că Florida îi îndeamnă pe oameni să nu primească un rapel care poate salva vieți este rușinos - și profund iresponsabil.

Putin nu consideră necesar să aibă convorbiri cu Biden

Preşedintele rus Vladimir Putin nu este interesat să aibă convorbiri cu omologul său american Joe Biden, chiar în cadrul summitului G20 prevăzut să se desfăşoare în Indonezia în noiembrie, potrivit AFP.

"Nu văd necesitatea, nu există o platformă de negocieri în prezent", a spus el, în cursul unei conferinţe de presă după un summit regional la Astana, în Kazahstan.

"Trebuie să-l întrebăm dacă este pregătit să aibă astfel de negocieri cu mine sau nu", a mai spus Putin, referindu-se la preşedintele american.

La rândul său, Joe Biden afirmase în 6 octombrie că nu exclude o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin în timpul summitului G20 la jumătatea lunii noiembrie în Bali.

"Asta rămâne de văzut", declarase el jurnaliştilor, întrebat despre posibilitatea unui schimb direct de opinii cu preşedintele rus în timpul summitului.

Casa Albă declarase anterior că o astfel de întâlnire nu este imposibilă.

Întrebat vineri dacă s-a decis să meargă sau nu la summitul G20, Vladimir Putin a afirmat că nu a luat încă vreo decizie în acest sens, în timp ce Rusia este foarte izolată pe scena internaţională după lansarea ofensivei sale în Ucraina, la sfârşitul lunii februarie.

"Problema călătoriei mele acolo nu a fost încă rezolvată definitiv. Dar Rusia va participa desigur la această reuniune. În care format, ne vom gândi atunci", a afirmat el.

Jeremy Hunt, al patrulea ministru de Finanţe al Marii Britanii în tot atâtea luni

Fostul ministru britanic al Afacerilor Externe, Jeremy Hunt, a fost numit vineri de premierul Liz Truss în postul de ministru de Finanţe, devenit vacant după concedierea lui Kwasi Kwarteng, a anunţat Downing Street, transmite Reuters.

Jeremy Hunt, care anterior a ocupat şi portofoliile Sănătăţii şi Culturii, devine al patrulea ministru de Finanţe al Marii Britanii în tot atâtea luni.

În vârstă de 55 de ani, Jeremy Hunt a candidat de două ori, fără succes, pentru postul de lider al Partidului Conservator, prima dată fiind învins de Boris Johnson şi a doua oară de Liz Truss. Jeremy Hunt, prieten cu Boris Johnson şi David Cameron în perioada când cei trei erau studenţi la Oxford, este văzut drept un adept al unei poziţii de centru şi de aceea mulţi membri ai Partidului Conservator îl consideră drept o alegere responsabilă.

Pe lângă demiterea lui Kwasi Kwarteng, Downing Street a anunţat vineri şi alte schimbări în cadrul echipei de conducere a Trezoreriei, în speranţa de a linişti pieţele financiare după turbulenţele provocate de politica economică anunţată la finele lunii trecute. Astfel, Edward Argar îl va înlocui pe Chris Philp în postul de secretar şef al Trezoreriei, a doua cea mai importantă poziţie din cadrul departamentului.

În data de 23 septembrie, premierul Liz Truss şi ministrul de Finanţe, Kwasi Kwarteng, au prezentat cel mai radical pachet de reduceri de taxe de după anul 1972, diminuând povara fiscală atât pentru angajaţi cât şi pentru companii, şi în paralel au anunţat o creştere semnificativă a împrumuturilor, totul în încercarea de a stimula potenţialul economiei de creştere pe termen lung.

Însă acest plan a declanşat o criză de încredere în Guvernul britanic, afectând valoarea lirei sterline şi preţul obligaţiunilor guvernamentale, astfel încât Banca Angliei a fost nevoită să intervină pe piaţă pentru a evita prăbuşirea fondurilor de pensii.

De asemenea, Fondul Monetar Internaţional şi agenţia de rating Moody's au criticat la rândul lor strategia fiscală a Guvernului britanic. "Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate din multe ţări, inclusiv din Marea Britanie, nu recomandăm la acest moment un pachet de măsuri fiscale amplu şi neţintit, deoarece este important ca politica fiscală să nu acţioneze în contradicţie cu obiectivele politicii monetare", a declarat un purtător de cuvânt de la FMI. 

Bruxellesul propune extinderea competenţelor Parchetului european, pentru a investiga şi încălcarea sancţiunilor împotriva Rusiei

Comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, le-a propus joi statelor UE extinderea competenţelor Parchetului European (EPPO), astfel încât această instituţie să se ocupe şi de cazurile de eludare a sancţiunilor impuse de UE unor persoane şi entităţi, relatează agenţia EFE.

În primul rând, mă gândesc la încălcarea măsurilor restrictive ale UE sau la sancţiunile în urma agresiunii (Rusiei) în Ucraina, a declarat comisarul european la o conferinţă de presă ulterioară reuniunii miniştrilor europeni ai justiţiei desfăşurate la Luxemburg şi unde el a venit cu această propunere.

Consiliul UE, ce reuneşte statele membre, are în vedere să extindă pe 24 octombrie lista delictelor europene, pentru a include şi eludarea măsurilor restrictive. În continuare, Comisia Europeană va putea propune o directivă asupra definiţiilor armonizate şi sancţiunilor minime, pe care Parlamentul şi Consiliul le vor dezbate în procedură legislativă ordinară.

Obiectivul este de a face mai eficiente sancţiunile împotriva Rusiei, iar, după ce acţiuni de încălcare a acestora vor intra în sfera delictelor europene, va fi posibilă extinderea competenţelor EPPO de a le investiga, a explicat comisarul Reynders.

El a mai menţionat că majoritatea miniştrilor europeni ai justiţiei s-au exprimat favorabil asupra propunerii sale, la reuniunea de joi sau în contacte anterioare, dar pentru decizia de extinderea efectivă a competenţelor EPPO este necesară unanimitatea.

Parchetul european deja are competenţe care îi permit să acţioneze în unele cazuri de încălcare a sancţiunilor. Trebuie să mergem mai departe? Pur şi simplu, am pus întrebarea, a mai spus comisarul european.

Ministrul britanic al Finanţelor confirmă demiterea sa 

Ministrul Finanţelor din Marea Britanie, Kwasi Kwarteng, a confirmat vineri că a fost demis de premierul Liz Truss, la mai puţin de şase săptămâni de la numirea sa în funcţie, transmite Reuters.

"Mi-aţi cerut să demisionez din postul de cancelar al Trezoreriei. Am acceptat", a scris Kwasi Kwarteng într-o scrisoare către premierul Liz Truss, publicată pe contul său de Twitter.

Cotidianul The Times susţine că Jeremy Hunt, fost ministru britanic al Afacerilor Externe, a fost numit în postul de ministru de Finanţe. Anunţul oficial ar urma să fie făcut în scurt timp de premierul Liz Truss.

Demiterea lui Kwasi Kwarteng vine înaintea unei conferinţe de presă a premierului britanic, la care Liz Truss ar urma să anunţe în mod public renunţarea la o parte din măsurile din pachetul economic controversat pe care l-a prezentat la finele lunii trecute. Printre altele, Liz Truss ar urma să anunţe că va păstra, în cele din urmă, planul predecesorului său, Boris Johnson, de a majora impozitul pe companii de la 19% până la 25%, potrivit mass media britanice.

În data de 23 septembrie, premierul Liz Truss şi ministrul de Finanţe, Kwasi Kwarteng, au prezentat cel mai radical pachet de reduceri de taxe de după anul 1972, diminuând povara fiscală atât pentru angajaţi cât şi pentru companii, şi în paralel au anunţat o creştere semnificativă a împrumuturilor, totul în încercarea de a stimula potenţialul economiei de creştere pe termen lung.

Însă acest plan a declanşat o criză de încredere în Guvernul britanic, afectând valoarea lirei sterline şi preţul obligaţiunilor guvernamentale, astfel încât Banca Angliei a fost nevoită să intervină pe piaţă pentru a evita prăbuşirea fondurilor de pensii.

De asemenea, Fondul Monetar Internaţional şi agenţia de rating Moody's au criticat la rândul lor strategia fiscală a Guvernului britanic. "Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate din multe ţări, inclusiv din Marea Britanie, nu recomandăm la acest moment un pachet de măsuri fiscale amplu şi neţintit, deoarece este important ca politica fiscală să nu acţioneze în contradicţie cu obiectivele politicii monetare", a declarat un purtător de cuvânt de la FMI, notează Agerpres.

Ministerul de Externe al Bulgariei a primit o dispoziţie privind ambasadorii Rusiei şi Belarusului la Sofia

Ministrul de externe interimar al Bulgariei, Nikolai Milkov, a confirmat că a primit o dispoziţie din partea Adunării Naţionale de a nu invita ambasadorii Rusiei şi Belarusului la Sofia la ceremonia de deschidere a noului Parlament bulgar. Milkov a explicat că susţine opinia conform căreia ambasadorii celor două state nu ar trebui invitaţi. "Am informat despre recomandările făcute de Comisia Europeană în luna martie de a respecta anumite practici şi protocoale. Acestea se referă la invitaţiile adresate ambasadorilor a două ţări (Rusia şi Belarus - n.r.) cu privire la sărbătorile naţionale, precum şi la participarea la evenimentele pe care le organizează. Aici există reciprocitate - ambasadorul Bulgariei la Moscova, precum şi aproximativ 40 de ambasadori ai ţărilor declarate neprietene, nu primesc nici ei invitaţii în Rusia. În cele din urmă, decizia revine Adunării Naţionale", a subliniat Milkov. Şeful diplomaţiei bulgare a susţinut un briefing de presă pentru a raporta activitatea Ministerului de Externe în cadrul mandatului său. Nikolai Milkov a precizat că nu există informaţii oficiale din partea rusă pentru Bulgaria cu privire la explozia Podului Crimeii.

Putin a criticat declaraţiile lui Macron despre întâlnirea liderilor Armeniei şi Azerbaidjanului de la Praga

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a calificat drept incorecte şi inacceptabile declaraţiile preşedintelui francez, Emmanuel Macron, cu privire la conflictul armeano-azer, făcute în urma unei întâlniri de la Praga, din 6 octombrie. Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, consideră că întâlnirea sa cu premierul armean, Nikol Paşinian, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, este importantă pentru un acord de pace.

Ieri am fost surprins când am citit câteva dintre comentariile preşedintelui Franţei cu privire la rezultatele întâlnirii de la Praga, din 6 octombrie. Consider că din aceste declaraţii lipseşte o percepţie a evoluţiei conflictului în sine şi o informare a părţii franceze despre poziţia părţilor... Drept urmare, ele (comentariile - nota IF) au fost incorecte, aş spune chiar perfide şi inacceptabile', a spus Putin, de la tribuna summitului CSI, desfăşurat în format restrâns, la Astana, capitala Kazahstanului. Va exista o posibilitate şi vom mai examina despre aceasta cu preşedintele Franţei', a continuat Putin. Pe 6 octombrie, la Praga a avut loc o întâlnire cvadripartită între Macron, Aliev, Paşinian şi preşedintele UE, Charles Michel.

Rata naşterilor a scăzut, în Europa, în urma impunerii de restricţii legate de pandemia de COVID-19

Potrivit cercetărilor, rata naşterilor din Europa în ianuarie 2021, la nouă-zece luni de la impunerea restricţiilor stricte pentru împiedicarea răspândirii COVID-19, a scăzut cu 14% faţă de anii precedenţi. Unul dintre autorii studiului a afirmat că scăderea este mai des întâlnită în ţările în care sistemele de sănătate au făcut faţă cu greu situaţiei. În Lituania şi România s-au înregistrat cele mai mari scăderi, de aproape 30%. Rata naşterilor a crescut din nou, de la finalul pandemiei.

Coreea de Sud a anunţat noi sancţiuni unilaterale împotriva Coreei de Nord

Coreea de Sud a anunţat noi sancţiuni unilaterale împotriva Coreei de Nord, la câteva ore după ce Phenianul a lansat încă o rachetă balistică în mare, în dreptul coastei sale estice. Decizia Coreei de Nord de a crea arme nucleare presupune că este deja supusă unora dintre cele mai dure sancţiuni din lume şi unei abilităţi extrem de limitate de a face comerţ. Această nouă serie de sancţiuni, anunţată de Seul, influenţează mai mult de 30 de persoane şi organizaţii din Coreea de Nord, dar este puţin probabil ca acestea să aibă un impact semnificativ, deoarece majoritatea acestora sunt deja acoperite de restricţiile impuse deja de SUA şi ONU. Dar, în timp ce Coreea de Nord continuă să escaladeze tensiunile pe peninsulă, sudul epuizează modurile în care poate reacţiona.

Ordin de evacuare în mai multe zone din Australia, din cauza pericolului de inundaţii

Comunităţile din trei state australiene au primit ordin de evacuare, în condiţiile inundaţiilor majore preconizate după ploile torenţiale. În unele zone ale Australiei, cantitatea de precipitaţii a fost de trei ori mai mare decât media lunii octombrie, într-un interval de numai 24 de ore. Cel puţin 500 de locuinţe au fost inundate, o persoană a murit, iar încă una este dată dispărută.

Coreea de Sud condamnă recente teste nord-coreene cu rachete balistice şi artilerie

Consiliul Naţional de Securitate din Coreea de Sud a condamnat Phenianul pentru lansarea unei noi rachete balistice în marea din largul coastelor de est sud-coreene şi 170 focuri de artilerie către zone maritime demilitarizate. Coreea de Nord a trimis, de asemenea, zece avioane de război aproape de graniţa cu Coreea de Sud. Autorităţile de la Seul au ripostat prin desfăşurarea propriilor avioane de luptă. Consiliul sud-coreean afirmă că Phenianul a agravat tensiunile militare, prin aceste acte ostile.

Familiile victimelor unui atac armat din Florida, consternate de decizia unui juriu de a nu recomanda pedeapsa capitală pentru atacator

Familiile victimelor unuia dintre cele mai grave atacuri armate dintr-o şcoală din statul american Florida au criticat furios decizia unui juriu de a-l scuti pe atacator de pedeapsa capitală. Rudele victimelor spun că decizia juriului de a recomanda ca Nikolas Cruz să fie condamnat, în schimb, la închisoare pe viaţă, fără dreptul la eliberare condiţionată, stabileşte un precedent nefast. Tatăl unei adolescente de 17 ani ucise în timpul masacrului, Tony Montalto, a declarat că Cruz ar fi trebuit să primească pedeapsa capitală: "Acţiunile lui Cruz au cauzat moartea frumoasei mele fiice, Gina, a 13 dintre colegii săi şi a trei profesori. El a rănit alţi 17 elevi. Acestea sunt fapte pentru care trebuie să fie tras la răspundere şi nepedepsirea lui cu cea mai aspră prevedere a legii va încuraja pe alţii să atace viitorul naţiunii noastre, să atace elevii şi profesorii noştri, în şcoli.

Oficialii ucraineni cer Crucii Roşii să viziteze închisoarea Olevnika, din Doneţk

Oficiali ucraineni au cerut Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să obţină o vizită la închisoarea de lângă Olevnika, aflată sub controlul Rusiei, în regiunea Doneţk. Şeful cabinetului preşedintelui Volodimir Zelenski a cerut ca Crucea Roşie să primească acces la acest penitenciar în termen de trei zile. Zeci de deţinuţi ucraineni au murit în urma atacurilor cu rachete ce au vizat acea închisoare, în luna iulie.

Fostul preşedinte american, Donald Trump, somat să depună mărturie în comisia ce anchetează incidentele din 6 ianuarie de la Capitoliu

Fostul preşedinte american, Donald Trump, a fost somat să depună mărturie în comisia din Congres ce investighează asaltul asupra clădirii Capitoliului, de la Washington, în 2021. Comisia a votat în unanimitate să îl citeze pe domnul Trump. Preşedintele comisiei a declarat că fostul preşedinte a coordonat tentativa de a frânge democraţia americană. "De ce nu mi-a cerut comisia să depun mărturie cu luni în urmă?" - a scris Donald trump pe canalul său de media sociale - Truth Social. Se preconizează că fostul preşedinte va lupta în instanţă impotriva acestei citaţii, în ceea ce ar putea deveni o bătălie juridică îndelungată. Comisia 6 ianuarie este hotărâtă să demonstreze că atacul violent asupra Capitoliului a fost orchestrat în mod deliberat de Donald Trump însuşi, în efortul de a revoca în mod ilegal rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020. Preşedintele comisiei, Benny Thompson, a declarat că domnului Trump trebuie să i se ceară să răspundă pentru acţiunile sale. De asemenea, comisia va analiza posibilitatea de a recomanda acuzaţii penale împotriva participanţilor individuali la incidentele din 6 ianuarie, inclusiv, posibil, fostul preşedinte.

Ministrul de finanţe britanic şi-a întrerupt vizita la FMI, pe fondul presiunilor interne asupra guvernului

Ministrul britanic de finanţe, Kwasi Kwarteng, şi-a întrerupt vizita la sediul Fondului Monetar Internaţional de la Washington, pe fondul presiunilor în creştere asupra guvernului, pentru a revoca unele segmente ale mini-bugetului ce prevede reduceri de taxe. Domnul Kwarteng urmează să poarte discuţii de urgenţă cu premierul Liz Truss şi cu parlamentari conservatori, la revenirea în Marea Britanie.

Republica Moldova importă energie electrică din România, începând din această noapte

Republica Moldova va putea să importe energie electrică din România din această noapte. Este vorba despre 100 de Megawaţi pe oră, reprezentând o treime din necesarul ţării. Această cantitate îi lipsea Republicii Moldova, după ce Ucraina a fost nevoită să întrerupă exporturile de electricitate din cauza bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice. Compania românească Hidroelectrica şi cea de peste Prut Energocom au semnat un contract de furnizare. Republica Moldova va putea cumpăra energia electrică din România la un preţ mai mic decât cel de pe piaţa liberă, de aproximativ 90 de euro pentru Megawatt-oră.

Preşedinta Maia Sandu a salutat ajutorul prompt şi generos oferite de România şi şi-a îndemnat cetăţenii să economisească pe cât este posibil energia electrică.

Conţinutul care promovează "activităţi ilegale", precum consumul de droguri şi folosirea armelor, interzis în Jamaica

Autoritatea Audiovizualului din Jamaica a interzis conţinutul care "glorifică activitatea ilegală", cum ar fi consumul de droguri şi folosirea armelor. Noile reguli acoperă televiziunea şi radioul - inclusiv muzica - şi enumeră temele interzise. Înşelătoria, abuzul de droguri şi utilizarea ilegală a armelor de foc nu pot fi "promovate", iar înjurăturile sunt, de asemenea, interzise. Caracterul extrem de strict al interdicţiei a fost criticat de unii artişti, care susţin că muzica este o expresie a vieţii. Demersul vine pe fondul unui nivel ridicat de crime violente în Jamaica. În 2021 naţiunea insulară a avut una dintre cele mai mari rate ale criminalităţii din America Latină şi Caraibe.

Paza de coastă din Tunisia a recuperat trupurile neînsufleţite ale 15 migranţi, în largul coastei Mahdia

Paza de coastă tunisiană a recuperat trupurile neînsufleţite ale 15 migranţi, în largul coastei Mahdia, a anunţat joi agenţia de presă de stat. Autorităţile vor face cercetări pentru a identifica cadavrele descoperite.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News