Azi, în lume. Știrile zilei de 17 octombrie

Atacul cu drone al Rusiei asupra Kievului a ucis o femeie însărcinată şi pe soţul acesteia, potrivit oficialilor

Un atac cu drone din partea Rusiei, asupra capitalei ucrainene, care a avut loc luni dimineaţă, a ucis o femeie însărcinată în şase luni şi pe soţul acesteia, potrivit primarului Kievului. Ca reacţie, preşedintele Zelenski a afirmat: "Vladimir Putin mai poate nota o nouă "realizare" - a ucis încă o femeie însărcinată." "Lumea poate şi trebuie să oprească această teroare", a afirmat Zelenski. "Când vorbim despre nevoia Ucrainei de apărare aeriană şi antirachetă, vorbim despre vieţi reale luate de terorişti." El a declarat că, deşi Ucraina a doborât cu succes drone Shahed, produse de Iran, nu a fost suficient. "Pentru a garanta protecţia cerului nostru şi pentru a reduce la zero capacitatea teroriştilor ruşi, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană şi mai multe rachete pentru astfel de sisteme", a adăugat el.

Australia a renunţat la recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului

Administraţia australiană a renunţat la recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului. Fostul premier al ţării, Scott Morrison, introdusese politica în 2018, în ciuda faptului că ambasada Canberrei a rămas la Tel Aviv. O purtătoare de cuvânt a afirmat că statutul Ierusalimului urmează să fie stabilit, în cadrul negocierilor de pace cu palestinienii.

Un aliat al preşedintelui brazilian susţine că a fost ţinta unui atac

Un aliat apropiat al preşedintelui brazilian Jair Bolsonaro a fost nevoit să se adăpostească, după ce în faţa unei clădiri în care se afla în vizită s-au auzit focuri de armă, într-una dintre cele mai mari favele din jurul oraşului Sao Paulo. Tarcisio de Freitas, care este favoritul pentru a câştiga funcţia de guvernator, a susţinut că a fost ţinta unui atac. El este susţinătorul principal al preşedintelui Bolsonaro, care candidează pentru al doilea mandat, împotriva fostului lider de stânga Luiz Inácio Lula da Silva, în cursul lunii octombrie.

Liderii UE urmează să analizeze mai multe opţiuni pentru plafonarea preţului gazelor

Liderii statelor membre UE vor profita de reuniunea lor de la finele acestei săptămâni pentru a analiza mai multe opţiuni pentru plafonarea preţului gazelor naturale, un subiect care creează divergenţe în UE de mai multe săptămâni, potrivit unei noi variante de lucru a concluziilor summitului din 20-21 octombrie, consultată de Reuters.

Statele membre UE sunt blocate de mai multe săptămâni cu privire la subiectul necesităţii şi modalităţilor plafonării preţului gazelor, în cadrul eforturilor de ţinere sub control a preţurilor în creştere la energie, în condiţiile în care Europa se îndreaptă spre o iarnă cu livrări limitate de gaze naturale ruseşti, o criză a costului vieţii şi o posibilă recesiune.

Unele state membre, inclusiv Germania, cea mai mare piaţă europeană de gaze, se opun în continuare la ideea plafonării preţului gazelor. Aceste state susţin că impunerea unui plafon de preţ ar putea conduce la creşterea cererii de gaze sau ar aduce ţările în situaţia în care se străduiesc să atragă livrări de gaze de pe pieţele mondiale.

Comisia Europeană urmează să propună, marţi, un set de măsuri destinate contracarării crizei energetice, înainte de summitul liderilor UE.

Potrivit unui diplomat european consultat de Reuters, mai multe state membre, care sunt favorabile plafonării preţului gazelor, se tem că Executivul comunitar nu va avansa opţiunile pe care le-au propus ele. "Creşte nerăbdarea în rândul statelor membre. Aşa că am schimbat viteza şi am pus pe masa discuţiilor toate ideile vehiculate. Aceasta este o modalitate pentru a pune presiune pe Comisie să vină cu cele mai concrete propuneri posibile", a spus diplomatul.

Cea mai recentă variantă de lucru a concluziilor summitului din 20-21 octombrie arată că liderii UE vor fi de acord "să exploreze un coridor dinamic temporar" privind preţul gazelor naturale până când va fi disponibil un preţ alternativ de referinţă în UE.

Belgia, Grecia, Italia şi Polonia vor un coridor de preţ pentru tranzacţiile angro cu gaze, ceea ce ar însemna un interval de preţ cu o valoare centrală mai mică decât preţul de pe piaţă.

În documentul consultat de Reuters se mai precizează că liderii europeni vor analiza de asemenea "un cadru de referinţă UE temporar pentru a plafona preţul gazelor utilizate în producţia de electricitate la un nivel care să ajute la reducerea preţului electricităţii fără a conduce la o creştere a concurenţei generale pe piaţa gazelor".

Diplomaţii sunt de părere că ar putea să apară un consens cu privire la plafonarea preţului gazelor utilizate la producţia de electricitate, pe baza unei opţiuni denumite "modelul Iberic", după schema implementată de Spania şi Portugalia în luna iunie, chiar dacă unele state se tem că asta ar putea duce la creşterea cererii UE de gaze.

Diplomatul consultat de Reuters a subliniat însă că analizarea mai multor opţiuni înainte de concluziile summitului nu înseamnă neapărat că toate vor fi acceptate. Ideea este ca liderii UE să nu excludă din start o anumită soluţie. Ambasadorii statelor membre la UE vor avea luni seară o reuniune extraordinară la Luxemburg pentru a discuta acest subiect, a mai spus diplomatul.

Suedia: Ulf Kristersson în parlament pentru a fi votat premier

Conservatorul suedez Ulf Kristersson este de aşteptat să fie ales luni noul premier al ţării în fruntea unui guvern minoritar, notează dpa.

Ulf Kristersson, care conduce partidul Moderaţii, se confruntă luni dimineaţă cu un vot în Riksdag, parlamentul de la Stockholm.

Dacă nu va exista un vot majoritar împotriva lui, noul său guvern ar putea fi prezentat marţi şi ar putea fi instalat în funcţie de regele Carl al XVI-lea Gustaf.

Moderaţii (conservatori) vor forma un guvern minoritar împreună cu Creştin-Democraţii şi Liberalii care va coopera în parlament cu partidul de extremă-dreaptă Democraţii Suediei.

Blocul celor patru partide care include formaţiunea naţionalistă a obţinut o majoritate fragilă de 176 din cele 349 de locuri ale parlamentului monocameral în alegerile desfăşurate pe 11 septembrie.

Ulf Kristersson urmează să-i succedă Magdalenei Andersson în funcţia de prim-ministru, punând capăt celor opt ani de conducere social-democrată.

UE: Sprijinul militar acordat Ucrainei se intensifică

Uniunea Europeană îşi intensifică sprijinul militar pentru Ucraina prin lansarea luni a unei misiuni de formare a 15.000 de soldaţi ucraineni pe teritoriul său şi o nouă tranşă de 500 de milioane de euro pentru aprovizionarea cu arme, comentează AFP.

"Este o mare premieră pentru UE", a comentat un responsabil european. "Nu am efectuat niciodată o misiune de această amploare", a subliniat el.

Miniştrii de externe ai celor 27 de ţări membre vor aproba luni aceste două decizii, în cursul unei reuniuni la Luxemburg, iar misiunea va fi imediat operaţională, a precizat o sursă diplomatică.

Mai multe misiuni de formare sunt, de fapt, în curs de desfăşurare în diferite state membre, în special în Germania şi Franţa, unde militari ucraineni sunt instruiţi să folosească tunuri, lansatoare de rachete şi sisteme de apărare antiaeriană furnizate de europeni.

Franţa va forma "până la 2.000 de soldaţi ucraineni" pe teritoriul său, a anunţat sâmbătă ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien.

Este vorba de a acoperi astfel trei nivele: "formarea generală a combatantului", "apoi, pe nevoi specifice raportate de ucraineni, precum logistica", şi "un al treilea nivel de formare privind materialele furnizate", a explicat el.

Aceste misiuni de formare vor putea beneficia de fonduri alocate de Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), fondul creat în afara bugetului european pentru a ajuta militar Ucraina.

În total, obiectivul este de a oferi o "formare de bază" la 12.000 de militari ucraineni şi "formaţiuni specializate" altor 2.800, a explicat o sursă europeană.

Artilerie, unităţi de geniu, radare: nevoile statului major al forţelor armate ucrainene sunt multiple.

Misiunea europeană va completa formarea asigurată de britanici şi americani.

Polonia va servi drept hub pentru misiune, deoarece "este uşa de ieşire pentru ucraineni şi uşa de întoarcere", s-a subliniat. Germania, la rândul ei, vrea să formeze o brigadă ucraineană.

Pentru faza de lansare a misiunii este prevăzut un buget de 50 până la 60 de milioane de euro pe an, s-a precizat la Bruxelles. Trebuie confirmat luni concomitent cu acordarea unei noi finanţări de 500 de milioane de euro din facilitatea de armament, ridicând efortul europenilor la 3 miliarde de euro, la care "se adaugă contribuţiile bilaterale, care sunt mult mai importante".

"Un buget pentru şapte ani a fost cheltuit în şapte luni", a subliniat un înalt oficial european.

Dotarea EPF este de 5,7 miliarde de euro şi europenii vor trebui să cotizeze din nou. Germania, Franţa, Italia şi Spania sunt cei mai mari patru contributori.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, urmează să participe la reuniune prin videoconferinţă, iar Parisul trebuie să confirme livrarea către Ucraina a şase noi tunuri Caesar (pe lângă cele 18 deja trimise), mai multe obuziere de 155 mm, lansatoare de rachete LRU - echivalentul francez al sistemele americane HiMARS - şi sisteme de apărare antiaeriană Crotale împotriva dronelor folosite de ruşi.

Germania şi Spania au anunţat, de asemenea, furnizarea de sisteme de apărare aeriană.

Dronele au devenit "un atu" în conflictul din Ucraina. Europenii denunţă furnizarea de astfel de arme Rusiei de către Iran, încălcând rezoluţiile Naţiunilor Unite, ceea ce Teheranul dezminte.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, i-a exprimat aceste îngrijorări ministrului iranian Hossein Amir-Abdollahian în cursul unei discuţii telefonice vineri.

El a cerut, de asemenea, încetarea imediată a "represiunii violente" a manifestaţiilor declanşate de moartea unei tinere, în urmă cu o lună, arestată de poliţia iraniană a moravurilor.

UE îi va sancţiona luni pe şeful acestei poliţii şi alţi 12 oficiali consideraţi responsabili pentru această represiune. Amir-Abdollahian a denunţat această perspectivă, cerând UE să adopte o "abordare realistă" în faţa acestor manifestaţii, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News