Azi, în lume. Știrile zilei de 19 august

Secretarul general al NATO se va concentra asupra securităţii Arcticii în timpul vizitei pe care o va întreprinde în Canada

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va efectua o vizită în Canada săptămâna viitoare care se va concentra asupra securităţii arctice pe fondul schimbărilor climatice şi a invaziei Rusiei în Ucraina, a anunţat vineri biroul premierului canadian Justin Trudeau, informează Reuters. Stoltenberg se va deplasa în Canada în perioada 24 - 26 august şi va fi însoţit de premierul Trudeau pe parcursul vizitei. Joi, secretarul general al NATO va poposi în Cambridge Bay, Nunavut, un cătun din nordul îndepărtat şi una dintre principalele opriri pentru navele care traversează Pasajul Nord-Vest al Oceanului Arctic, între Oceanele Atlantic şi Pacific. Vineri, Stoltenberg va călători la o bază canadiană de avioane de vânătoare din Cold Lake, Alberta, pentru a discuta despre planurile de modernizare a NORAD, organizaţia comună de apărare americană-canadiană din America de Nord, conform comunicatului premierului canadian.

'Având în vedere locaţiile, se va pune un accent semnificativ pe Arctica şi pe modul în care schimbările climatice afectează securitatea', a declarat un purtător de cuvânt al guvernului canadian.

Jens Stoltenberg a vizitat zona arctică a Europei anul acesta, în principal pentru a-şi arăta sprijinul faţă de intenţiile Finlandei şi Suediei de a adera la alianţa nord-atlantică. Aproape 40% din masa de uscat a Canadei este considerată arctică, în timp ce Rusia se întinde pe 53% din coasta Oceanului Arctic, potrivit Consiliului Arctic. În luna iunie, Canada a declarat că va investi 4,9 miliarde de dolari canadieni în următorii şase ani pentru a moderniza NORAD, despre care experţii spun că are mare nevoie să fie actualizată. Acest sistem vechi de peste şase decenii detectează ameninţările de securitate la adresa Americii de Nord, iar radarul său de avertizare timpurie pentru regiunea polară datează de la sfârşitul anilor 1980.

Somalia: Atac al islamiştilor Al-Shabaab asupra unui hotel din Mogadiscio soldat cu victime

Un atac al islamiştilor radicali din gruparea Al-Shabaab asupra unui hotel din Mogadiscio, unde au fost auzite focuri de armă şi explozii, s-a soldat vineri cu victime, potrivit unor surse din domeniul securităţii şi martorilor, relatează AFP. Schimburi de focuri susţinute au avut loc la hotelul Hayat din capitala somaleză între forţele de securitate şi jihadişti, care sunt baricadaţi în interiorul hotelului, a declarat pentru AFP responsabilul din domeniul securităţii Abdukadir Hassan.

'O explozie enormă a răsunat cu câteva minute înainte ca atacatorii să pătrundă în forţă în hotel', a spus sursa citată. 'Nu avem detalii până în prezent, dar există victime, iar forţele de securitate sunt angajate cu duşmanul care s-a baricadat în interiorul clădirii', a adăugat el. Martorii au precizat că o a doua explozie a avut loc la câteva minute după prima, soldându-se cu victime printre salvatori, membri ai forţelor de securitate şi civili care s-au grăbit spre hotel după prima explozie.

'Zona este acum izolată şi au loc schimburi de focuri între atacatori şi forţele de securitate', a spus un martor. Gruparea islamistă cu legături cu Al Qaeda, Al-Shabaab, angajată de 15 ani într-o insurgenţă împotriva guvernului federal somalez, a revendicat responsabilitatea pentru atac. 'Un grup de atacatori al Al-Shabaab a intrat cu forţa în hotelul Hayat la Mogadiscio, combatanţii trag la întâmplare în interiorul hotelului', a scris gruparea într-un comunicat pe un site de internet favorabil. Combatanţii Al-Shabaab au fost alungaţi din principalele oraşe ale ţării, între care Mogadiscio în 2011, dar rămân implantaţi în vaste zone rurale. În aceste ultime luni, ei şi-au intensificat atacurile.

NATO: Reuniune în Finlanda, în luna august, cu reprezentanţii Suediei şi Turciei

Finlanda va găzdui în luna august o întâlnire cu reprezentanţii Suediei şi Turciei consacrată memorandumului semnat de cele trei ţări pentru a permite aderarea celor două state nordice la NATO în pofida opoziţiei iniţiale la Ankara, a anunţat vineri ministrul finlandez de externe, relatează AFP. 'Reprezentanţi ai Finlandei, Suediei şi Turciei se vor întâlni în Finlanda în august', a declarat presei Pekka Haavisto.

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a anunţat anterior că o reuniune tripartită ar putea avea loc pe 26 august, fără a preciza locul. Finlanda şi Suedia au renunţat la politica lor tradiţională de neutralitate solicitând aderarea la NATO după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie. Aderarea lor a fost deja ratificată de SUA şi peste jumătate din cele 30 de state membre NATO. Numai Turcia s-a opus candidaturii lor, solicitând concesii din partea Finlandei şi a Suediei. În cursul reuniunii vor continua discuţiile bazate pe memorandumul pe care cele trei ţări l-au semnat în iunie, la Madrid, a precizat Haavisto. Semnarea acestui memorandum a permis ridicare veto-ului Ankarei la aderarea celor două ţări la NATO. Textul confirmă că Stockholm şi Helsinki consideră Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) organizaţie teroristă şi că cele două capitale se angajează să nu susţină diverse grupuri considerate teroriste de Ankara, între care mişcarea armată kurdă YPG în Siria.

În acest text, Suedia şi Finlanda au acceptat să examineze cererile Ankarei de extrădare a suspecţilor acuzaţi de Turcia că au legătură cu tentativa de lovitură de stat din 2016 şi a militanţilor kurzi. Săptămâna trecută, Suedia a anunţat prima extrădare a unui turc, dar ministrul turc al justiţiei a afirmat joi că acest anunţ nu satisface promisiunile făcute de Stockholm.

Justin Trudeau numeşte în premieră o judecătoare indigenă în Curtea supremă a Canadei

Prim-ministrul canadian Justin Trudeau a numit-o vineri pe judecătoarea indigenă Michelle O'Bonsawin în Curtea supremă a ţării, o premieră în această ţară care este în fază de reconciliere cu populaţiile sale indigene, relatează AFP. Membră a tribului Odanak, în Quebec, Michelle O'Bonsawin este de asemenea 'perfect bilingvă' în franceză şi în engleză. 'Sunt fericit să anunţ nominalizarea judecătoarei Michelle O'Bonsawin la Curtea supremă a Canadei, o instanţă recunoscută în lumea întreagă pentru soliditatea, excelenţa şi independenţa sa', a declarat prim-ministrul Trudeau într-un comunicat.

Judecătoare la Curtea superioară din Ontario din 2017, Michelle O'Bonsawin s-a specializat de-a lungul carierei ei în numeroase domenii, precum sănătatea mintală şi drepturile persoanei. O procedură consultativă urmează să aibă loc până la sfârşitul lui august în faţa Parlamentului, înainte ca ea să-şi preia atribuţiile. Numirea lui Michelle O'Bonsawin este a doua consecutivă care marchează istoria Curţii supreme. Anul trecut, Mahmud Jamal a devenit prima persoană de culoare numită în Curtea supremă.

De la Odesa, secretarul general al ONU s-a deplasat în Republica Moldova

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a sosit vineri în Republica Moldova, unde urmează să se întâlnească cu preşedinta Maia Sandu, după ce şi-a încheiat a doua vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse, a declarat purtătorul său de cuvânt Farhan Haq, citat de EFE. Escala la Chişinău, care nu fusese planificată iniţial în itinerarul anunţat de Naţiunile Unite, intervine după ce Guterres a vizitat vineri oraşul-port Odesa (sudul Ucrainei) pentru a vedea la faţa locului modul în care este pus în aplicare acordul ce permite exportul de cereale ucrainene. Sâmbătă, şeful ONU va zbura la Istanbul, unde îşi va finaliza turneul în Europa, vizitând Centrul Comun de Coordonare (JCC) care supraveghează respectarea pactului mediat de Naţiunile Unite şi Turcia. Potrivit lui Haq, Guterres se va întoarce la New York sâmbătă seara târziu.

În cursul vizitei la Odesa, Antonio Guterres a subliniat efectele pozitive ale acordului care a permis deblocarea exportului de cereale ucrainene şi a pledat pentru prelungirea acestuia. Secretarul general al ONU a vizitat joi Liov (Lviv), unde s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi cu cel al Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Cei trei au convenit să continue coordonarea aplicării iniţiativei privind exportul de cereale, au discutat despre situaţia de la centrala din Zaporojie şi despre problema prizonierilor de război ucraineni. După această reuniune, preşedintele ucrainean a estimat că deocamdată este prematur de vorbit de negocieri de pace între Kiev şi Moscova. Astfel de discuţii nu sunt realiste din moment ce armata rusa ocupă Ucraina. 'Pentru ca negocierile de pace să înceapă, Rusia trebuie să părăsească mai întâi teritoriile ocupate', a spus el.

Este Europa pregătită pentru un nou val migrator?

Din cauza problemei influxului de refugiaţi, 21 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat la 22 iunie un mecanism de solidaritate voluntară care trebuie să uşureze presiunea migranţilor asupra ţărilor sudice, aşa cum este Italia, conform unui material publicat pe portalul europeannewsroom.com. În total, 155.090 de migranţi au intrat în UE din ianuarie până în iulie, conform Agenţiei europene pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (Frontex). Numărul migranţilor care au ajuns în UE a crescut cu 86% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Refugiaţii ucraineni care pătrund pe teritoriul Uniunii pentru a scăpa de război nu sunt incluşi în aceste calcule. Ani la rând, abordarea europeană privind politicile de azil a fost să lase statele membre să-şi urmeze propriile politici. În acest context, Bruxelles-ul consideră că este un succes faptul că majoritatea statelor UE au agreat mecanismul de solidaritate în iunie. Acest mecanism le permite altor membri UE să preia din refugiaţii care ajung în Italia, Spania, Malta, Grecia şi Cipru sau să ajute cu fonduri sau alte servicii. Treisprezece state au anunţat că doresc să preia din fluxul de refugiaţi. Ele şi-au luat angajamentul pentru un total de peste 8.000 de persoane. Germania preia aproape jumătate (3.500), iar primii refugiaţi vor fi relocaţi din Italia în august. În schimbul acestui ajutor, statele sudice au primit noi sarcini privind identificarea celor care caută protecţie. În viitor, va fi posibilă deportarea imediată a refugiaţilor pentru care nu există perspectiva de a primi azil. Deocamdată însă, la nivelul UE nu au fost făcute progrese în ceea ce priveşte salvarea migranţilor de pe mare. Ruta migratorie peste Marea Mediterană dinspre Africa de Nord spre Europa de Sud a fost folosită de peste 42.500 de migranţi între ianuarie şi iulie 2022, o creştere cu 44% prin comparaţie cu primele şapte luni ale anului trecut. Coastele mediteraneene ale Spaniei, inclusiv ţărmurile insulelor Majorca (Marea Mediterană) şi Canare (Oceanul Atlantic), au fost deseori destinaţii ale micilor ambarcaţiuni cu care refugiaţi din Africa porneau pe drumul spre visul lor european.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat la 16 august că se înregistrează 'o tendinţă descrescătoare' în ceea ce priveşte sosirea migranţilor în Spania prin comparaţie cu anul trecut. Un lucru care 'trebuie sărbătorit' şi pe care îl pune pe seama faptului că 'lucrăm bine' cu ţările de tranzit. Ruta migratorie prin Balcanii Occidentali continuă să fie 'cea mai activă', cu peste 14.866 de treceri ilegale ale frontierelor, 'de aproape trei ori mai multe' decât cele înregistrate în luna iulie a anului trecut. Pe această rută migrează în special refugiaţi din Siria, Afganistan şi Turcia. La graniţa estică a UE, în Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România, plus Norvegia, numărul trecerilor ilegale a scăzut cu 32% faţă de anul trecut, înregistrându-se 2.923 astfel de incidente de la începutul lui 2022. Principalele naţionalităţi care migrează pe această rută sunt ucraineană, irakiană şi belarusă. Între timp, prin comparaţie cu perioada dintre ianuarie şi iulie 2021, traversările Canalului Mânecii dintre Europa şi Marea Britanie au crescut cu 55%, ajungând la 28.000 de cazuri detectate, conform Frontex. Între timp, Letonia şi-a extins starea de urgenţă la frontiera cu Belarus până la 10 noiembrie. Această decizie a fost luată de guvernul de la Riga la 16 august. Starea de urgenţă se afla în efect de deja aproape un an. Ea a fost declarată în august 2021 pentru că mii de migranţi încercau să treacă frontierele externe ale UE către Polonia şi ţările baltice. UE l-a acuzat pe preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko că ar fi organizat în mod deliberat comasarea de migranţi din zone de criză la frontiera Uniunii. Prin extinderea stării de urgenţă, poliţia de frontieră letonă îşi păstrează autorizaţia de a trimite înapoi migranţii care pătrund ilegal în ţară dinspre Belarus.

Conform Ministerului de Interne de la Riga, recent, numărul trecerilor ilegale ale frontierei a scăzut. Un alt factor important pentru extinderea acestei stări de urgenţă este războiul dintre Rusia şi Ucraina. Letonia are graniţă cu Rusia şi cu aliatul acesteia, Belarus. Conform datelor oficiale, aproape 6.800 de tentative de trecere ilegală a frontierei letone au fost stopate de la introducerea stării de urgenţă. Conform Frontex, 7,7 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat pe teritoriul UE de la începutul ostilităţilor, în luna februarie. Însă, conform Comisiei Europene, influxul de refugiaţi ucraineni în UE este în prezent relativ constant. Peste 700.000 de ucraineni au pătruns în Slovacia, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne de la Bratislava şi publicate de agenţia de presă TASR la 15 august. În ultima perioadă, fluxul la frontieră a fost între 3.000 şi 4.000 de refugiaţi ucraineni pe zi. Raportat la propria sa populaţie, de doar 5,5 milioane de locuitori, Slovacia este ţara UE care a preluat cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni, cel puţin temporar. În aceeaşi perioadă, 3,7 milioane de ucraineni au intrat în Polonia, stat cu o populaţie de aproape 38 de milioane de locuitori. În prezent, numărul persoanelor care intră în UE este aproape egal cu cel al persoanelor care intră în Ucraina dinspre UE, conform declaraţiilor comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. În fiecare zi, între 35.000 şi 40.000 de persoane călătoresc din UE în Ucraina. În acelaşi timp, comisarul Johansson a subliniat că acesta nu este numărul celor care se întorc definitiv. În ultimele săptămâni, numărul persoanelor care au revenit în Ucraina din Slovacia şi Polonia l-a depăşit pe al celor care au intrat în aceste ţări. 'În acest moment nu remarcăm un aflux mare de persoane. Din acest motiv ne concentrăm pe sprijinirea celor care doresc să se întoarcă', a mai precizat comisarul Johansson, îndemnând totuşi la prudenţă având în vedere desfăşurarea ostilităţilor pe frontul din Ucraina. Dacă situaţia se înrăutăţeşte, oamenii sunt oricând bineveniţi în UE, a mai asigurat oficialul european.

Aflat în vizită la Odesa, Guterres regretă că portul este încă insuficient utilizat

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a deplâns vineri, în timpul vizitei efectuate la Odesa (sud), faptul că acest port ucrainean este încă insuficient utilizat, chiar dacă s-a declarat mulţumit de modul în care se derulează exportul de cereale din instalaţiile sale, relatează EFE. Antonio Guterres a sosit vineri la Odesa, în a treia zi a celei de-a doua vizită a sa în Ucraina de la începutul invaziei ruse la sfârşitul lunii februarie. O înregistrare video postată pe Telegram de către purtătorul de cuvânt al administraţiei militare regionale, Serghii Bratciuk, îl arată pe Guterres vizitând portul, unul dintre cele trei de la Marea Neagră din care se exportă cereale, în baza unui acord susţinut de ONU, cu participarea Ucrainei, Rusiei şi Turciei. 'Este foarte trist să vezi cum marea capacitate a acestui mare port nu este pe deplin utilizată. Sunt trist pentru că potenţialul pe care îl are acest port, acest oraş pentru ţara voastră, pentru regiunea voastră nu se realizează', a afirmat Guterres, după cum a relatat canalul local 'Suspilne'. 'Sper să pot reveni în curând şi să văd cum funcţionează toate terminalele şi că oraşul este plin de viaţă', a adăugat el. Antonio Guterres a subliniat că este important să se asigure un acces sigur atât pentru ucraineni, cât şi pentru ruşi pe pieţele mondiale, în pofida dificultăţilor evidente care rămân de depăşit. El a calificat acordul dintre Ucraina şi Rusia, două ţări aflate în război, drept unul fără precedent şi a adăugat că este nevoie de mai multe progrese 'pe multe fronturi'. 'Accesul la alimente şi îngrăşăminte din Ucraina şi Rusia este important pentru pieţe în termeni de disponibilitate a produselor şi de preţurile lor. Apărăm accesul la alimente şi îngrăşămintele ruseşti care nu fac obiectul sancţiunilor. Este important ca guvernul şi sectorul privat să le aducă pe pieţe', a spus Guterres.

Secretarul general al ONU a fost însoţit la Odesa de ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, care a declarat:'Astăzi, zece nave sunt gata să fie încărcate cu mărfuri în cele trei porturi ucrainene (Odesa, Iujnîi şi Cernomorsk). Sperăm că ele vor putea primi încă 40 de solicitări pentru ca nave să ajungă aici. Aşa că mă bucur că iniţiativa funcţionează'. Guterres a abordat de asemenea situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie, în aceeaşi zi în care atât Ucraina, cât şi Rusia au evocat posibilitatea unui incident la instalaţie, ocupată de trupele ruse de la începutul lunii martie, dar care continuă să furnizeze energie electrică atât în zonele controlate de Kiev, cât şi în partea de sud a Ucrainei ocupată de ruşi. 'Dacă teritoriul centralei ar fi fost demilitarizat, chestiunea atacului şi acuzaţiile părţilor ucraineană şi rusă ar fi putut fi rezolvate. Electricitatea care vine de la centrală este ucraineană, populaţia ucraineană are nevoie de ea, mai ales în timpul iernii, iar asta trebuie respectat', a afirmat secretarul general al ONU. Guterres a vizitat joi oraşul Liov (Lviv), unde s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi cu cel al Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Cei trei au convenit să continue coordonarea aplicării iniţiativei privind exportul de cereale, au discutat despre situaţia de la centrala din Zaporojie şi problema prizonierilor de război ucraineni, notează EFE.

Discuţie telefonică Putin-Macron: Preşedintele rus evocă riscul unei catastrofe de mare anvergură la centrala de la Zaporojie

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică despre situaţia din Ucraina, au anunţat Kremlinul şi Palatul Elysee, potrivit agenţiilor Reuters, AFP şi EFE.

Conform versiunii prezentate de preşedinţia rusă asupra desfăşurării acestei discuţii, preşedintele Putin a spus că bombardarea sistematică a centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse - atacuri pentru care a acuzat din nou Kievul, care la rândul său acuză Moscova -, creează riscul unei catastrofe de mare anvergură care ar putea conduce la contaminarea radioactivă a unor vaste teritorii. Cei doi preşedinţi au dezbătut diverse aspecte ale situaţiei legate de Ucraina şi au convenit asupra necesităţii ca o echipă a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să fie trimisă la acea centrală, mai menţionează Kremlinul, precizând că discuţia telefonică s-a desfăşurat la iniţiativa lui Emmanuel Macron. Putin şi Macron au subliniat importanţa trimiterii urgente a unei misiuni a AIEA la centrala nucleară, care să permită evaluarea situaţiei la locul faptelor, precizează preşedinţia de la Moscova.

Tot conform preşedinţiei ruse, Putin i s-a plâns lui Macron despre menţinerea obstacolelor în calea exportului de produse alimentare şi îngrăşăminte ruseşti pe piaţa internaţională, în pofida acordului semnat la Istanbul ce a permis deblocarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, înţelegere care de asemenea prevede reluarea exporturilor de cereale şi îngrăşăminte ruseşti. Aceste exporturi ruseşti sunt afectate de suspendarea schimburilor bancare şi financiare ca urmare sancţiunilor occidentale instituite împotriva Rusiei după agresiunea acesteia contra Ucrainei. Pe de altă parte, liderul de la Kremlin a reconfirmat în timpul convorbirii invitaţia transmisă ONU şi Crucii Roşii internaţionale de a vizita închisoarea de la Olenivka, situată în teritoriul controlat de trupele ruse în estul Ucrainei şi unde peste 50 de prizonieri de război ucraineni au murit în urma unui atac cu rachete pentru care de asemenea Moscova şi Kievul se acuză reciproc. Un comunicat emis de Palatul Eysee despre discuţia telefonică Putin-Macron menţionează totodată că preşedintele rus i-a împărtăşit omologului său francez îngrijorarea sa cu privire la siguranţa centralei de la Zaporojie şi s-a declarat de acord cu trimiterea unei misiuni de experţi ai AIEA la faţa locului.

La rândul său, Macron a transmis încă o dată preocuparea sa faţă de riscurile pe care situaţia de la centrala de la Zaporojie le implică pentru siguranţa şi securitatea nucleară, subliniază Palatul Elysee. Prin urmare, cei doi preşedinţi au convenit să continue discuţiile în zilele următoare, după discuţii între echipele tehnice şi înaintea desfăşurării misiunii, mai menţionează comunicatul preşedinţiei franceze. Conform versiunii Palatului Elysee despre discuţia dintre Putin şi Macron, preşedintele rus a acceptat ca atât AIEA, cât şi Ucraina să-şi dea acordul cu privire la condiţiile unei misiuni a agenţiei la Zaporojie înainte de desfăşurarea sa. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a condiţionat joi acordul Kievului pentru o misiunea a AIEA la centrala de la Zaporojie de retragerea trupelor ruse din această centrală şi de crearea unei zone demilitarizate în jurul ei, condiţii respinse de Rusia. Operatorul ucrainean al centralei a transmis vineri că suspectează o intenţie a Moscovei de a deconecta centrala de la reţeaua energetică ucraineană, operaţiune care ar fi în sine un risc de securitate.

Ultimele explozii din spatele liniilor ruseşti au avut un impact major asupra lui Putin(oficiali britanici)

Recentele explozii care au avut loc mult în spatele liniilor ruseşti în Crimeea au avut un efect psihologic major asupra conducerii de la Moscova, au declarat vineri oficiali occidentali, citaţi de DPA. Mai mult de jumătate din avioanele de luptă ale Flotei ruse din Marea Neagră aflate pe aerodromul militar Saki, în vestul Crimeii, au fost scoase din funcţiune ca urmare a exploziilor de săptămâna trecută, într-o zonă considerată sigură anterior de Moscova, potrivit Ministerului britanic al Apărării. Kremlinul caută pe cine să dea vina pentru dezastru, iar preşedintele Vladimir Putin întâmpină dificultăţi în a ascunde succesul Ucrainei de populaţia rusă, în timp ce mii de ruşi care fug din Crimeea au intrat în ţară, au declarat oficiali occidentali vineri.

Aceste atacuri, potrivit lor, au forţat Flota Rusiei din Marea Neagră să adopte o postură defensivă şi au afectat capacitatea Rusiei de a lansa cu succes un asalt amfibiu asupra Odesei, oraş-port situat pe coasta ucraineană a Mării Negre. Aceasta intervine în timp ce războiul a intrat într-o fază apropiată de o stagnare operaţională, forţele terestre ale niciuneia dintre cele două părţi neavând suficientă putere concentrată de luptă pentru a lansa acţiuni ofensive eficiente. Rusia se confruntă cu o penurie din ce în ce mai acută de stocuri, chiar şi de muniţii de bază, precum şi de oameni, în timp ce se străduieşte să-şi reconstituie forţele, observă aceiaşi oficiali occidentali. În acelaşi timp, şeful serviciului britanic de informaţii GCHQ (Government Communications Headquarters) a spus că Moscova nu a reuşit să câştige teren în războiul informaţional împotriva Ucrainei. 'Până acum, preşedintele Putin a pierdut complet războiul informaţional în Ucraina şi în Occident', apreciază Sir Jeremy Fleming într-un editorial în The Economist. 'La fel ca în cazul invaziei sale terestre, planurile iniţiale online ale Rusiei par să nu-şi fi atins obiectivele', consideră el. La 9 august, o serie de explozii au zguduit aerodromul militar Saki, baza principală a aviaţiei Flotei ruse din Marea Neagră, în Crimeea.

După acest atac, care nu a fost revendicat de Ucraina, Statul Major al armatei ucrainene a declarat că ruşii au pierdut nouă avioane de luptă, potrivit publicaţiei ucrainene Focus. Conform unor informaţii ale Ministerului ucrainean de Interne, citate de Focus, circa 160 de piloţi ruşi au fost ucişi sau răniţi în urma acestui atac. La 16 august, o altă explozie s-a produs la un depozit militar situat în apropiere de Djankoi, în nordul Crimeii. Crimeea, peninsulă a Ucrainei anexată în 2014 de Moscova, se afla în prima linie a ofensivei militare declanşate de Rusia împotriva vecinului său ucrainean din 24 februarie.

Germania: Viceliderul FDP, criticat pentru apelul său la deschiderea gazoductului Nord Stream 2

 Un membru de rang înalt al Partidului Liber Democrat (FDP), Wolfgang Kubicki, a fost criticat vineri pentru că a sugerat că Germania trebuie să pornească gazoductul Nord Stream 2 pentru a-şi umple depozitele pentru iarnă, relatează DPA.

'Ar trebui să ne grăbim să deschidem Nord Stream 2 pentru a umple depozitele de gaz pentru iarnă', a declarat Kubicki pentru grupul media RedaktionsNetzwerk Deutschland. Nu există 'un motiv rezonabil' de a nu face acest lucru, a adăugat el. Kubicki, vicelider al FDP şi vicepreşedinte al Parlamentului german, a respins obiecţia autorului interviului, conform căruia o astfel de decizie ar fi percepută ca un triumf pentru preşedintele rus Vladimir Putin. Argumentând că o aprovizionare stabilă cu gaz ar trebui să fie o prioritate a guvernului, el a spus că, 'dacă unităţile de stocare a gazului sunt pline, putem închide din nou Nord Stream 2 - ca şi alte gazoducte, când devenim independenţi faţă de gazul rusesc. Dar nu suntem acolo încă'. Comentariile sale au fost primite cu critici, inclusiv de partidul său, care face parte din coaliţia cancelarului Olaf Scholz de la guvernare. Liderul partidului, Christian Dürr, a declarat pentru DPA că 'purtăm discuţii intense despre cum să evităm o criză iminentă a energiei în această iarnă. Ca partid, am făcut un număr de propuneri în acest sens. Deschiderea Nord Stream 2 nu este una dintre ele'.

El a mai spus că deschiderea gazoductului, care ar fi trebuit să fie certificat cu doar câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie, ar trimite 'un semnal greşit partenerilor noştri europeni'. Pe de altă parte, Dürr a cerut ca ultimele trei centrale nucleare din Germania să continue să fie exploatate pentru moment, pentru a uşura presiunea asupra pieţei energiei. Reactoarele urmează să fie închise la sfârşitul anului, în cadrul planului Germaniei de renunţare la energie nucleară. Organizaţia de tineret a FDP a criticat şi ea comentariile lui Kubicki. Propunerea a fost caracterizată de 'aceeaşi naivitate faţă de Rusia care ne-a adus în această situaţie precară de dependenţă energetică de Rusia', a declarat lidera organizaţiei de tineret, Franziska Brandmann.

Occidentul oscilează între război hibrid şi un conflict deschis cu Moscova, susţine secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei

Ţările occidentale oscilează între un război hibrid şi un conflict armat deschis cu Moscova, consideră secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, citat de EFE şi Interfax. 'Evenimentele din Ucraina demonstrează că Occidentul încearcă să oscileze la limita între acţiuni hibride şi un conflict armat deschis cu ţara noastră pentru care nu încetează să se pregătească', a declarat Patruşev vineri, la Taşkent, într-o reuniune a secretarilor Consiliilor de Securitate din ţările membre ale Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO). În opinia sa, Washingtonul creează o situaţie similară în jurul Chinei, 'aşa cum a demonstrat recenta provocare a SUA în Taiwan'. Înaltul responsabil de la Moscova, citat de agenţia Interfax, a acuzat de asemenea Ucraina de atacuri asupra centralei nucleare din Zaporojie, ocupată de trupele ruse, avertizând că, dacă bombardamentele vor duce la o catastrofă, consecinţele acesteia se vor resimţi în 'fiecare colţ al lumii'.

'Washingtonul, Londra şi acoliţii lor vor purta întreaga responsabilitate pentru aceasta', a declarat Patruşev, citat de Interfax. 'Washingtonul şi aliaţii săi regionali, în primul rând Londra, promovează proiecte exclusiv benefice unui grup restrâns de ţări privind extinderea blocurilor militare existente şi crearea unora noi în diferite regiuni ale lumii', a mai spus el. Patruşev a acuzat în special Statele Unite ale Americii că utilizează 'operaţiunea militară specială' rusă în Ucraina ca pretext pentru desfăşurarea unei 'campanii antiruseşti la scară globală'.

În acelaşi discurs, Patruşev, unul dintre 'ulii' de la Kremlin, a reiterat deja un cunoscut narativ al Moscovei că, în cursul actualei 'operaţiuni militare speciale', Rusia luptă împotriva regimului de la Kiev, care 'a ajuns ilegal la putere cu sprijinul Occidentului' în 2014. Conform acestei teorii, prin care Moscova îşi justifică actualul război în Ucraina, Occidentul ar fi organizat în 2014 o lovitură de stat în Ucraina pentru a o folosi drept cap de pod pentru a exercita presiuni asupra Rusiei şi 'a crea un precedent pentru fragmentarea în continuare a etnosului rusesc în scopul eradicării sale complete', potrivit Interfax. Rusia numeşte lovitură de stat mişcarea de contestare din Ucraina, care s-a declanşat în noiembrie 2013, după ce fostul preşedinte prorus Viktor Ianukovici a refuzat în ultimul moment în mod unilateral să semneze Acordul de asociere a ţării sale la UE în contextul unor presiuni puternice din partea Moscovei, mişcare care a culminat cu fuga lui Ianukovici în Rusia şi instalarea forţelor prooccidentale la Kiev. Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării avertizase joi că dispune de informaţii potrivit cărora Rusia ar pregăti un atac terorist vineri la centrala nucleară din Zaporojie (sud), vizată de numeroase bombardamente în ultima vreme de care Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc. În special, 'personalului i s-a spus să rămână acasă' şi că doar 'o mică parte din personalul operativ' are voie să intre vineri în incinta centralei, a indicat GUR într-un comunicat, citat de agenţia Unian. În plus, potrivit GUR, la şedinţa de joi după-amiază a conducerii centralei nucleare din Zaporojie nu au fost prezenţi reprezentanţi ai companiei de stat ruse Rosatom, care participaseră la toate astfel de întâlniri de când centrala a fost ocupată de forţele ruse. Direcţia de informaţii militare ucrainene mai indică şi faptul că reprezentanţii Rosatom 'au părăsit subit complet teritoriul centralei'.

'Având în vedere cantitatea de arme care se află în prezent pe teritoriul centralei nucleare, precum şi bombardamentele provocatoare repetate, există o mare probabilitate a unui atac terorist la scară largă asupra instalaţiei nucleare', avertizase GUR. Agenţia ucraineană de presă Unian a transmis vineri că invadatorii ruşi îşi retrag echipamentele din Energodar, oraşul unde se află centrala din Zaporojie. Tehnica rusească se îndreaptă spre satele din apropiere. Motivele acestor acţiuni ale invadatorilor sunt necunoscute, nota aceeaşi agenţie de presă. Pe parcursul zilei de joi, Rusia a acuzat Ucraina că ar pune la cale un atac, sub steag fals, asupra acestei centrale nucleare, pentru a da vina pe forţele ruse. Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut instituirea unui perimetru demilitarizat în jurul centralei, propunere respinsă de Moscova, printr-un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

Furtunile violente fac ravagii în Italia

În Italia, la Veneţia, o furtună violentă a smuls zidăria de clopotniţa Bazilicii San Marco, iar în Toscana doi oameni au fost ucişi de copaci care s-au prăbuşit peste ei. Ploi torenţiale şi vânt puternic sunt anunţate în continuare în nordul şi centrul peninsulei, aşa că autorităţile au declarat stare de urgenţă, scrie Rador.

După furtunile şi inundaţiile de aseară din centrul şi nordul Italiei, preşedintele regiunii toscane, Eugeni Giani, a semnat starea de urgenţă ca urmare a fenomenelor meteorologice din ultimele zile. Oraşele care ar putea fi în continuare afectate de ploi torenţiale şi vânt puternic sunt Masa, Carrara, Lucca Pistoia, Prato, Florenţa, Arezzo, Siena, Pisa, Livorno şi Grosseto, toate zone vizitate în această perioadă şi de turişti. Şi preşedintele regiunii Veneto, Luca Zaia, declarat, de asemenea, stare de urgenţă după violentele ruperi de nori care au afectat Veneţia şi provincia Rovigo.

Două persoane şi-au pierdut viaţa în Toscana, după ce au fost lovite de copaci care s-au prăbuşit, şi 20 au fost rănite, în vreme ce vântul extrem de puternic a rupt zidăria de pe clopotniţa Bazilice San Marco din Veneţia.

Furtunile violente, care au lovit şi alte zone din centrul şi sudul Europei, vin după săptămâni de caniculă şi secetă. În Austria şi Franţa, cel puţin 11 persoane au fost ucise, majoritatea de copaci sau de resturi de acoperişuri smulse de vânt.

Evenimentele meteorologice extreme - valuri de caldura şi furtuni puternice -, au devenit mai intense şi mai frecvente în ultimii ani şi pe continentul nostru, din cauza schimbarilor climatice, aduse şi de activitatea umană. De la începutul erei industriale, temperatura globlă e mai mare, şi va continua să crească dacă guvernele din întreaga lume nu vor reduce drastic emisiile, avertizează climatologii.

Erdogan și Putin, discuții despre centrala Zaporijjia

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat joi că va discuta problema centralei nucleare Zaporijjia din sudul Ucrainei cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, după discuţiile avute de preşedintele turc cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în oraşul ucrainean Lviv. "Vom discuta această problemă cu Vladimir Putin şi îi vom cere în mod clar ca Rusia să îşi facă partea sa cu privire la acest aspect, asta însemnând un important pas pentru pacea mondială", a declarat Recep Tayyip Erdogan într-un interviu acordat după întoarcerea de la Lviv, scrie Rdaor, citând CNN.

Volodimir Zelenski a cerut Rusiei să elimine toate minele plasate în jurul centralei, a mai spus preşedintele Erdogan. Preşedintele Turciei a avut o întâlnire tripartită la Lviv cu preşedintele Zelenski şi cu secretarul general al ONU, António Guterres. Liderul de la Ankara şi-a exprimat îngrijorarea faţă de conflictul persistent din jurul centralei Zaporijjia şi a avertizat că există pericolul unui "nou Cernobîl". Experţii susţin că este aproape imposibilă repetarea dezastrului de la Cernobîl, principala ameninţare fiind doar pentru zona din jurul centralei Zaporijjia.

400 de militari ruşi ar fi fost ucişi în Ucraina, în ultimele 24 de ore

Armata ucraineană a anunţat, vineri, că trupele Ucrainei au lichidat încă 400 de militari ruşi, astfel că numărul invadatorilor ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 44.700. De asemenea, de la începutul invaziei, trupele ucrainene au doborât 234 de avioane şi 197 de elicoptere ruseşti.

Au mai fost distruse 1.899 de tancuri ale armatei ruse, 4.195 de vehicule blindate, 1.016 sisteme de artilerie, 266 de lansatoare multiple de rachete, 141 de sisteme de apărare aeriană, 3.130 de vehicule şi cisterne transportatoare de combustibil, 15 nave, 795 de drone, 190 de rachete de croazieră şi tehnică specială (94 de unităţi), scrie Rador, citând RBC.

Estonia a încetat să mai elibereze vize turistice pentru cetăţenii ruşi

Începând de joi, 18 august, autorităţile estone încetează să mai permită accesul pe teritoriul acestei ţări baltice cetăţenilor ruşi cu vize Schengen, care au fost eliberate de oficiile consulare ale Estoniei. În acest context, trebuie menţionat faptul că au apărut deja unele probleme legate de accesul în Estonia a acelor cetăţeni ruşi care au o viză Schengen valabilă, eliberată de alte ţări UE, transmite Agenţia de presă TASS, potrivit Rador.

Potrivit ministrului de interne eston, 131.000 de persoane care au primit vize Schengen în alte ţări europene pot intra pe teritoriul Estoniei, ceea ce pune sub semnul întrebării eficacitatea interdicţiei. Miercuri, ministrul de externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, a declarat că Estonia are dreptul de a bloca accesul cetăţenilor ruşi cu vize eliberate de ţări terţe, făcând referire la Tratatul de bază al UE.

Şeful diplomaţiei externe estone a reamintit măsurile cu privire la închiderea frontierelor în perioada agravării situaţiei, din cauza pandemiei, când intrarea în unele state UE putea fi interzisă chiar şi pentru cetăţenii altor state membre ale Uniunii. Decizia de a nu mai permite accesul cetătenilor ruşi pe teritoriul Estoniei a fost luată de Guvernul republicii baltice pe 11 august. În acest sens, premierul Kaja Kallas a declarat că, având în vedere evenimentele din Ucraina, ruşii ar trebui să înţeleagă că accesul în UE nu este un drept, ci un privilegiu.

Aproape toţi transportatorii publici din Londra, în grevă

În Marea Britanie continuă protestele sindicale. Astăzi, aproape toţi transportatorii publici din Londra se vor afla în grevă, iar oamenii au fost sfătuiţi să renunţe la deplasări, pentru că aproape nimic nu va funcţiona. Protestatarii cer salarii care să acopere rata inflaţiei. Aura Neag relatează de la Londra:

Reporter: Capitala Britanică este aproape complet paralizată, astăzi, de mai multe greve în transportul public. Metroul este închis, atât pe liniile din subteran, cât şi la suprafaţă. Oamenii sunt sfătuiţi să renunţe pur şi simplu la călătoriile planificate, întrucât nu funcţionează aproape nimic. În acelaşi timp, protesteză şi o parte dintre şoferii autobuzelor care asigură transportul public la Londra. Nici transportul feroviar nu funcţionează normal. Aici greva tocmai s-a încheiat aseară, însă logistica necesară funcţionării normale a trenurilor necesită timp, aşa încât, multe trenuri şi-au început astăzi programul mai tărziu, scrie Rador.

Greva feroviarilor de ieri a fost a cincea din ultimele două luni şi mai urmează una sâmbătă. Salariile din transportul feroviar sunt printre cele mai mari din ţară şi ajung la 60.000 de lire pe an. Ele nu au fost majorate, însă, de câţiva ani, iar sindicatele cer ca salariile să fie indexate cu rata inflaţiei care este de peste 10%. Toamna dcare urmează se anunţă şi mai agitată. Feroviarii spun că vor continua protestele şi lor li s-ar putea alătura profesorii şi personalul medical.

Zelenski promite că sezonul estival din Crimeea va fi "foarte aprins"

Forţele Armate ale Ucrainei vor face tot posibilul pentru a lichida obiectivele militare şi podurile construite ilegal în Crimeea în anii de ocupaţie rusă - a declarat Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale ucrainene. Potrivit acestuia, "sezonul de catifea din peninsulă va fi foarte aprins".

Podoliak a menţionat că Ucraina va continua să insiste asupra demontării voluntare de către Moscova a obiectivelor construite ilegal. "Dacă inamicul nu este de acord, se vor folosi alte mijloace" - a subliniat consilierul. Mihailo Podoliak a remarcat că, pentru ocupanţi, pericolul nu va face decât să crească. Nu este exclusă o anumită "neplăcere" şi în cazul podului construit ilegal de ruşi peste strâmtoarea Kerci - potrivit reprezentantului Preşedinţiei Ucrainei, scrie Rador, citând RBC.

"În ceea ce priveşte podul peste Kerci, se pare că aceasta nu este o chestiune de distrugere militară. S-ar putea 'aşeza', cumva, din oboseală. La urma urmei, (podul - n.r.) nu va putea rezista transportului mulţimii de oameni care vor fugi din Crimeea" - a declarat Podoliak.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News