Azi, în lume. Știrile zilei de 19 octombrie

Preşedintele Germaniei a anulat vizita programată pentru joi la Kiev din motive de securitate

Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a anulat vizita programată joi la Kiev din motive de securitate, a anunţat miercuri biroul său de presă, citat iniţial de cotidianul german Bild. Un oficial al biroului prezidenţial a precizat că autorităţile germane din securitate şi ministerul german de externe l-au sfătuit pe preşedintele Steinmeier să nu plece spre Kiev şi că vizita va fi reprogramată în curând. În Germania, preşedintele ţării deţine un rol în mare parte ceremonial. Frank-Walter Steinmeier intenţiona să viziteze capitala ucraineană în aprilie, dar Kievul a refuzat iniţial să-l primească din cauza îngrijorărilor legate de sprijinul său din trecut pentru o apropiere de Rusia. De atunci, însă, tensiunile diplomatice au fost rezolvate.

Preşedintele Rusiei intenţionează să înfiinţeze un consiliu de coordonare pentru războiul din Ucraina

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut miercuri guvernului său să pregătească până la 20 octombrie un proiect de decret privind înfiinţarea unui consiliu de coordonare pentru a răspunde nevoilor aşa-numitei "operaţiuni militare speciale" a forţelor ruse în Ucraina. Guvernul rus va redacta un proiect de decret "pentru a răspunde nevoilor care apar în timpul desfăşurării unei operaţiuni militare speciale (inclusiv în ceea ce priveşte furnizarea şi repararea armelor, echipamentelor militare şi speciale, a proviziilor, întreţinerea medicală, lucrările de reparaţii şi construcţii, logistica şi altele)", se arată într-un comunicat al Kremlinului. Potrivit declaraţiei, consiliul va fi condus de premierul Rusiei şi va include reprezentanţi ai ministerului apărării, ministerului afacerilor interne, ministerului pentru situaţii de urgenţă, reprezentanţi ai Gărzii Ruse, ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serviciului de Informaţii Externe, Direcţiei Principale a Programelor Speciale (GUSP), altor organisme executive federale şi a Consiliului de Stat al Federaţiei Ruse. Consiliul nou înfiinţat ar urma să aibă prima reuniune la începutul săptămânii viitoare, relatează agenţia rusă de ştiri RIA Novosti.

Israelul a oferit ajutor Ucrainei pentru dezvoltarea unui sistem de alertă timpurie de atac aerian

Israelul s-a oferit miercuri să-i ajute pe ucraineni să dezvolte alerte de atac aerian pentru civili, semnalând o atenuare a politicii de intervenţie nemilitară în război, după ce Kievul a făcut apel la modalităţi de a contracara dronele de fabricaţie iraniană folosite de Rusia. Ambasadorul Ucrainei în Israel, Evghen Korniciuk, a cerut Israelului sisteme care să doboare dronele, dar ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a declarat că Israelul este ferm în ceea ce priveşte refuzul de a furniza arme Kievului. Deşi a condamnat invazia rusă, Israelul şi-a limitat asistenţa acordată Ucrainei la ajutor umanitar, invocând dorinţa de a continua cooperarea cu Moscova în ce priveşte Siria, devastată de război, şi în ce priveşte asigurarea bunăstării evreilor din Rusia. Marţi, Ucraina şi-a intensificat apelurile şi a cerut ajutorul Israelului, după ce a raportat mai multe atacuri ale Rusiei, în care au fost implicate drone iraniene Shahed-136 "kamikaze". Iranul neagă că ar fi furnizat astfel de drone către Rusia, în timp ce Kremlinul nu a făcut niciun comentariu. Reuters a raportat marţi că Iranul a promis să furnizeze Rusiei rachete sol-sol. Israelul a cerut Ucrainei "să împărtăşească informaţii despre nevoile Ucrainei în materie de alerte de apărare aeriană", pentru a putea "ajuta la dezvoltarea unui sistem civil de alertă timpurie care să salveze vieţi", a declarat Benny Gantz, potrivit biroului său de presă, care a precizat că ministrul israelian al apărării va discuta joi cu omologul său ucrainean, Oleksi Reznikov. "Israelul are o politică de sprijinire a Ucrainei prin intermediul ajutorului umanitar şi al livrării de echipamente defensive care salvează vieţi", dar nu ar livra sisteme de arme "din cauza unei serii de considerente operaţionale", a spus Benny Gantz.

Liderii protestelor din Iran riscă să fie condamnaţi la moarte

Presa de stat iraniană a comunicat că liderii protestelor declanşate de moartea unei tinere - Mahsa Amini - în arestul Poliţiei, riscă pedeapsa capitală. Procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a afirmat că acelaşi lucru s-ar putea aplica şi oricui ar fi găsit vinovat pentru o crimă. Procurorul a precizat că liderii protestelor ar putea fi inculpaţi de pornirea unuir război împotriva lui Dumnezeu - faptă ce se pedepseşte cu moartea. El a adăugat că, potrivit legii Sharia, şi alţi protestatari găsiţi vinovaţi de o crimă ar putea fi condamnaţi la moartre, la solicitarea familiilor victimelor. Potrivit autoritătilor iraniene, 27 ofiţeri de securitate au fost ucişi de protestatari. Activişti ai opoziţiei din străinătate susţin că cel puţin 240 de protestatari au fost ucişi până acum, iar peste 30 dintre aceştia sunt copii.

Termocentrala Burştin, din vestul Ucrainei, lovită de rachete ruseşti

O rachetă rusească a lovit o centrală termoelectrică din oraşul Burştin, din vestul Ucrainei, miercuri, a comunicat guvernatorul regiunii, în cel mai recent val de atacuri ale Moscovei asupra infrastructurii critice ucrainene. "Regiunea noastră a fost afectată astăzi de focuri de rachete. Termocentrala Burştin a fost lovită, ceea ce a cauzat un incendiu", a afirmat Svitlana Onişciuk, guvernatorul regiunii Ivano-Frankivsk, în cadrul unei declaraţii video, online. Ea a precizat că nimeni nu a fost rănit în urma atacului.

Vladimir Putin instituie legea marţială în cele patru regiuni ale Ucrainei ocupate de Rusia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat, miercuri, instituirea legii marţiale în patru regiuni ale Ucrainei ocupate de Rusia, pe care Moscova le-a revendicat drept teritoriu propriu, în luna septembrie. În declaraţii televizate, rostite în faţa membrilor Consiliului său de Securitate, Putin a cerut, totodată, guvernului, să înfiinţeze un consiliu special de coordonare, condus de premierul Mihail Mişustin, pentru a lucra cu regiunile Rusiei în scopul consolidării efortului de război al Moscovei în Ucraina. Aceste demersuri, aadoptate la aproape opt luni de la începerea războiului, marchează cea mai recentă escaladare a conflictului, din partea lui Putin, pentru a contracara o serie de înfrângeri majore pe câmpul de luptă, în faţa forţelor ucrainene, începând din septembrie. Anunţul privind aceste măsuri survine în aceeaşi zi în care oficialii instalaţi de Rusia în Herson - una dintre cele patru regiuni ocupate - au îndemnat civilii să părăsească unele zone cât mai curând posibil, în aşteptarea unui atac ucrainean iminent. Putin a precizat că măsurile pe care le le-a ordonat vor creşte stabilitatea economiei, a industriei şi producţia în sprijinul a ceea ce Rusia numeşte o operaţiune militară specială. "Lucrăm, la soluţionarea unor sarcini foarte complexe, la scară largă, pentru a asigura un viitor de bază pentru Rusia, viitorul poporului nostru", a spus Vladimir Putin.

În Norvegia, un rus a fost reţinut pentru că a pilotat o dronă în Svalbard

Poliţia norvegiană a reţinut la Hammerfest un rus care pilota o dronă în regiunea Svalbard, a anunţat compania de televiziune şi radio NRK. Se mai precizează că un bărbat, de 47 de ani, cu cetăţenia Rusiei şi a Marii Britanii este acuzat de încălcarea legii sancţiunilor. El va fi arestat pentru două săptămâni. Dronele şi toate dispozitivele electronice pe care le avea în posesie rusul au fost confiscate. Imaginile înregistrate de dronă vor fi esenţiale pentru anchetă, a spus Poliţia. Potrivit avocatului Anja Mikkelsen Indbjer, în cazul bărbatului reţinut va fi luată o măsură, după ce va fi făcută verificarea materialelor confiscate. Bărbatul, la rândul său, a recunoscut că pilota o dronă în Svalbard. Ziarul Verdens Gang a relatat că, în dimineaţa zilei de 14 octombrie, Poliţia norvegiană a reţinut pe Aeroportul Tromsø un cetăţean rus, de 51 de ani, cu o cantitate mare de echipament fotografice, inclusiv o dronă şi mai multe carduri de memorie. NRK a mai relatat anterior că Poliţia norvegiană, împreună cu Ministerul Apărării al Regatului, investighează peste 30 de cazuri de rapoartare a unor drone neidentificate, care au fost observate pe cer deasupra infrastructurii de petrol şi gaze din Marea Nordului.

Biserica Ortodoxă Rusă a cumpărat proprietăţi imobiliare în Norvegia în apropiere de instalaţii militare (presă)

În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Rusă a cumpărat, prin diverse congregaţii, mai multe proprietăţi în Norvegia în apropierea unor importante instalaţii militare ale ţării nordice, informează într-o ediţie recentă publicaţia norvegiană Dagbladet.

Bunăoară, o congregaţie din Bergen asociată cu Patriarhia rusă din Moscova s-a stabilit aproape de una dintre cele mai importante instalaţii ale forţelor armate norvegiene.

La Haakonsvern, lângă Bergen, se află cel mai important port şi bază a marinei norvegiene. Armamentul fregatei, submarine şi şalupe sunt amplasate aici. Academia navală, care pregăteşte ofiţeri, se află în apropierea bazei.

Informaţii din Cartea funciară arată că, în 2017, Congregaţia Epifaniei a cumpărat casa de rugăciune din Soreide. Clădirea se află la 3 kilometri de Haakonsvern, iar din împrejurimile sale se vede perfect cea mai mare parte a bazei navale norvegiene.

În Rogaland, o serie de congregaţii ruseşti deţin mai multe proprietăţi în Karmoy, Kleppe şi în Bryne. Proprietatea de la Kleppe a fost cumpărată de un lider al unei congregaţii în 2017, potrivit informaţiilor pe care Dagbladet le-a obţinut din Cartea funciară. În 2021, o altă congregaţie rusă a cumpărat casa parohială Nordbo din Karmoy.

În Stavanger, un fost lider al congregaţiei ortodoxe ruse locale deţine o proprietate lângă Centrul de coordonare comun al NATO din Jatta (Joint War Center). Imobilul se află la un kilometru de această facilitate militară importantă şi la aproximativ 15 minute de mers pe jos.

În plus, biserica rusă are o congregaţie la Kirkenes, în Finnmark, la circa 1,6 kilometri de frontiera cu Rusia.

Zona este cunoscută pentru legăturile sale strânse cu Rusia, iar mulţi ruşi locuiesc, de asemenea, de partea norvegiană a graniţei.

De asemenea, Biserica rusă deţine o clădire parohială la Oslo din 1996.

Alfa Sefland Winge, expertă în securitate, efectuează cercetări privind infrastructura critică din punct de vedere social şi de pregătire la Academia Navală. Ea spune că proprietăţile deţinute de ruşi, cum ar fi cea de lângă Haakonsvern, ar putea constitui o problemă, dar nu vrea să tragă concluzii.

S-ar putea ca aceste clădiri să fie folosite în alte scopuri decât cele religioase, dar nu am nicio bază pentru a spune că acest lucru se întâmplă aici, explică ea.

Sunt multe moduri în care clădirile şi proprietăţile, cum ar fi casa de rugăciune de lângă Haakonsvern, ar putea fi folosite, de la interceptări şi întreruperea semnalelor, până la controlul dronelor şi cazare persoanelor care cartografiază zona, detaliază experta norvegiană.

Principalul partid de opoziţie a exclus în premieră din conducerea sa familia Gandhi

Principalul partid de opoziţie din India, Congresul (centru-stânga), a exclus din conducerea sa familia Gandhi pentru prima dată în 24 de ani, în special un fost ministru, în speranţa de a-şi opri declinul, relatează miercuri media locale, preluate de AFP.

Fostul ministru Mallikarjun Kharge, în vârstă de 80 de ani, a fost ales de membrii partidului pentru a o înlocui pe Sonia Gandhi la preşedinţia acestei formaţiuni politice altădată puternice, care a contribuit la obţinerea independenţei Indiei în urmă cu 75 de ani.

Congresul a guvernat India timp de decenii după ce această fostă colonie britanică şi-a obţinut independenţa în 1947, însă astăzi nu mai este decât umbra partidului de altădată, discreditat şi zdrobit de greutatea electorală a Bharatiya Janata Party (BJP), formaţiunea premierului Narendra Modi.

Familia Gandhi nu este legată de simbolul independenţei Indiei, Mahatma Gandhi, ci descinde din primul premier al ţării, Jawaharlal Nehru.

Nehru era tatăl fostului premier Indira Gandhi, asasinată în 1984. Aceasta a fost mama lui Rajiv Gandhi, ucis de un kamikaze în 1991.

BJP a zdrobit Congresul la ultimele două alegeri, Modi ridiculizându-l pe Rahul Gandhi, fiul lui Rajiv şi al Soniei, prezentându-l ca un prinţ desuet şi un playboy.

După ultima înfrângere electorală, în 2019, Rahul a demisionat de la preşedinţia partidului şi i-a predat frâiele mamei sale de origine italiană, Sonia, care are în prezent 75 de ani.

Noul lider al partidului, Mallikarjun Kharge, un politician veteran originar din statul Karnataka, în sudul ţării, este în general considerat un susţinător al Soniei şi al lui Rahul.

El se confruntă acum cu provocarea imensă de a câştiga următoarele alegeri naţionale, prevăzute în 2024, şi trei scrutine locale de anul viitor, inclusiv în statul său de origine.

Kharge l-a avut contracandidat pe Shashi Tharoor, în vârstă de 66 de ani, care a făcut campanie pentru o "schimbare" în cadrul conducerii.

Finlanda: Partidele parlamentare s-au pus de acord cu privire la construirea unui gard la graniţa cu Rusia

Partidele parlamentare finlandeze sunt de acord cu construirea unui gard pe porţiuni ale graniţei cu Rusia, transmite miercuri dpa, preluând postul de radio finlandez YLE.

'Este vorba despre a ne asigura că frontiera este bine controlată şi că putem influenţa preventiv situaţii ce ar putea apărea la graniţă', a declarat şefa guvernului Sanna Marin pentru YLE, după o reuniune cu lideri de partid desfăşurată marţi seara.

Guvernul vrea acum să elaboreze propuneri pentru un proiect pilot care să fie votat de parlament în cursul acestui an, a adăugat Sanna Marin.

Conform premierului finlandez, construcţia unei mici secţiuni de gard în sud-estul ţării ar trebui să ofere informaţii despre condiţii şi costuri.

Votul privind construcţia finală a gardului, care ar putea avea între 130 şi 260 km de-a lungul graniţei, conform propunerii serviciului de pază a frontierei, urmează să aibă loc anul viitor, a relatat YLE.

Conform pazei de frontieră, costurile sunt estimate la 'sute de milioane de euro', iar lucrările ar urma să dureze 3-4 ani.

Unele părţi ale opoziţiei au criticat marţi seara costurile şi durata acestei construcţii.

Finlanda şi Rusia împart o graniţă întinsă pe 1.300 km.

Von der Leyen: Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina sunt crime de război

Atacurile cu drone şi rachete ale Rusiei asupra centralelor electrice şi a altor obiective de infrastructură civilă din Ucraina sunt "acte de pură teroare" care echivalează cu crime de război, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters şi DPA.

"Ieri (marţi - n.r.) am văzut din nou cum Rusia a atacat infrastructura civilă, iar acest lucru marchează un nou capitol într-un război deja nemilos", a spus Von der Leyen într-un discurs în Parlamentul European la Strasbourg.

"Acestea sunt crime de război", a mai afirmat ea.

"Atacurile ţintite asupra infrastructurii civile cu scopul clar de a lăsa bărbaţi, femei şi copiii fără apă, electricitate şi încălzire odată cu apropierea iernii sunt acte de pură teroare şi trebuie să le numim ca atare", a declarat şefa CE.

Von der Leyen a reiterat de asemenea că Uniunea Europeană va sprijini Ucraina "atât timp cât este nevoie".

Peste jumătate dintre britanici cred că Liz Truss ar trebui să demisioneze de la conducerea guvernului (sondaj)

Mai mult de jumătate dintre alegătorii britanici sunt de părere că Liz Truss ar trebui să demisioneze din funcţia de prim-ministru, iar 80% dintre ei acuză guvernul de creşterea costului vieţii, indică un sondaj Ipsos, preluat de dpa.

Conform sondajului, 53% dintre respondenţi cred că Liz Truss ar trebui să demisioneze, şi numai 20% se opun plecării ei.

În lunile care i-au precedat demisia, fostul premier Boris Johnson înregistra scoruri similare în sondaje, între 50% şi 59% dintre cei chestionaţi spunând acesta că ar trebui să plece din fruntea guvernului în cursul acestui an.

Sondajul publicat miercuri, realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane în intervalul 14-17 octombrie, mai relevă că doar 13% dintre respondenţi cred că este probabil ca Liz Truss să câştige următoarele alegeri, mai puţin de jumătate din cei 30% care aveau aceeaşi părere despre Johnson cu puţin înainte ca acesta să-şi anunţe demisia.

Sondajul a fost publicat în ziua în care Liz Truss va avea a treia confruntare cu liderul laburist Keir Starmer în parlament, la ora de întrebări şi răspunsuri ale prim-ministrului, şi care ar putea fi cea mai dură după ce noul ministru de finanţe Jeremy Hunt a anulat luni cea mai mare parte a pachetului economic anunţat de guvern cu doar câteva săptămâni în urmă.

La problemele premierului se adaugă şi faptul că numai 14% dintre respondenţi se aşteaptă ca noul ministru de finanţe să schimbe în bine situaţia economică.

Circa 35% au spus că numirea lui Jeremy Hunt nu va face nicio diferenţă, în vreme ce 27% au fost de părere că va înrăutăţi situaţia.

Singura notă pozitivă pentru conservatori este faptul că publicul are încă opinii împărţite în ce priveşte planul economic al laburiştilor.

Circa 40% au spus că sunt încrezători că opoziţia are un bun plan economic pe termen lung, iar 47% au afirmat că nu au încredere.

Totuşi, doar 17% au declarat că au încredere în planul economic pe termen lung al conservatorilor, în timp ce 74% au fost de opinie contrară.

Coreea de Nord a tras obuze de artilerie pentru a transmite un avertisment Coreei de Sud

Armata sud-coreeană a anunţat că regimul de la Phenian a tras marţi seara obuze de artilerie în largul coastelor de est şi de vest, după ce Seulul a început exerciţiile anuale de apărare menite să îi întărească capacitatea de a răspunde ameninţărilor nucleare şi cu rachete din partea Coreei de Nord, informează Reuters.

Coreea de Nord a tras aproximativ 100 de obuze în largul coastei sale de vest în jurul orei 22:00. (13:00 GMT) şi încă 150 în largul coastei de est, a informat, într-un comunicat, statul major sud-coreean.

Coreea de Nord a declarat ulterior că intenţia fost aceea de a transmite un "avertisment serios" Coreei de Sud ca răspuns la tragerile cu zeci de obuze de artilerie care au avut loc marţi, între orele 9:55 şi 17:22.

Statul Major al armatei populare coreene (KPA) a declarat că "exerciţiul de război împotriva nordului se desfăşoară într-o manieră frenetică"."Pentru a trimite încă o dată un avertisment serios, unităţile KPA de pe fronturile de est şi de vest s-au asigurat că desfăşoară o tragere de avertizare către mările de est şi vest în noaptea de 18 octombrie ca o contra-măsură militară puternică", se arată într-un comunicat publicat de KCNA."Inamicii ar trebui să oprească imediat provocările nesăbuite şi incitante care escaladează tensiunea militară în zona de primă linie".

Exerciţiile Hoguk, care urmează să se încheie sâmbătă, sunt cele mai recente dintr-o serie de manevre militare efectuate de Coreea de Sud în ultimele săptămâni, care au inclus şi activităţi comune cu Statele Unite şi Japonia. 

SUA, Marea Britanie şi Franţa vor ridica la ONU problema dronelor iraniene furnizate Rusiei

Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa intenţionează să ridice problema presupusele transferuri de arme iraniene către Rusia în cadrul unei reuniuni cu uşile închise, miercuri, a Consiliului de Securitate al ONU, după ce Ucraina a acuzat că obţinerea de drone de către Rusia a încălcat o rezoluţie a Consiliului, transmite Reuters.

Cele trei ţări consideră, la rândul lor, că astfel de transferuri încalcă rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate.

Conform informaţiilor furnizate de diplomaţi sub protecţia anonimatului, SUA, Marea Britanie şi Franţa au comunicat restului membrilor Consiliului că vor cere unui oficial al ONU să informeze cu privire la această problemă.

Pe de altă parte, Ucraina a invitat experţi ONU să inspecteze drone doborâte, folosite în atacurile lansate de Rusia, despre care Kievul susţine că sunt de origine iraniană, conform unei scrisori consultate marţi de Reuters. Rusia a lansat recent zeci de drone kamikaze care au afectat infrastructura energetică a Ucrainei şi au ucis cinci persoane în Kiev.

Ucraina afirmă că este vorba de drone de atac Shahed-136 de fabricaţie iraniană. Teheranul neagă că a furnizat drone Moscovei, Kremlinul nu a comentat, iar Washingtonul a calificat drept o minciună negarea acestor acuzaţii de către Iran, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News