Azi, în lume. Știrile zilei de 20 octombrie

Anne Sacoolas a pledat vinovat în procesul în care este judecată pentru accidentul mortal provocat în Marea Britanie

Un cetăţean american căruia i s-a acordat imunitate diplomatică în urma producerii unui accident rutier mortal în Marea Britanie a pledat vinovat în legătură cu acuzaţiile de ucidere din culpă prin conducerea neglijentă a unui autovehicul. Anne Sacoolas, soţia unui agent CIA, se afla la volanul unui vehicul, în afara unei baze militare americane din Northamptonshire, când l-a accidentat mortal pe Harry Dunn, un tânăr de doar 19 ani. SUA i-a sprijinit solicitarea de a i se conferi imunitate diplomatică, declanşând o campanie de trei ani pentru judecarea cazului.

Cinci femei din Australia au dat în judecată Qatar Airways pentru un incident umilitor suferit în urmă cu doi ani

Cinci femei din Australia au demarat acţiuni juridice împotriva unor oficiali din Qatar, la doi ani după ce au fost percheziţionate corporal, fiind supuse inclusiv unor examinări invazive forţate, la Aeroportul Internaţional din Doha. Cele cinci se numără printre alte câteva zeci de femei examinate. Autorităţile qatareze susţin că s-a încercat depistarea mamei unui nou-născut, abandonat la unul dintre grupurile sanitare din aeroport. Cele cinci femei au deschis un proces la un tribunal din Sydney şi, potrivit informaţiilor obţinute de BBC, documentele au fost transmise joi reprezentanţilor Qatar Airways din Australia. Premierul din Qatar a transmis scuze după producerea incidentului, iar autorităţile qatareze au precizat că s-a deschis un dosar penal în acest caz, finalizat cu o pedeapsă cu închisoarea cu suspendare pentru un oficial din cadrul aeroportului. Această acţiune în instanţă începe cu doar o lună înainte de Cupa Mondială de Fotbal, competiţie găzduită de Qatar, relatează corespondentul BBC.

Personal militar rus a pilotat drone iraniene folosite în atacurile împotriva Ucrainei (John Kirby)

Dronele iraniene folosite pentru a ataca Ucraina au fost pilotate de personal militar rus staţionat în Crimeea, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby. În cadrul unor declaraţii făcute pentru reporteri, dl Kirby a adăugat că Washingtonul urmăreşte să impună noi sancţiuni la adresa Teheranului. Kirby a adăugat că administraţia Biden va căuta modalităţi prin care Teheranului să-i fie tot mai greu să vândă astfel de arme Rusiei, adăugând că, în acest moment, nu se mai concentrează pe diplomaţie şi discuţii nucleare cu Iranul.

SUA vor menţine relaţii apropiate cu orice premier britanic, afirmă Casa Albă, după demisia lui Liz Truss

Statele Unite vor avea o relaţie apropiată cu oricine o va înlocui pe premierul britanic, Liz Truss, după ce aceasta şi-a anunţat demisia, joi, a declarat şeful secretariatului Casei Albe, Ron Klain. În cadrul unui interviu acordat postului MSNBC, Klain a adăugat că preşedintele Joe Biden va face o declaraţie în cursul zilei de joi.

Ministerul de Externe rus salută demisia premierului britanic, Liz Truss

Ministerul de Externe rus a salutat, joi, demisia premierului britanic, Liz Truss, afirmând că aceasta va fi ţinută minte pentru "analfabetismul său catastrofal". "Marea Britanie nu a cunoscut niciodată o astfel de ruşine de prim-ministru", a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus, Maria Zaharova. Afirmaţia legată de analfabetism pare a se referi la vizita lui Liz Truss la Moscova, cu puţin timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, când Truss era ministru de externe al Marii Britanii. În cadrul unei întâniri cu veteranul ministru de externe rus, Serghei Lavrov, Liz Truss a părut să confunde două regiuni ale Rusiei cu Ucraina, ceea ce i-a atras ironii din partea diplomatului rus şi ridiculizare în cadrul unor talk-showuri la televiziunea rusă de stat.

Parlamentul olandez a aprobat propunerea de înfiinţare a unui tribunal special la Haga, pentru Ucraina

Parlamentul olandez a votat, joi, în favoarea unei propuneri privind înfiinţarea unui tribunal special la Haga pentru urmărirea penală a liderilor militari şi politici ruşi, în legătură cu invazia din Ucraina. Membrii parlamentului olandez au adoptat cu o majoritate covârşitoare o moţiune prin care cer guvernului "să exploreze în mod activ", la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Naţiunilor Unite, înfiinţarea unei instanţe speciale care să judece indivizi pentru crimă de agresiune, sau împotriva păcii. La Haga se află şi sediul Curţii Penale Internaţionale (CPI), care a deschis o anchetă privind presupuse crime de război la câteva zile după invazia din 24 februarie, dar nu are competenţa de a urmări agresiunea din Ucraina. Moscova a respins acuzaţiile de crime de război ale Kievului şi ale ţărilor occidentale. Kremlinul a declarat că a lansat ceea ce a numit o "operaţiune militară specială" pentru demilitarizarea ţării vecine. Kievul a făcut lobby pentru înfiinţarea unui tribunal special, internaţional sau hibrid, dedicat urmăririi penale a oficialilor ruşi de nivel înalt, responsabili pentru invazie, care ar completa activitatea derulată de CPI. Săptămâna trecută, miniştrii de externe ai statelor baltice,- Estonia, Letonia şi Lituania - au emis o declaraţie comună prin care cer UE să sprijine înfiinţarea noului tribunal. Un act de agresiune este definit de Naţiunile Unite drept "invazia sau atacul, comise de către forţele armate ale unui stat pe teritoriul altui stat, sau orice ocupaţie militară." În ciuda recunoaşterii acestei crime, în temeiul dreptului internaţional, în prezent nu există nicio instanţă sau tribunal specific căruia Ucraina să se poată adresa.

Scholz: Plafonarea preţurilor la gaz nu poate funcţiona decât dacă UE cooperează şi cu alte ţări

Ideea de a plafona preţurile la gaz, care divizează statele membre ale UE, nu poate funcţiona decât în strânsă cooperare cu parteneri non-europeni precum Coreea de Sud şi Japonia, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz, potrivit AFP.

Fixarea unui preţ maxim "implică întotdeauna riscul ca producătorii să-şi vândă apoi gazul în altă parte, iar noi, europenii, să ne trezim cu mai puţin gaz, nu cu mai mult", a declarat cancelarul în Bundestag înaintea unui summit european la Bruxelles.

"De aceea, UE trebuie să se coordoneze strâns cu alţi consumatori de gaz, de exemplu Japonia şi Coreea, pentru a nu concura unii cu alţii", a pledat el.

Mai multe propuneri al Comisiei Europene de a reduce preţurile la energie vor fi analizate joi şi vineri la un summit al şefilor de stat şi de guvern din UE la Bruxelles.

Cincisprezece ţări au cerut la începutul lunii octombrie o plafonare a preţurilor la importurile europene de gaz, însă Berlinul s-a opus ferm, temându-se că acest lucru ar putea agrava tensiunile privind aprovizionarea cu gaz natural lichefiat pe o piaţa mondială încordată, la fel şi ţări ca Austria şi Ungaria, încă dependente de hidrocarburi ruseşti şi îngrijorate că Moscova ar putea închide complet robinetul.

În schimb, Scholz a salutat în discursul său în parlamentul german propunerile Comisiei Europene pentru "crearea de grupuri de achiziţii de companii europene pentru a cumpăra gaz în comun".

Cancelarul german şi-a reluat apelul adresat producătorilor de a acţiona pentru a limita creşterea preţurilor: "Sunt convins că ţări precum SUA, Canada sau Norvegia, care sunt solidare cu Ucraina, au interesul ca energia să nu devină inaccesibilă în Europa".

"Putin foloseşte de asemenea energia ca o armă", a reafirmat Scholz, care a dat însă asigurări că acest lucru nu va împiedica hotărârea Occidentului de a sprijini Ucraina.

El a atras atenţia totodată asupra unei creşteri globale a utilizării cărbunelui din cauza crizei energetice declanşate de războiul dus de Rusia în Ucraina.

"Războiul nu trebuie să ducă la o renaştere a cărbunelui la nivel mondial", a declarat Scholz, adăugând că statele membre ale UE vor discuta o poziţie comună asupra acestei chestiuni la summitul european.

Plafonarea preţului gazelor în UE rămâne puţin probabilă chiar dacă liderii UE se reunesc din nou

Şefii de stat şi de guvern din cele 27 de state membre UE se reunesc joi, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni, în încercarea de a scădea preţurile la energie, însă punctele de vedere diferite fac puţin probabil ca blocul comunitar să ajungă, pentru moment, la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor naturale, transmite Reuters.

Cei 27 ar urma să îşi exprime sprijinul pentru un preţ de referinţă alternativ la gaze naturale lichefiate şi achiziţii comune de gaze, după ce anterior au căzut de acord să reducă consumul şi să introducă taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din industria energetică.

În continuare însă liderii UE rămân la fel de divizaţi cum erau în urmă cu câteva luni dacă şi cum să plafoneze preţul gazelor, în ideea de a contracara inflaţia ridicată şi a evita recesiunea, după ce Rusia a redus livrările de gaze către continent după invadarea Ucrainei.

Chiar dacă 15 ţări membre, printre care se numără Franţa şi Polonia, cer în continuare o anumită formă de plafonare, ele se lovesc de o opoziţie acerbă din partea Germaniei şi Ţărilor de Jos, cea mai mare economie europeană şi cel mai mare cumpărător de gaze, respectiv cel mai important hub de tranzacţionare a gazelor din Europa.

"Un acord este extrem de improbabil...Opiniile par a fi foarte opuse", a declarat un diplomat UE înaintea discuţiilor de joi.

De asemenea, liderii UE vor discuta cheltuieli de urgenţă pentru a atenua efectele crizei energetice acute asupra economiilor lor şi celor 450 de milioane de cetăţeni. În timp ce unele ţări cer ca blocul comunitar să emită noi datorii comune pentru a finanţa aceste cheltuieli, statele membre adepte ale austerităţii spun că ar trebui cheltuite mai întâi sutele de miliarde de euro rămase neutilizate din precedentele emisiuni de obligaţiuni comune.

Un alt punct de dezacord este dacă ar trebui oferit sprijin imediat prin subvenţii directe către gospodării şi companii sau să fie făcute investiţii în energia verde care ar face blocul comunitar mai rezilient în viitor.

"Diviziunile sunt un lux pe care nu ni-l putem permite", a declarat preşedintele summitului, Charles Michel, care este şi preşedintele Consiliului European.

Însă, având în vedere diferenţele între mixurile energetice şi interesele statelor membre UE, summitul din 20-21 octombrie riscă să nu se finalizeze prin acţiuni concrete.

"Unitatea în rândul statelor membre este supusă unor presiuni periculoase, în condiţiile în care decizii naţionale unilaterale sunt anunţate fără un cadru UE care să le menţină laolaltă", a anunţat E3G, un think-tank din domeniul tranziţiei climatice. "Această fragmentare ar putea submina credibilitatea răspunsului european", susţine E3G.

Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni şi ei, din nou, săptămâna viitoare, însă potrivit unui diplomat european nu ar urma să ajungă la decizii concrete înainte de luna noiembrie.

SUA: Biden atacă mai ferm preţul ridicat al carburanţilor

Preşedintele Joe Biden a cerut miercuri companiilor americane să-şi crească producţia de petrol şi a confirmat că Statele Unite vor continua să-şi utilizeze rezervele strategice în încercarea de a stabiliza preţurile la pompă, comentează AFP.

Acest anunţ, într-un context electoral tensionat, intervine la două săptămâni după decizia, văzută ca o palmă diplomatică la Washington, luată de OPEC şi aliaţii săi, printre care Rusia, de a-şi reduce cotele de producţie a petrolului.

De teamă că acest lucru se va traduce printr-o creştere a preţurilor la carburanţi chiar înainte de alegerile din 8 noiembrie, cruciale pentru sfârşitul primului său mandat, Joe Biden a insistat asupra acestei probleme.

"Familiile suferă", a spus el pe un ton grav, într-un discurs de la Casa Albă, conştient că inflaţia mare este pentru el un călcâi al lui Ahile, exploatat fără limită de rivalii săi republicani.

Este urgent să "creştem în mod rezonabil producţia americană de petrol", a pledat preşedintele democrat. O creştere a producţiei interne care trebuie să aibă loc "fără a întârzia tranziţia noastră spre energii curate", şi-a exprimat el dorinţa.

Joe Biden şi-a reiterat criticile la adresa anumitor jucători industriali din filiera hidrocarburilor.

"Profiturile rafinăriilor sunt duble faţă de cele obişnuite. Iar marjele distribuitorilor depăşesc norma cu peste 40%", a scris el pe Twitter în urma conferinţei sale de presă.

Dar cea mai puternică măsură a fost, însă, confirmarea, miercuri, că Statele Unite vor vinde încă 15 milioane de barili de petrol din rezervele lor strategice, în încercarea de a reduce preţul aurului negru.

Această nouă vânzare, care va fi realizată în decembrie, constituie ultima tranşă a programului anunţat în primăvară de şeful statului american şi care prevedea eliberarea a 180 de milioane de barili în total pentru a face faţă creşterii preţurilor legate de invazia Ucrainei.

În paralel, preşedintele american intenţionează să pună în aplicare un mecanism de refacere a rezervelor strategice pe termen lung. Guvernul SUA va începe să cumpere ţiţei atunci când preţul barilului West Texas Intermediate (WTI), varietatea de referinţă americană, va scădea la un interval cuprins între 67 şi 72 de dolari.

Această măsură, menită să transmită un semnal clar pieţelor, urmăreşte, de asemenea, să încurajeze marile companii naţionale să-şi crească producţia.

Administraţia plănuieşte să negocieze contracte de cumpărare la un preţ convenit în prealabil, printr-un proces de licitaţie, ceea ce va limita riscurile asociate cu volatilitatea preţurilor, a explicat un responsabil guvernamental.

De la începutul lui septembrie 2021, Statele Unite au extras peste 212 milioane de barili din rezervele strategice, care sunt la cel mai mic nivel din iunie 1984. Niciodată un preşedinte nu a eliberat asemenea cantităţi de la crearea acestor rezerve în 1975.

Deşi a scăzut cu 22% faţă de vârful de la mijlocul lui iunie, preţul benzinei obişnuite rămâne cu 16% peste nivelul său de anul trecut în aceeaşi perioadă.

În ceea ce priveşte motorina, aceasta a scăzut doar moderat din iunie, din cauza stocurilor foarte reduse, şi costă în medie cu 50% mai mult decât acum un an. 

Iranul anunţă sancţiuni împotriva unor entităţi şi persoane britanice

Autorităţile iraniene au anunţat miercuri că au înscris pe lista lor neagră entităţi şi persoane din Marea Britanie, la câteva zile după ce Londra a impus sancţiuni poliţiei iraniene a moravurilor pentru moartea lui Mahsa Amini, transmite AFP.

Iranul este zguduit de proteste de la moartea, pe 16 septembrie, a lui Mahsa Amini, de etnie kurdă, în vârstă de 22 de ani, la trei zile după arestarea ei la Teheran de către poliţia de moravuri pentru că ar fi încălcat codul vestimentar strict impus femeilor în Republica Islamică.

Zeci de persoane, în principal manifestanţi, dar şi membri ai forţelor de securitate, şi-au pierdut viaţa în cursul manifestaţiilor. Alte câteva sute, printre care femei, au fost arestate.

Pe 10 octombrie, Marea Britanie a anunţat sancţiuni împotriva poliţiei moravurilor şi a unor responsabili politici şi de securitate, acuzându-i că reprimă manifestaţiile.

Potrivit unui comunicat al Ministerului iranian de Externe, printre cele şapte instituţii vizate de sancţiuni figureză National Cyber Security Centre de la Londra şi GCHQ, agenţia britanică de informaţii şi securitate.

"Acţiunile lor au condus la revolte, violenţe şi acte teroriste împotriva naţiunii iraniene", a subliniat ministerul.

Organizaţiile şi persoanele au fost "înscrise pe lista neagră pentru acţiunile lor deliberate de susţinere a terorismului şi grupărilor teroriste, de instigare la terorism, de răspândire a violenţei şi urii şi de încălcare a drepturilor omului", potrivit sursei.

BBC Persian şi Iran International, două canale în limba persană cu sediul în Marea Britanie şi considerate "ostile" de Iran, au fost, de asemenea, incluse pe lista neagră.

Printre cele nouă persoane sancţionate se numără membri ai parlamentului, printre care ministrul pentru securitate Thomas Tugendhat, potrivit sursei.

Sancţiunile includ interdicţia vizelor şi "sechestrarea proprietăţilor şi bunurilor lor" din Iran, a adăugat comunicatul.

Iranul l-a convocat pe ambasadorul britanic la Teheran în urma sancţiunilor Londrei, denunţate drept "o ingerinţă în afacerile interne ale Iranului".

Statele Unite, Canada şi Uniunea Europeană au impus, de asemenea, sancţiuni Iranului, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News