Azi, în lume. Știrile zilei de 21 noiembrie

România, Cehia şi Ungaria riscă o criză monetară în 2023

Cehia, România şi Ungaria se confruntă cu riscul unor crize ale cursului de schimb pe parcursul anului următor, pe măsură ce provocările fiscale şi externe se înmulţesc, susţin analiştii băncii de investiţii Nomura Holdings Inc. într-un raport publicat luni, transmite Bloomberg.

Acest avertisment se bazează pe analiza a opt indicatori, inclusiv gradul de acoperire a importurilor de către rezervele valutare, nivelul dobânzilor pe termen scurt, precum şi măsurile privind deficitul fiscal şi deficitul de cont curent, conform indicelui Damocles Index elaborat de Nomura, care analizează vulnerabilitatea unui grup de 32 de pieţe emergente la o criză monetară.

Egiptul, Sri Lanka, Turcia şi Pakistan s-au confruntat deja cu o criză monetară, pe care nu au depăşit-o încă, subliniază analiştii Rob Subbaraman şi Si Ying Toh în raportul publicat luni.

Forintul ungar se numără printre monedele emergente cu cele mai slabe performanţe în acest an după ce Comisia Europeană a amânat eliberarea fondurilor din Mecanismul de rezilienţă.

De asemenea, leul românesc şi coroana cehă au pierdut mai mult de 8% din valoare în raport cu dolarul american. Vulnerabilitatea monedelor statelor emergente este acum la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii şi asta este un 'avertisment grav' cu privire la riscurile extinse şi în creştere, se arată în raportul analiştilor de la Nomura.

O echipă de inspectori ONU se îndreaptă spre centrala Zaporijjia pentru a evalua nivelul distrugerilor după bombardamente

O echipă de inspectori ai ONU vor pleca spre Ucraina, unde vor evalua nivelul distrugerilor provocate la centrala nucleară Zaporijjia, cea mai mare din Europa, de bombardamentele din timpul weekendului. Experţii ONU au avertizat că reactoarele se pot supraîncălzi dacă o lovitură durectă a avariat sistemele de răcire ale acestora. Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA), Rafael Grossi, a declarat: "Opriţi această nebunie" - făcând referire la zecile de explozii înregistrate în apropierea centralei Zaporijjia în timpul weekendului. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc pentru bombardamente. Centrala are şase reactoare, fiecare conţinând miez de uraniu radioactiv 235. Echipa rusă care controlează centrala a avertizat că nu vor permite inspectorilor IAEA să viziteze toate secţiunile centralei, dacă ei consideră că acest lucru nu este necesar.

Uganda a anunţat că trimite trupe în R.D. Congo ca parte a unei forţe regionale

Armata Ugandei a declarat luni că va trimite 1.000 de soldaţi în Republica Democrată Congo, ţara vecină, până la sfârşitul acestei luni, pentru a se alătura unei forţe regionale mandatate să ajute la eforturile de încetare a deceniilor de instabilitate. Cele şapte ţări din Comunitatea Africii de Est (EAC), la care R.D. Congo a aderat anul acesta, au convenit în aprilie să înfiinţeze o forţă pentru a lupta împotriva miliţiilor din estul teritoriului congolez. Uganda va fi a treia ţară care va desfăşura trupe, după ce contingente din Kenya şi Burundi au sosit în zonă, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ugandeze, Felix Kulayigye, dar unele grupuri de activişti şi oficiali eu respins implicarea trupelor ugandeze din cauza rolului Ugandei în războaiele civile sângeroase din Congo. În septembrie, Uganda a plătit R.D. Congo 65 de milioane de dolari, prima tranşă dintr-o sumă totală de 325 de milioane de dolari, ca despăgubire pentru pierderile cauzate de trupele ugandeze care au ocupat teritoriul congolez în anii 1990. În estul ţării se află deja sute de trupe ugandeze, desfăşurate în urmă cu aproape un an, în cadrul unui acord bilateral separat, trupele participând la operaţiunea de anihilare a grupării Forţele Aliate Democate (ADF), aliate ale grupării jihadiste Stat Islamic (ISIS). În pofida miliardelor de dolari cheltuite pentru una dintre cele mai mari forţe de menţinere a păcii ale ONU, peste 120 de grupuri armate continuă să opereze în zone întinse din estul R.D. Congo, inclusiv rebelii grupării M23, pe care autorităţile congoleze susţin vehement că îi susţine Rwanda. Kigali neagă, însă, aceste afirmaţii. M23 a organizat o ofensivă majoră în acest an, cucerind teritorii, forţând mii de oameni să îşi părăsească locuinţele şi declanşând o dispută diplomatică între R.D. Congo şi Rwanda. Vineri, EAC a declarat că fostul preşedinte kenyan Uhuru Kenyatta şi preşedintele rwandez Paul Kagame au căzut de acord că rebelii M23 trebuie să înceteze focul şi să se retragă din teritoriul capturat.

Nava de cercetare britanică Sir David Attenborough, misiune de şase luni în Antarctica

Nava de cercetare britanică Sir David Attenborough, cu 60 de oameni de ştiinţă şi membri ai personalului la bord, a ridicat ancora din Marea Britanie pentru o misiune de şase luni în Antarctica, cu scopul de a analiza ameninţarea viitoarelor creşteri ale nivelului mării şi pericolele la adresa biodiversităţii marine. Nava va utiliza un sistem de inteligenţă artificială care va recomanda cele mai rapide şi mai eficiente rute între zonele studiate, luând în considerare gheaţa, dinamica oceanelor şi condiţiile meteorologice. Nivelul mării la nivel global creşte constant cu trei până la patru milimetri pe an, ceea ce nu pare prea mult, dar va inunda destul de multe zone de coastă din întreaga lume, avertizează Institutul British Antarctic Survey, care operează nava. Iar calota glaciară din vestul Antarcticii este unul dintre punctele critice unde pământul intră în schimbare ireversibilă.

 Zeci de morţi şi sute de răniţi după seismul de 5,6 magnitudine produs în Indonezia

Cel puţin 46 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma seismului cu magnitudinea de 5,6 grade pe scara Richter care a lovit luni provincia indoneziană Java de Vest, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Gestionarea Dezastrelor (BNPB) din această ţară. Alte 700 de persoane au fost rănite, potrivit şefului BNPB, general-maiorul Suharyanto. Cutremurul a lovit regiunea Cianjur şi s-a produs la o adâncime de 10 km, informează Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS). Patru şcoli şi 52 de case s-au prăbuşit sau au fost grav avariate, o moschee şi un spital au fost, de asemenea, avariate, potrivit biroului local al BNPB din regiunea Cianjur, care a precizat că nu există riscul producerii unui tsunami. Herman Suherman, un oficial guvernamental din Cianjur, a declarat presei că mulţi rezidenţi au rămas blocaţi în dărâmăturile clădirilor prăbuşite. Canalul de ştiri Metro TV a arătat ceea ce păreau a fi sute de victime care erau tratate în parcarea unui spital. Indonezia se află pe Cercul de Foc al Pacificului, una dintre cele mai active zone seismice de pe planetă, care se întinde de la Japonia şi Indonezia, pe o parte a Pacificului, până în California şi America de Sud, pe cealaltă parte. În 2004 un cutremur cu magnitudinea 9,1 s-a produs în largul insulei Sumatra, în nordul Indoneziei şi a declanşat un tsunami care a lovit 14 ţări, ucigând 226.000 de persoane de-a lungul coastelor Oceanului Indian. Mai mult de jumătate dintre victime au fost înregistrate în Indonezia.

Refuzul Poloniei de a-i acorda viză lui Lavrov va afecta chiar OSCE-ul (Peskov)

Kremlinul consideră că refuzul autorităţilor poloneze de a-i acorda viză ministrului de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, pentru a participa la şedinţa Consiliului miniştrilor de externe ai ţărilor membre OSCE va afecta chiar OSCE-ului. Acest gen de hotărâri "puţin probabil să poată provoca un disconfort pentru ţara noastră, cu atât mai mult pentru Serghei Lavrov, dar "este clar că aceasta este pentru OSCE, ca organizaţie, o mare durere de cap", a spus la un breafing secretarul de presă al preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Peskov.

Peskov a comentat astfel declaraţiile Varşoviei referitoare la faptul că refuzul de a acorda viză lui Lavrov are legătură cu poziţiile contrare ale OSCE şi ale Moscovei referitoare la problemele de securitate în Europa: "Haideţi să ne amintim de sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an - tocmai OSCE a fost cea care a respins atunci propunerea constructivă a Rusiei în ceea ce priveşte dialogul pe probleme de securitate, restructurat şi orientat spre viitor".

Ministerul de Externe al Poloniei a refuzat să-i acorde ministrului Lavrov viză pentru a participa la reuniunea din 12 decembrie, de la Łódź, a Consiliului miniştrilor de externe ai OSCE. MAE al Rusiei a calificat această hotărâre drept o povocare şi a opinat că prin acest lucru Polonia împinge OSCE în prăpastie.

Kremlinul nu analizează posibilitatea unui al doilea val de mobilizare în Federaţia Rusă (Peskov)

Kremlinul nu analizează posibilitatea organizării, în Rusia, a unui al doilea val de mobilizare, a declarat secretarul de presă al preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Peskov. "În ceea ce priveşte ministrul apărării, eu nu pot vorbi pentru Ministerul Apărării. La Kremlin nu sunt niciun fel de discuţii în acest sens", a adăugat Peskov astăzi.

Raidurile cu rachete din Siria au ucis două persoane în Turcia (guvernator local)

Cinci rachete lansate din nordul Siriei au lovit luni districtul Karkamis, de la graniţa cu Turcia, ucigând două persoane şi rănind alte şase, dintre care două grav, a declarat guvernatorul local. Radiodifuzorul CNN Turk a informat că rachetele au fost lansate din zona Kobani din Siria, controlată de miliţia kurdă YPG. Acestea au lovit o şcoală, două case şi un camion în vecinătatea unei porţi de frontieră din provincia Gaziantep.

Serbia şi Kosovo fac ultimele eforturi pentru a rezolva disputa legată de plăcuţele de înmatriculare

Serbia şi Kosovo fac ultimele eforturi pentru a rezolva o dispută legată de plăcuţele de înmatriculare pentru vehicule, care a cauzat tensiuni considerabile. Lideri din ambele ţări vor merge la Bruxelles luni pentru discuţii. Autorităţile din Kosovo ar fi trebuit să înceteze amendarea deţinătorilor de plăcuţe emise de Serbia la miezul nopţii, ora locală. Acest termen a fost extins cu încă 24 de ore. Hotărârea cu care Kosovo a dorit să interzică plăcuţele de înmatriculare emise în Serbia a provocat cele mai grave tensiuni dintre cele două ţări din ultimul deceniu. Parlamentari de etnie sârbă au demisionat în masă din Adunarea Naţională din Kosovo, alături de poliţişti şi alţi oficiali de etnie sârbă. Belgradul susţine că Priştina încalcă acorduri legate de plăcuţele de înmatriculare şi alte probleme. Kosovo susţine că nu face decât să îşi aplice legile.

Autorităţile belaruse au intensificat prezenţa miliţiei la frontiera cu Ucraina

Este intensificată prezenţa miliţiei belaruse la frontiera cu Ucraina, a comunicat şeful Ministerului de Interne al Republicii Belarus, general-locotenent Ivan Kubrakov.

El a arătat că acum se primesc o mulţime de informaţii despre ameninţări cu tentative de acte teroriste pe teritoriul Republicii Belarusului de către opozanţii fugari. Sarcina organelor de interne a fost trasată clar, a arătat Kubrakov şi a adăugat că angajaţii miliţiei se vor achita de această sarcină. La Comitetul pentru frontiera de stat al republicii s-a comunicat anterior că o persoană înarmată a trecut ilegal frontiera dinspre Ucraina şi a intrat pe teritoriul Republicii Belarus. Potrivit serviciului de presă al departamentului citat, bărbatul - "un militar ucrainean" - făcea fotografii şi înregistrări video în zonă, precum şi "căuta sau instala ceva în zăpadă".

Premierul nipon a numit un nou ministru de interne

Premierul nipon, Fumio Kishida, a numit un nou ministru de interne, după ce a pierdut trei membri ai cabinetului într-o lună. Takeaki Matsumoto va prelua funcţia de la Minoru Terada, care a demisionat duminică. El fusese criticat aspru pentru presupusa utilizare necorespunzătoare a fondurilor politice. Alţi doi miniştri au demisionat de la finalul lunii octombrie. Unul pentru legăturile cu un grup religios controversat, altul pentru comentarii care păreau că dau prea puţină importanţă pedepsei cu moartea.

Delegaţi ai guvernului columbian şi membri ai grupului ELN urmează să reia discuţiile de pace

Delegaţi ai guvernului columbian şi membri ai grupului rebel ELN s-au deplasat în Venezuela pentru reluarea discuţiilor de pace, care au fost suspendate cu mai mult de trei ani în urmă. ELN este ultimul grup rebel rămas activ în Columbia. Guvernl anterior a anulat negocierile în 2019, când grupul marxist a iniţiat un atac cu bombă asupra unei academii de poliţie din Bogota.

Forţele ruse şi-au intensificat bombardamentele asupra regiunii ucrainene Herson

Forţele ruse din sudul Ucrainei şi-au intensificat bombardamentele asupra regiunii Herson, recent eliberate. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că serviciile de urgenţă caută posibile victime în dărâmăturile unei clădiri de locuinţe. În continuare cea mai mare parte a oraşului Herson nu primeşte energie electrică şi apă curentă, la zece zile de la retragerea trupelor ruseşti.

China a declarat primele trei decese asociate COVID din ultimele şase luni

China a declarat trei decese asociate COVID la Beijing, începând de sâmbătă, pe fondul unei creşteri abrupte a numărului de cazuri noi în oraş. Decesele sunt primele recunoscute în ţară, din luna mai până în prezent. Politica drastică a autorităţilor - zero COVID - a scăzut numărul de infectări. De asemenea, ea a dus la o frustrare tot mai mare a populaţiei şi la scăderea creşterii economice. Oficialii au reacţionat rapid faţă de aceste două decese de la Beijing. Deşi nu a fost impusă o carantină, mai mult de trei milioane de persoane dintr-un singur district au primit instrucţiuni să rămână acasă. Majoritatea restaurantelor şi magazinelor sunt închise.

O cunoscută actriţă iraniană a fost arestată, după ce s-a filmat fără a purta hijabul în public

Presa de stat din Iran a anunţat că o cunoscută actriţă, Hengameh Ghaziani, a fost arestată, pentru că şi-a exprimat sprijinul faţă de protestele antiguvernamentale. Anterior, actriţa s-a filmat în timp ce mergea pe o stradă din Teheran fără a purta hijabul obligatoriu. Hengameh Ghaziani, în vârstă de 52 de ani, a publicat pe Instagram înregistrarea video, alături de mesajul: "Aceasta ar putea fi ultima mea postare. Din acest moment, indiferent ce mi se va întâmpla, să ştiţi că, la fel ca întotdeauna, sunt alături de poporul iranian, până la ultima răsuflare".

În Tunisia a avut loc un summit al statelor francofone

Liderii din statele francofone au luat parte la un summit desfăşurat pe insula tunisiană Djerba, pentru a discuta despre instabilitatea tot mai mare din Africa francofonă. Secretarul general al summitului, Louise Mushikiwabo, a declarat că au avut loc dezbateri lungi pe marginea principalelor zone de conflict din unele state francofone.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News