Azi, în lume. Știrile zilei de 21 octombrie

Rosatom acuză SUA că boicotează participarea Rusiei la o conferinţă de energie nucleară de la Washington

Compania nucleară de stat rusă Rosatom a declarat vineri că Statele Unite au blocat participarea Rusiei la o conferinţă de energie nucleară de la Washington, prin neeliberarea vizelor de intrare. Rosatom şi Rostekhnadzor intenţionează să participe la conferinţa ministerială a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) de la Washington în perioada 26-28 octombrie, dar încă nu au primit vize, a menţionat Rosatom într-un comunicat. "Considerăm că aceasta este o dovadă de lipsă de respect din partea Statelor Unite faţă de AIEA", se precizează în comunicat. Potrivit acestuia, "partea americană a blocat efectiv participarea Rusiei la această conferinţă internaţională a AIEA, pe care s-a angajat să o organizeze". Rosatom a spus că directorul său general, Alexei Likacev, va participa prin intermediul unui link video. Rosatom, creată de preşedintele Vladimir Putin în 2007, controlează producţia de uraniu şi combustibil nuclear din Rusia, precum şi centralele electrice şi o serie de întreprinderi nucleare. Compania joacă un rol important în industria nucleară globală şi, spre deosebire de multe întreprinderi de stat ruseşti, nu a fost supusă sancţiunilor occidentale din cauza conflictului din Ucraina.

ONU avertizează că peste 2,5 milioane de oameni din Nigeria au nevoie de asistenţă umanitară, după inundaţiile devastatoare

ONU avertizează că peste 2,5 milioane de oameni din Nigeria au nevoie de asistenţă umanitară după cele mai grave inundaţii din ultimii zece ani. Aproximativ 60% dintre aceştia sunt copii. UNICEF a adăugat că oamenii sunt expuşi unui risc crescut de boli şi au nevoie urgentă de adăpost, hrană şi apă. Potrivit grupurilor de ajutor umanitar, au fost înregistrate până acum aproape 8.000 de cazuri de holeră, iar peste 300 de oameni au murit din cauza bolii. În prezent, 34 din cele 36 de state din Nigeria au fost afectate de inundaţii.

Perspectiva unui acord privind situaţia de la centrala Zaporijjia rămâne incertă - ministrul ucrainean al energiei

Ministrul ucrainean al energiei a declarat vineri că nu vede semne de progres către un acord care să implice Rusia, Ucraina şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică privind soluţionarea situaţiei de la centrala nucleară Zaporijjia. Forţele ruse au ocupat centrala din sudul Ucrainei la puţin timp după lansarea invaziei, în urmă cu opt luni, dar aceasta este încă operată de personalul ucrainean. Situaţia de la centrală este o sursă de îngrijorare internaţională din cauza temerilor că bombardarea repetată a teritoriului - pentru care Kievul şi Moscova se învinuiesc reciproc - ar putea duce la un accident nuclear. Rafael Grossi, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, a purtat discuţii la Moscova şi Kiev, în efortul de a obţine un acord cu privire la o zonă de siguranţă şi protecţie în jurul centralei. Întrebat de Reuters dacă a observat progrese către un acord, ministrul ucrainean al energiei, Herman Haluşcenko, a precizat că "momentan, nu".

Un oficial instalat de ruşi în Herson dezminte acuzaţiile Kievului, potrivit cărora trupele ruse minează barajul Nova Kahovka

Un oficial instalat de Rusia în zona Herson a declarat vineri că acuzaţiile Kievului că Rusia a început să mineze barajul Nova Kakhovka sunt "false", a informat agenţia de presă de stat RIA. RIA l-a citat pe Kirill Stremousov negând acuzaţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia intenţionează să arunce în aer barajul pentru a inunda părţi din regiunea Herson, unde trupele ruse sunt sub presiunea avansului trupelor ucrainene.

Iranul are cel puţin 10 tipuri de drone (oficial militar ucrainean)

Purtătorul de cuvânt al comandamentului Forţelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ihnat, a declarat, vineri, că Iranul are o gamă largă de drone care ar putea crea probleme Ucrainei, dacă sunt folosite de Rusia. "Iranul are o gamă extinsă de drone, atât cele pe care le-aţi menţionat (Arash-2, n.r.), cât şi altele mai mici decât Shahed, precum şi drone de atac care pot transporta o mulţime de arme, destul de puternice ca greutate şi pot lovi la fel ca dronele noastre Bayraktar" - a explicat Ihnat, în timpul unei emisiuni televizate. De asemenea, potrivit oficialului militar, dronele iraniene pot funcţiona ca un complex de detectare şi lovire a ţintei. "Sunt lucruri neplăcute care ni se pot întâmpla" - a remarcat Ihnat. Acesta a amintit şi de dronele ruseşti. "Am văzut drone ruseşti Orlan în număr mare, care au fost doborâte în număr mare. Rusia chiar le are, însă pentru restul a mers să ceară de la Iran. Iar Iranul are cel puţin 10 tipuri de drone" - a explicat Ihnat. Într-o declaraţie anterioară, oficialul a remarcat că în ultimele două săptămâni, trupele ucrainene au doborât 85% dintre dronele iraniene Shahed-136 lansate de armata invadatoare rusă.

Kremlinul s-a eschivat să răspundă dacă Putin a ordonat retragerea din Herson

Kremlinul s-a eschivat vineri să răspundă la întrebarea dacă preşedintele rus Vladimir Putin a dat sau nu ordin ca forţele ruse să se retragă din oraşul Herson (sudul Ucrainei), relatează Reuters. 

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat să spună că această întrebare trebuie adresată Ministerului Apărării. Întrebat direct într-o conferinţă de presă dacă Putin a ordonat sau nu retragerea, Peskov a răspuns: 'Această întrebare se referă la desfăşurarea operaţiunii militare speciale, vă recomand să o adresaţi Ministerului Apărării'.

Oficiali instalaţi de Rusia în regiunea Herson evacuează în prezent zeci de mii de locuitori de pe malul vestic al fluviului Nipru, care desparte regiunea în două, şi au declarat că situaţia rămâne 'tensionată' în faţa avansului forţelor ucrainene. Ucraina se pare că se pregăteşte să dea o nouă lovitură crucială efortului de război al preşedintelui Vladimir Putin cu o contraofensivă pentru recucerirea Hersonului, primul mare oraş ucrainean capturat de Rusia după invazia sa în februarie.

Kievul a încercat ca nimic să nu ajungă în presă despre operaţiunile sale din jurul acestui oraş din sudul ţării săptămâna aceasta, aşa cum a făcut înainte de o contraofensivă încheiată cu succes în nord-estul Ucrainei luna trecută.

Publicaţia ucraineană Focus a relatat că experţi occidentali din domeniul securităţii au declarat că toate semnele indică o ofensivă majoră în zilele următoare, iar Rusia a semnalat deja o posibilă retragere. 

Rusia a lansat noi atacuri la Harkov şi Zaporojie

Trupele ruse au lansat noi atacuri asupra oraşului Harkov, în nord-estul ţării, al doilea ca mărime din Ucraina, care s-au soldat cu cel puţin şase răniţi, şi în Zaporojie(sud), unde se află cea mai mare centrală nucleară, aflată sub controlul Moscovei, relatează EFE. Oleg Sinegubov, şeful administraţiei regionale din Harkov, a anunţat vineri pe contul său Telegram că autorităţile îi îndeamnă pe cetăţenii oraşului, aproape de linia frontului şi unul dintre cele mai grav afectate de bombardamentele ruseşti de la începutul războiului, să rămână în adăposturi.

'Locuitori ai Harkovului, rămâneţi în adăposturi! Ocupanţii ruşi atacă centrul regional', a transmis Sinegubov. La rândul său, primarul din Harkov, Igor Terehov, a indicat pe contul său de socializare că mai multe explozii s-au auzit în oraş, vorbind despre un atac aerian. Atacuri aeriene ruseşti au avut loc vineri dimineaţă şi în alte zone ale regiunii Harkov, precum şi în alte zone din Ucraina. 'Lovituri asupra unei întreprinderi din Harkov. Conform informaţiilor preliminare, au fost lovite o clădire administrativă şi o unitate de producţie. Există distrugeri', a indicat primarul în postarea sa pe Telegram.

În urma atacurilor ruseşti de dimineaţă, cinci persoane au fost rănite, a indicat şeful administraţiei militare regionale, Oleg Sinegubov, dar alte surse consemnează şase răniţi. Separat, Oleg Staruh, şeful administraţiei regionale ucrainene din Zaporojie (sud), a anunţat pe contul său de Telegram că şi oraşul Zaporojie - centrul administrativ al regiunii omonime - a fost ţinta 'atacurilor invadatorilor ruşi' vineri dimineaţă.

Aceste atacuri au fost efectuate cu rachete S-300, provocând rănirea a trei persoane şi avarierea unei clădiri rezidenţiale, a unei şcoli şi a unor infrastructuri critice, a precizat Staruh. În această clădire de locuit cu mai multe etaje, sistemul de gaz a fost avariat, a izbucnit un incendiu, iar o parte din structură a fost distrusă, a indicat acesta, adăugând că şi şcoala a fost avariată. Potrivit lui Staruh, este posibil să existe fragmente de rachete în oraş ca urmare a atacului rusesc. 'Nu atingeţi, nu va apropiaţi, nu faceţi fotografii. Aceste elemente de muniţie sunt explozive', a avertizat el.

Rusia recunoaşte că transferă copii ucraineni către teritorii pe care le controlează

Rusia a recunoscut joi că transferă copii din Ucraina către teritorii pe care statul rus le controlează, însă a susţinut că singurul scop pe care îl are în vedere este bunăstarea lor şi că demersul nu constituie în niciun caz o sechestrare, transmite EFE.

În cazul copiilor războiului, care şi-au pierdut părinţii sau se află într-o situaţie gravă, noi încercăm să avem grijă de ei, însă unele mass-media susţin că îi sechestrăm. Este o încercare să le oferim îngrijire şi să sprijinim copiii care au nevoie de aşa ceva, indiferent de naţionalitatea lor sau de locul în care trăiesc. Este un act umanitar, a declarat ambasadorul Rusiei pe lângă ONU la Geneva, Ghennadi Gatilov, într-o conferinţă de presă cu membrii Asociaţiei Corespondenţilor pe lângă ONU.

Diplomatul rus a susţinut că acuzaţiile că furăm copii sunt idioţenii şi reprezintă o nouă încercare de a da vina pe Rusia. 

Aleksandr Lukaşenko le cere belaruşilor să i se supună „dacă vor să trăiască liniştiţi: Strângeți din dinţi și faceți ce vă spun eu

Aleksandr Lukaşenko le cere belaruşilor să i se supună dacă vor să trăiască liniştiţi.

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, le-a cerut joi belaruşilor să i se supună dacă vor să trăiască liniştiţi, în contextul în care ţara s-ar putea vedea implicată în aşa-numita operaţiune militară specială a Rusiei în Ucraina, transmite EFE.

Dacă vor ca totul să fie liniştit, dacă vor să facă baie şi să le facă baie copiiilor lor cu apă caldă, dacă vor să aibă căldură în case, să aibă gaz, combustibil, să aibă ce mânca şi cu ce să se îmbrace, atunci să strângă din dinţi şi să facă ce le spun eu, a declarat Lukaşenko într-o reuniune cu guvernul, potrivit agenţiei de stat BELTA.

Lukaşenko, care la 10 octombrie a anunţat că a ajuns la un acord cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a desfăşura un grup regional comun de trupe pe teritoriul belarus, a susţinut că le-a cerut militarilor să informeze poporul în legătură cu tot ceea ce se întâmplă.

Ştiţi, i-am însărcinat pe militari să menţină poporul informat în legătură cu tot ceea ce se întâmplă, a afirmat el. Lukaşenko s-a plâns că opozanţii săi îl acuză că încearcă să intimideze poporul belarus pentru a păstra controlul.

Dimpotrivă! Nu vreau să vă sperii. Pur şi simplu vreau să informez poporul de tot ceea ce se întâmplă, în proporţie de 100%. Şi ca poporul să ia apoi o decizie. Dacă vor să se bage în probleme, aşa să facă. Să pună mâna pe drapel şi tot înainte, a comentat el.

Preşedintele belarus, aflat la putere de mai bine de un sfert de secol, s-a confruntat în 2020 cu cele mai importante proteste din toate mandatele sale, după ultimele alegeri prezidenţiale, calificate drept frauduloase de opoziţie şi de comunitatea internaţională. De atunci, Lukaşenko a insistat să denunţe ceea ce el a numit ameninţări externe din partea NATO şi a Ucrainei şi a devenit cel mai important aliat al Rusiei, sprijinind chiar Moscova în campania sa militară împotriva ţării vecine.

Energie: Acord al UE asupra unei 'foi de parcurs' care rămâne de implementat

 Liderii Uniunii Europene au căzut de acord în cursul nopţii de joi spre vineri asupra unei 'foi de parcurs' vizând să introducă, în săptămânile următoare, măsuri pentru a stopa creşterea preţurilor la energie, comentează AFP.

Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei au provocat un şoc asupra preţurilor petrolului, gazelor şi energiei electrice. Însă, din februarie, Europa reacţionează lent, slăbită de interesele divergente ale statelor membre. Dacă, la finalul unor negocieri dure, blocul a dorit să prezinte un front unit, mai rămân numeroase puncte de rezolvat, iar negocierile din săptămânile următoare se anunţă dificile. 'Avem acum o foaie de parcurs foarte bună', a subliniat preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele Consiliului European,

Charles Michel, s-a referit la 'un acord asupra unui pachet de măsuri' care urmează să fie 'tratate cu fineţe'. Dar cancelarul german, Olaf Scholz, a spus clar că, dacă miniştrii energiei nu ajung să se înţeleagă asupra unei versiuni finale, va fi nevoie de un nou summit al şefilor de stat.

Potrivit preşedintelui francez, Emmanuel Macron, mecanismele avute în vedere ar putea fi implementate 'la sfârşitul lui octombrie, începutul lui noiembrie'. El a estimat că liderii 'au trimis pieţelor un semnal foarte clar al hotărârii şi al unităţii (lor)'. Potrivit concluziilor difuzate la finalul întâlnirii, şefii de stat şi de guvern cer Comisiei să le transmită 'de urgenţă' 'decizii concrete' cu privire la un set de măsuri, inclusiv intervenţii pentru a calma volatilitatea preţurilor la gaze. Cei douăzeci şi şapte au convenit să favorizeze achiziţiile comune de gaze la nivelul UE, cu ideea că acestea rămân 'voluntare', dar acoperă cel puţin un nivel-ţintă 'obligatoriu' de 15% din obiectivele de umplere a stocurilor UE pentru iarna 2023.

Ei au cerut, de asemenea, 'accelerarea negocierilor' cu ţări producătoare 'fiabile', precum Norvegia şi Statele Unite, pentru a 'profita de greutatea economică' agregată a UE, mai degrabă decât să se concureze pe piaţa mondială cu riscul de a alimenta febra preţurilor. Pe lângă o măsură de control al preţurilor en gros în tranzacţiile cu gaze naturale, liderii cer şi un plan specific pentru un mecanism 'temporar' care să plafoneze preţul gazului utilizat pentru producerea energiei electrice - un dispozitiv deja existent în Spania şi Portugalia şi pe care Franţa a cerut să fie extins la nivelul întregii Uniuni. Dar, ca o concesiune făcută Germaniei, acest mecanism va trebui să fie însoţit de garanţii pentru a 'evita orice creştere a consumului de gaz'.

De asemenea, va trebui să împiedice UE să subvenţioneze electricitatea care va fi exportată în cele din urmă către ţările vecine (Norvegia, Regatul Unit, Elveţia). Întrebat despre cuplul franco-german, motorul cooperării europene care pare să fie în pană, Emmanuel Macron a afirmat că discuţia între patru ochi cu cancelarul german a făcut posibilă 'clarificarea multor lucruri'. Cu câteva ore mai devreme, el estimase că Berlinul cântă de unul singur, părând că aruncă asupra germanilor responsabilitatea pentru dificultăţile Europei.

'Cred că nu este bine nici pentru Germania, nici pentru Europa ca să se izoleze (...). Rolul nostru este să facem totul pentru ca să existe o unitate europeană şi ca Germania să facă parte din aceasta', a spus el. 'Este foarte clar că Germania a acţionat întotdeauna într-un mod foarte solidar', i-a răspuns Olaf Scholz. Cancelarul fusese acuzat de egoism după ce a anunţat la sfârşitul lui septembrie un plan de sprijin de 200 de miliarde de euro pentru economia germană, neconcertat cu partenerii săi.

Şi fără concertare cu Berlinul, Parisul a făcut cunoscut joi un proiect de infrastructură, după ani de blocaj: Franţa, Spania şi Portugalia au anunţat un acord de înlocuire a proiectului gazoductului MidCat cu o conductă submarină între Barcelona şi Marsilia, destinată transportului de gaz şi apoi de hidrogen verde. Lansat iniţial în 2003, proiectul MidCat- abreviere de la Midi (sudul Franţei) şi Catalonia (nord-estul Spaniei), cele două regiuni pe care le-ar conecta - a fost apărat de Lisabona, Madrid şi Berlin, dar s-a confruntat cu opoziţia Parisului.

Scopul a fost legarea reţelelor de gaze franceze şi spaniole printr-o conductă de 190 km care merge de la Hostalric, la nord de Barcelona, până la Barbaira, la est de Carcassonne, prin Munţii Pirinei. La miezul nopţii, după peste 12 ore de negocieri între cei 27, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz au afişat o anumită dorinţă de destindere, acesta din urmă evocând mai ales o relaţie 'intensă şi fructuoasă'. Cei doi urmează să se întâlnească miercuri la Paris, încheie AFP.

Macron şi Scholz reconciliaţi la Bruxelles

Cancelarul german, Olaf Scholz, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, au afişat o anumită dorinţă de destindere în cursul nopţii de joi spre vineri la Bruxelles, după tensiunile care au izbucnit la lumina zilei între Paris şi Berlin, scrie AFP.

'Cooperarea dintre Germania şi Franţa, precum şi dintre cancelar şi preşedinte, este intensă şi fructuoasă', a declarat liderul german la finalul primei zile a unui summit european care a condus la o foaie de parcurs comună pentru a încerca să facă să coboare preţul energiei. Întrebat despre fricţiunile cu şeful statului francez, care şi-a înmulţit joi înţepăturile şi a avertizat împotriva unei posibile izolări a Germaniei, Olaf Scholz a reamintit că se văd 'regulat' şi au stabilit deja o nouă întâlnire miercuri la Paris.

Întrevederea de săptămâna viitoare înlocuieşte, însă, un consiliu de miniştri franco-german, amânat din cauza dezacordurilor în numeroase dosare. Cancelarul german a dat asigurări că 'în niciun caz' nu s-a simţit izolat în timpul lungilor şi laborioaselor discuţii privind energia. Ajunşi foarte divizaţi la Consiliul Uniunii Europene, cei doi lideri au avut joi o întâlnire de o jumătate de oră între patru ochi, fără consilieri, înainte de a se alătura celorlalţi lideri ai UE.

Această întâlnire 'a permis clarificarea multor lucruri' pentru 'a avea acordul Germaniei' asupra textului final, şi-a exprimat Emmanuel Macron satisfacţia în faţa presei, estimând că Franţa şi-a jucat 'rolul' creând 'unitate între poziţii'. 'Nu avem întotdeauna aceleaşi poziţii, ceea ce este normal', a spus el din nou, părând să minimizeze dezacordurile care au fost subliniate de tabăra franceză înainte şi în timpul summitului.

Ucraina: Zelenski îi acuză pe ruşi că au minat un baraj din sudul ţării

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a acuzat joi seară pe ruşi că au minat un baraj al unei hidrocentrale aflate în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, şi sub controlul forţelor Moscovei, notează AFP.

'Potrivit informaţiilor noastre, agregatele şi barajul hidrocentralei Kahovka au fost minate de terorişti ruşi', a afirmat Volodimir Zelenski în discursul său zilnic publicat pe reţelele sociale.

'În cazul distrugerii barajului (...), canalul Crimeei de Nord va dispărea pur şi simplu' şi va fi 'un dezastru de mare amploare', a adăugat preşedintele ucrainean care a menţionat deja această posibilitate în cursul unei intervenţii mai devreme, în faţa Consiliului Uniunii Europene.

Barajul hidrocentralei Kahovka este construit pe râul Nipru, într-o zonă aflată în prezent sub controlul armatei ruse şi nu departe de linia de contact cu forţele ucrainene, reaminteşte AFP. 

Israelul, îngrijorat de legăturile militare dintre Iran şi Rusia

Premierul israelian, Yair Lapid, s-a declarat joi, în cursul unei convorbiri cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, 'profund îngrijorat' de legăturile militare dintre Iran şi Rusia, notează AFP. Cu prilejul acestei discuţii telefonice, Yair Lapid a fost 'informat despre cele mai recente evoluţii din războiul din Ucraina şi a subliniat că Israelul este alături de poporul ucrainean', potrivit unui comunicat al biroului său.

Premierul israelian a subliniat, de asemenea, 'îngrijorarea sa profundă cu privire la legăturile militare dintre Iran şi Rusia', a adăugat textul. Potrivit unui responsabil israelian sub protecţia anonimatului, Yair Lapid a făcut aluzie la transferul de drone iraniene în Rusia.

Uniunea Europeană a anunţat că a adunat 'probe' care demonstrează că dronele utilizate de Rusia în războiul său din Ucraina au fost furnizate de Iran şi a impus sancţiuni împotriva unor persoane şi unei entităţi iraniene. Miercuri, la ONU, Rusia şi Iranul au dezminţit cu fermitate orice furnizare de către Teheran a unor drone armate Moscovei în războiul din Ucraina. În aceeaşi zi, ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a declarat că Israelul nu va furniza arme Ucrainei, după un avertisment din partea Moscovei împotriva furnizării de arme israeliene Kievului.

'Politica noastră faţă de Ucraina nu se va schimba. Vom continua să sprijinim Occidentul şi să fim alături de el, dar nu vom furniza Ucrainei niciun sistem de armament', a spus Benny Gantz. În trecut, Ucraina a cerut Israelului să-l sprijine împotriva Rusiei, însă Israelul şi Moscova întreţin strânse relaţii.

Autorităţile israeliene şi-au limitat până în prezent cooperarea cu Ucraina la ajutor umanitar şi livrări de materiale neletale pentru a-şi proteja relaţia cu Moscova. Israelul a devenit, de asemenea, un refugiu pentru detractorii Kremlinului şi chiar şi ruşi celebri s-au mutat acolo de când a început invazia rusă a Ucrainei, pe 24 februarie. 

Coreea de Nord: Numărul doi al diplomaţiei americane în vizită la Tokyo

Numărul doi al diplomaţiei americane, Wendy Sherman, se deplasează săptămâna viitoare în Japonia pentru a atesta sprijinul Statelor Unite la Tokyo după o serie de teste de rachete efectuate de Coreea de Nord, scrie AFP.

Adjunctul secretarului de stat al SUA va efectua o vizită de luni până miercuri la Tokyo, unde se va întâlni cu înalţi responsabili japonezi, înainte de discuţii trilaterale cu omologii săi din Japonia şi Coreea de Sud, două ţări aliate ale Statelor Unite, au indicat joi oficiali americani. 'Împreună cu comunitatea internaţională, facem apel la Coreea de Nord să se abţină de la provocări şi să se angajeze într-un dialog durabil şi de fond', a declarat un înalt responsabil al Departamentului de Stat american care urmează să călătorească împreună cu Wendy Sherman.

De luna trecută, Washingtonul crede că Phenianul este pe cale să rupă moratoriul de cinci ani privind testele nucleare. Un astfel de act, care ar fi considerat de comunitatea internaţională ca încă o 'provocare' încălcând rezoluţiile Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, ar pune Statele Unite într-o situaţie inconfortabilă, după ce nu au încetat niciodată să întindă mâna nord-coreenilor pentru a relansa dialogul în vederea 'denuclearizării'. Preşedintele Joe Biden i-a propus Coreei de Nord să organizeze întâlniri de lucru la nivel de consilieri, dar Phenianul nu a dat curs propunerii.

Numărul unu nord-coreean, Kim Jong Un, s-a întâlnit de trei ori cu fostul preşedinte american Donald Trump, ceea ce a redus tensiunile, dar nu a reuşit să conducă la un acord de durată. Înaltul responsabil american a subliniat, sub protecţia anonimatului, că Statele Unite rămân pregătite să discute cu Coreea de Nord 'fără nicio condiţie prealabilă'. 'Obiectivul nostru rămâne denuclearizarea completă a peninsulei coreene. Suntem pregătiţi pentru un dialog diplomatic serios şi durabil pentru a face progrese tangibile în acest scop', a adăugat el. 'Este păcat că Coreea de Nord nu a răspuns pozitiv la oferta noastră, dar vom continua', a mai spus el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News