Azi, în lume. Știrile zilei de 22 august

Uniunea Europeană a încheiat supravegherea conturilor Greciei

Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis se laudă şi îşi atribuie merite: "Ultimii trei ani sunt răspunsul la lecţiile învăţate în ultimii 12 ani. Ne-au arătat calea pentru a evita să retrăim prin ceea ce am trecut. Am devenit conştienţi. Şi ne-au arătat cum să mergem înainte uniţi, înarmaţi cu adevăr şi soluţii realiste, ci nu cu minciuni şi mistificări. Am făcut un drum care poate fi îmbunătăţit, dar cu siguranţă nu greşit".

Vestea este o gură de aer proaspăt pentru Grecia care, sufocată de anii de austeritate, suferă din cauza costului ridicat al vieţii şi a preţurilor în creştere la energie, datorită războiul din Ucraina. În orice caz, Grecia, la fel ca Spania, Portugalia, Cipru şi Irlanda, rămâne sub privirea atentă a creditorilor, în condiţiile în care cel puţin încă două generaţii vor trebui să plătească în continuare datoriile contractate în ultimii ani, scrie Rador, citând Euronews.

Totul a început în toamna anului 2009, când noul premier Papandreou a dezvăluit că bugetele economice transmise de guvernele anterioare au fost falsificate, pentru a intra în Uniunea Europeană. Astfel, a început un plan de lacrimi şi sânge pentru a pune în ordine finanţele publice.

Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au sprijinit Grecia cu trei planuri diferite de creditare de aproximativ 290 de miliarde de euro între 2010 şi 2019. Ani grei pentru Grecia, care a trebuit să reducă chiar şi salariile funcţionarilor publici, s-a confruntat cu o creştere vertiginoasă a şomajului şi o economie în scădere.

Măsuri de urgenţă în China pentru a economisi electricitatea

China a instituit măsuri de urgenţă pentru a economisi electricitatea, în condiţiile în care ţara se confruntă, în unele zone, cu cea mai gravă secetă din ultima jumătate de secol. Fabricile au fost închise, iar magazinele şi-au limitat programul de funcţionare. Nivelul scăzut al râurilor a dus la scăderea capacităţii centralelor hidroelectrice de a genera electricitate. Autorităţile au recurs la tehnica de însămânţare a norilor, în tentativa de a declanşa ploi care să salveze recolta din această vară, scrie Rador, citând BBC.

Bulgaria, convorbiri cu Gazprom pentru reluarea livrărilor de gaze

Bulgaria va purta cu siguranţă negocieri cu "Gazprom Export" cu privire la livrările de gaze, a declarat, luni, în timpul unui briefing susţinut după încheierea şedinţei comandamentului de criză care se ocupă de rezolvarea problemelor din sectorul energetic, ministrul energiei din guvernului interimar al ţării, Rosen Hristov. "Businessul bulgar nu va putea face faţă preţului ridicat al gazului, ceea ce, în practică, face inevitabile negocierile cu "Gazprom Export" pentru reluarea livrărilor de gaze conform acordului actual" - a declarat Hristov, sugerând că ajungerea la un acord va fi dificilă potrivit Rador.

Negocieri privind livrările suplimentare de gaze vor avea loc şi cu companii de gaze din Azerbaidjan. Menţionăm că duminică, ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, a comentat pentru TASS problema livrărilor de gaze ruseşti. Aceasta a fost categorică, spunând că rezolvarea acestei probleme depinde în totalitate de pozitia politicienilor bulgari.

"Consider că dacă va exista voinţă politică nu vor fi probleme cu Gazprom, deoarece pentru restabilirea aprovizionării cu gaze nu este nevoie de semnarea unui nou acord, actualul acord este valabil până la sfârşitul lunii decembrie, de asemenea, se poate discuta despre livrările de gaze, care au fost suspendate la sfârşitul lunii aprilie din cauza neplăţii gazului în ruble. Totuşi, nu există nicio posibilitate de a discuta plata gazului în alte monede - dolari sau euro, decât în ruble".

Rusia, solicitare către Consiliul de Securitate al ONU

Rusia a cerut luni Consiliului de Securitate al ONU să organizeze marţi o reuniune pentru a se discuta situaţia de la centrala nucleară Zaporijjia, a informat agenţia de presă de stat rusă RIA, citându-l pe ambasadorul adjunct la ONU, Dmitri Polianski. Centrala nucleară Zaporijjia din Ucraina, cea mai mare din Europa, a fost ocupată de trupele ruseşti în luna martie. Este situată aproape de linia frontului şi a fost supusă unor bombardamente repetate în ultimele săptămâni, generându-se astfel temeri cu privire la un potenţial dezastru nuclear. Atât Ucraina, cât şi Rusia s-au învinuit reciproc pentru bombardamentele asupra centralei, scrie Rador, citând Reuters.

Anthony Fauci va demisiona din funcţia de principal consilier medical al preşedintelui Biden

Dr. Anthony Fauci a declarat luni că în luna decembrie va demisiona din funcţiile de director al Institutului Naţional de Alergie şi Boli Infecţioase şi de principal consilier medical al preşedintelui american Joe Biden. El va părăsi, de asemenea, şi postul de director al Laboratorului de Imunoreglare NIAID, scrie Rador, citând Reuters.

Marea Britanie: Economia s-a contractat cu 11% în 2020, cel mai sever declin din ultimii 300 de ani

Marea Britanie a înregistrat cel mai sever declin al economiei din ultimii peste 300 de ani în 2020, când s-a confruntat cu impactul pandemiei de COVID-19, arată datele actualizate publicate luni de Oficiul Naţional de Statistică (ONS), transmite Reuters.

PIB-ul Regatului Unit s-a contractat cu 11% în 2020, cel mai sever declin de la "Îngheţul sever" din 1709, conform datelor istorice din arhiva Băncii Angliei (BoE).

Pe măsură ce mai multe date devin disponibile, statisticienii britanici actualizează estimările privind evoluţia economiei.

Anterior, ONS previzionase un declin al economiei britanice în 2020 de 9,3%, care ar fi fost cel mai semnificativ de la Primul Război Mondial.

Scăderea de 11% în 2020 este cea mai mare din rândul G7 (principalele ţări industrializate din lume), depăşind Spania, care a raportat un recul de 10,8%.

Revizuirea în scădere a datelor din Marea Britanie reflectă contribuţiile mai reduse de la retaileri şi sistemul de sănătate, faţă de previziunile iniţiale.

"Costurile cu care s-a confruntat sistemul de sănătate au fost mai ridicate decât s-a estimat iniţial, ceea ce înseamnă că a fost mai scăzută contribuţia generală la economie", a explicat statisticianul ONS Craig McLaren.

În 2021, economia britanică s- redresat semnificativ, în noiembrie anul trecut ajungând la nivelul anterior pandemiei. Din cauza inflaţiei ridicate, Banca Angliei se aşteaptă la o recesiune spre finalul acestui an.

Luna viitoare, ONS va publica datele actualizate privind evoluţia PIB-ului Regatului Unit în 2021 şi în primul semestru din 2022.

Bulgaria susţine că este necesară reluarea discuţiilor privind livrările de gaze din Rusia

Bulgaria va trebui să discute cu firma rusă Gazprom în legătură cu reluarea livrărilor de gaze naturale, care au fost oprite în aprilie, a anunţat luni ministrul interimar al Energiei, Rossen Hristov, după ce Guvernul a promis să asigure un nivel adecvat al aprovizionării pentru această iarnă, transmite Reuters.

Oficialul bulgar nu a precizat când vor avea loc discuţiile cu partea rusă, deşi a declarat că Sofia va negocia săptămâna aceasta cu Azerbaidjanul majorarea livrărilor de gaze azere şi va discuta despre aprovizionare cu traderi de gaze din Turcia.

"Ţinând cont de solicitările din partea companiilor şi a sindicatelor, în realitate discuţiile cu Gazprom privind reluarea livrărilor sunt inevitabile", a afirmat Hristov.

Peste 90% din gazele naturale importate de Bulgaria erau din Rusia. În 27 aprilie, Gazprom a oprit livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului. Anual, Bulgaria consumă aproximativ trei miliarde de metri cubi de gaze.

Israel: Netanyahu a primit 10.000 de apeluri telefonice în jumătate de oră, într-un test de popularitate în perspectiva alegerilor

Fostul prim-ministru israelian Benjamin Netanyahu, care încearcă să revină în funcţie în urma alegerilor legislative ce vor avea loc în noiembrie, a primit luni aproape 10.000 de apeluri telefonice într-o jumătate de oră după ce şi-a făcut public numărul telefonic privat, transmite agenţia israeliană TPS.

În cadrul campaniei pentru alegeri, Netanyahu, care a achiziţionat abia recent un smartphone, şi-a făcut public numărul de telefon într-un clip online şi i-a rugat pe cei care vor să-i vorbească să-l urmărească pe canalul său de Telegram.

Drept dovadă evidentă a popularităţii sale, 9.420 de persoane au încercat să-l contacteze telefonic pe Netanyahu, însă doar câteva au reuşit să aibă o conversaţie cu el.

Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, conduce cu o marjă consistentă în sondaje, iar cele mai recente cifre arată că fostul premier are cele mai mari şanse de a forma viitorul guvern şi de a reveni la conducerea ţării.

UE are în vedere să organizeze o misiune de antrenament pentru armata ucraineană

Uniunea Europeană are în vedere să organizeze o misiune de antrenament şi asistenţă pentru armata ucraineană, care se va derula în ţările vecine, a anunţat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite France Presse.

Propunerea va fi dezbătută săptămâna viitoare la Praga, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării din ţările UE, a declarat Borrell într-o conferinţă de presă după un eveniment găzduit de Universitatea din Santander (nordul Spaniei).

Sper că (propunerea) va fi aprobată. Uniunea Europeană desfăşoară misiuni de antrenament militar pe lângă armatele ţărilor cu care noi cooperăm. Am făcut asta în Mali în urmă cu puţin timp, o să începem să o facem în Mozambic şi am făcut-o în Niger, a continuat el.

Un război care durează şi care pare că urmează să dureze necesită un efort nu doar în termeni de furnizare de echipament, dar şi de antrenament şi asistenţă pentru organizarea armatei, a adăugat Josep Borrell, referindu-se la conflictul din Ucraina.

Acest lucru este discutat de statele membre şi va fi discutat pe plan politic lunea viitoare la Praga, în cadrul Consiliului miniştrilor apărării din UE, a mai spus Borrell.

Republica Cehă asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o operaţiune militară specială de denazificare a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Pentru a se putea apăra, Ucraina se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident, potrivit Agerpres.

Ucraina: Trupele ruse înaintează către Nikolaev, lupte grele în Donbas; Kievul interzice manifestările de Ziua Independenţei

Trupele ruse au făcut unele progrese în înaintarea lor către nord, dinspre oraşul Herson către Nikolaev şi au lansat rachete asupra oraşelor situate la vest de centrala nucleară Zaporojie, a anunţat luni Kievul, care a interzis demonstraţiile şi alte manifestări ocazionate săptămâna aceasta de Ziua Independenţei Ucrainei, relatează Reuters şi CNN.

Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, în direcţia Nikolaev, ocupanţii au desfăşurat acţiuni de asalt în zona localităţii Blagodatne, cu un succes parţial. În respectiva zonă s-au desfăşurat aproape constant lupte în ultimele trei luni, cu puţine schimbări în poziţia celor două tabere. Ucraina anunţase în iunie că a eliberat atunci oraşul.

În zona de graniţă dintre provinciile Doneţk şi Lugansk, care formează regiunea Donbas, au loc de asemenea lupte grele, potrivit oficialilor ucraineni, trupele ruse încercând să înainteze către oraşele Bahmut şi Kramatorsk. Cinci atacuri masive ale inamicului au fost respinse; luptele continuă în alte şase direcţii, potrivit autorităţilor regionale.

Salve de rachete au fost trase de trupele ruse dinspre oraşul Energodar, unde se află centrala nucleară Zaporojie, peste fluviul Nipru asupra oraşului Nikopol şi asupra districtelor învecinate Krivoi Rog şi Sinelnikovski, unde au fost rănite patru persoane, a anunţat pe Telegram guvernatorul regional Valentin Reznicenko.

Trupele ruse au bombardat cu artileria şi cu lansatoare multiple de rachete zonele Soledar, Zaiţeve şi Bilogorivka, în apropierea oraşului Bahmut, potrivit Statului Major ucrainean.

Autorităţile ucrainene au relatat şi despre un atac cu rachete asupra oraşului Voznesensk din regiunea Nikolaev, situat către sud-vest şi nu departe de cea de-a doua mare centrală nucleară a Ucrainei.

În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat asupra riscului unor atacuri şi mai dure ale Rusiei în preajma Zilei Independenţei Ucrainei, sărbătorită miercuri. Invocând aşadar un astfel de risc de atacuri cu rachete, administraţia militară din Kiev a interzis evenimentele cu public numeros, demonstraţiile şi alte adunări în această perioadă, scrie Agerpres.

Aproape 9.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi de la începutul invaziei ruse, potrivit comandantului armatei ucrainene

Aproape 9.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în cele şase luni de invazie rusă, a anunţat luni comandantul armatei ucrainene, generalul Valerii Zalujnîi, citat de agenţia Interfax-Ucraina, transmite AFP.

Copiii ucraineni au nevoie de o atenţie particulară, întrucât taţii lor au plecat pe front şi se regăsesc probabil printre cei aproape de 9.000 de eroi care au fost ucişi, a spus în timpul unui forum desfăşurat la Kiev generalul Zalujnîi, şeful Statului Major al armatei ucrainene.

Aceasta este una dintre extrem de rarele declaraţii ale responsabililor ucraineni despre pierderile militare suferite de Kiev în războiul lansat de Rusia pe 24 februarie.

Cea mai recentă declaraţie de acest fel îi aparţinea preşedintelui Volodimir Zelenski şi fusese făcută la jumătate lunii aprilie, când a afirmat că până atunci aproape 3.000 de militari ucraineni fuseseră ucişi şi alţi circa 10.000 răniţi de la începutul agresiunii ruse. 

Şefa Comisiei Europene îndeamnă să se investească în energii regenerabile şi în aparate electrocasnice eficiente

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat luni ţările membre ale Uniunii Europene să investească în energii regenerabile pentru a spori independenţa blocului comunitar de gazele ruseşti şi ca gospodăriile să-şi înlocuiască aparatele electrocasnice cu unele mai eficiente, relatează EFE.

În două mesaje pe Twitter, Ursula von der Leyen subliniază 'oportunităţile de investiţii' în energii regenerabile cuprinse în planul 'Repower EU', prezentat la 18 mai pentru a reduce drastic dependenţa UE în materie de gaze faţă de Rusia, precum şi regulile europene în materie de proiectare ecologică şi etichetare energetică care să direcţioneze consumatorul spre opţiuni mai eficiente.

'Energia regenerabilă ne face mult mai independenţi de gazele ruseşti. Anul trecut, am adăugat 34 de gigawaţi capacitate de energie regenerabilă mixului energetic al UE, economisind astfel 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Toate ţările UE trebuie să depună eforturi în acest domeniu şi să profite de oportunităţile de investiţii ale planului Repower EU', a subliniat şefa executivului european.

Aceşti 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale reprezintă consumul anual de gaze al Greciei în 2021, a remarcat ea.

Von der Leyen a indicat de asemenea că 'economisirea de energie poate să înceapă acasă' pentru că 'toţi avem un rol de jucat' şi a îndemnat la reducerea consumului de energie prin înlocuirea aparatelor ineficiente cu echivalentele lor mai eficiente, ceea ce ar ar economisi 1.037 terawatt-oră (TWh) pe an (mai mult decât consumă Ţările de Jos într-un an).

Preşedinta Comisiei Europene a salutat săptămâna trecută faptul că ţări membre ale UE precum Spania, Slovenia, Italia sau Bulgaria au introdus măsuri 'inteligente', cum ar fi restricţionări privind consumul de aer condiţionat sau a agentului termic.

Ţările Uniunii Europene s-au angajat să reducă voluntar consumul de gaze cu 15% faţă de media din ultimii cinci ani, deşi cu anumite exceptări care permit unora dintre ele să limiteze această scădere, cum ar fi 7% pentru Spania şi Portugalia din cauza nivelului redus de interconexiuni în Peninsula Iberică.

Planul de raţionalizare, care ar putea deveni obligatoriu în caz de urgenţă, este destinat să răspundă temerii că Rusia ar putea să întrerupă aprovizionarea cu gaze a UE, care acuză Moscova de 'şantaj' şi de utilizarea energiei ca armă de război în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Eurostat: România, printre ţările UE în care gospodăriile beneficiază de internet de mare viteză

Anul trecut, 70% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au beneficiat de internet de mare viteză, în creştere de la doar 16% în 2013, arată datele publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În 2021, Malta a înregistrat o acoperire de 100% în ceea ce priveşte internetul de mare viteză pentru toate gospodăriile, fiind urmată de Luxemburg (96%), Danemarca (95%), Spania (94%), Letonia (90,7%), Ţările de Jos (90,6%), Portugalia (90,5%), Irlanda (88,7%) şi România (87,1%), la polul opus fiind Grecia (20%), Cipru (41%) şi Italia (44%).

În 2021, Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care defineşte domeniul de aplicare şi obiectivele acţiunilor sprijinite de UE care sunt necesare pentru îmbunătăţirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei. Aceste acţiuni vor primi o finanţare de peste un miliard de euro.

Prin stimularea investiţiilor publice şi private, MIE Digital va contribui la implementarea unor proiecte de conectivitate de interes comun pentru UE şi la instalarea unei infrastructuri de înaltă performanţă sigure, securizate şi durabile, inclusiv a reţelelor la nivel de gigabit şi 5G în întreaga UE. Îmbunătăţirea infrastructurii de conectivitate a Europei va fi esenţială pentru realizarea transformării digitale a Europei, precum şi pentru asigurarea faptului că toate gospodăriile din UE dispun de conectivitate la nivel de gigabit şi toate zonele populate sunt acoperite de tehnologia 5G până în 2030.

Eurostat apreciază că s-au făcut progrese considerabile în conectivitatea cu reţele fixe de foarte mare capacitate (VHCN) în UE.

Iranul acuză SUA că trag de timp în negocierile privind acordul nuclear

Iranul a acuzat luni Statele Unite că 'trag de timp' în negocierile indirecte destinate să relanseze acordul nuclear din 2015, şi a precizat că un schimb de deţinuţi cu Washingtonul nu are legătură cu aceste negocieri, transmite Reuters.

După 16 luni de negocieri intermitente indirecte SUA-Iran, cu oficiali ai Uniunii Europene ca mediatori, un responsabil UE de rang înalt a declarat la 8 august că a depus oferta 'finală' şi aşteaptă un răspuns în 'foarte, foarte puţine săptămâni'.

Iranul a răspuns săptămâna trecută la textul UE cu 'opinii şi consideraţii adiţionale', cerând în acelaşi timp SUA să arate flexibilitate în rezolvarea a trei probleme restante. Statele Unite au declarat tot săptămâna trecută că studiază răspunsul Teheranului.

'Americanii trag de timp şi există inacţiune din partea europenilor. America şi Europa au mai multă nevoie de un acord decât Iranul', a declarat luni purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanaani, într-o conferinţă de presă.

Potrivit lui Kanaani, Teheranul doreşte un acord durabil care să-i apere 'drepturile legitime'.

'Până când nu convenim asupra tuturor temelor, nu putem spune că am ajuns la un acord total', a spus purtătorul de cuvânt.

Între timp, SUA au formulat apeluri repetate ca Teheranul să elibereze câţiva irano-americani încarceraţi în Iran sub acuzaţii legate de securitate. La rândul său, Iranul a cerut eliberarea câtorva cetăţeni ai săi închişi în SUA pentru acuzaţii de încălcare a sancţiunilor americane.

'Subliniem că schimbul de deţinuţi cu Washingtonul este un subiect separat şi nu are nimic de a face cu procesul de negociere pentru relansarea acordului din 2015', a declarat luni Kanaani, adăugând că Teheranul este dispus la un schimb de deţinuţi.

SUA s-au retras unilateral din acord nuclear în 2018 sub preşedinţia lui Donald Trump, reimpunând sancţiuni economice severe împotriva Teheranului. În consecinţă, Iranul a renunţat progresiv la angajamentele asumate prin documentul semnat în 2015 la Viena.

'Căutăm un acord bun care ar garanta interesele naţionale ale Iranului şi ar fi de lungă durată. Nu vom fi traşi pe sfoară de două ori', a mai spus Kanaani.

Acordul semnat în 2015 a părut pe punctul de a fi resuscitat în martie după 11 luni de negocieri indirecte la Viena între Teheran şi administraţia americană a preşedintelui Joe Biden.

Discuţiile s-au blocat în urma unor obstacole precum cererea Teheranului ca Washingtonul să ofere garanţii că niciun preşedinte al SUA nu va abandona acordul, aşa cum a procedat Trump în 2018.

Cu toate acestea, Joe Biden nu poate oferi astfel de garanţii ferme dat fiind că acordul constituie o înţelegere politică, nu un tratat constrângător juridic, notează Reuters, potrivit Agerpres.

Israel: Compania NSO, producătoarea softului spion Pegasus, se reorganizează şi îşi va concentra vânzările pe ţările NATO

Compania israeliană de tehnologie informatică NSO, producătoarea controversatului soft de spionaj Pegasus, a anunţat duminică o 'reorganizare' a activităţilor sale, plecarea directorului general şi numirea unuia nou, precum şi intenţia de a-şi recentra vânzările pe ţările membre NATO, informează AFP.

'Grupul NSO anunţă astăzi o reorganizare a companiei şi plecarea directorului general Shalev Hulio, înlocuit cu Yaron Shohat, actualul director de operaţiuni, care va conduce reorganizarea', a anunţat NSO într-un comunicat transmis AFP.

Potrivit presei israeliene de specialitate, NSO prevede, în cadrul reorganizării, concedierea a o sută din cei 700 de angajaţi.

NSO nu a confirmat cifra, dar a precizat că îşi 'raţionalizează operaţiunile', pentru 'a rămâne una din cele mai mari companii de tehnologie informatică din lume', şi că îşi va concentra vânzările 'asupra ţărilor membre NATO'.

În vara lui 2021, NSO s-a aflat sub lumina proiectoarelor după ce un consorţiu media a dezvăluit că numerele de telefon a cel puţin 180 de jurnalişti, 600 de politicieni, 85 de activişti pentru drepturile omului, 65 de şefi de companii fuseseră spionate prin softul său Pegasus.

Pegasus, considerat o 'armă' de Ministerul Apărării israelian, care trebuie să-şi de acordul pentru exportul programului informatic, permite, între altele, activarea de la distanţă a camerelor şi microfoanelor unui smartphone.

NSO repetă după aceste dezvăluiri - şi altele care au urmat - că a obţinut licenţe pentru exportul programului şi că acesta, destinat combaterii terorismului şi infracţionalităţii, ar fi putut fi 'deturnat' de la utilizările sale de către anumiţi clienţi.

Însă aceste dezvăluiri şi o datorie contractată în prealabil au înrăutăţit finanţele NSO, punând chiar în pericol supravieţuirea acestei companii emblematice pentru tehnologia informatică israeliană, după cum arătau documente judiciare consultate la începutul anului de AFP.

Acestea arătau o luptă internă în privinţa ţărilor cărora grupul urma să le vândă tehnologia sa, anumiţi creditori spunând că nu se opuneau, pentru a se evita pierderi financiare, vânzărilor către state zise 'cu risc ridicat' din cauza bilanţului lor în materie de respectare a drepturilor omului.

Potrivit documentelor, Berkeley Research Group (BRG), firmă americană de management care administrează majoritatea activelor grupului, se opunea acestei poziţii, insistând pe prioritatea ca NSO să iasă de pe lista neagră americană a companiilor ce ameninţă securitatea SUA, listă în care fusese inclusă în noiembrie.

'Compania se reorganizează spre a se pregăti pentru următorul său val de creştere. Iar Yaron (Shohat) este persoana potrivită, sosită la momentul potrivit', a declarat ex-directorul general şi cofondator Shalev Hulio, într-un comunicat.

'NSO se va asigura că tehnologiile sale de vârf vor fi utilizate în mod just şi lăudabil', a subliniat noul director general Yaron Shohat, care s-a alăturat companiei în 2018.

Tenis: Simona Halep a coborât un loc în clasamentul WTA

Simona Halep a coborât un loc în clasamentul celor mai bune jucătoare ale lumii, aflându-se săptămâna aceasta pe locul 7, conform ierarhiei comunicate luni de WTA.

Halep a făcut rocadă cu belarusa Arina Sabalenka, care a atins săptămâna trecută semifinalele turneului de la Cincinnati, la care reprezentanta ţării noastre nu a mai putut participa, din cauza unei accidentări.

Aceasta este, de altfel, singura modificare în partea superioară a clasamentului mondial, dominat în continuare de poloneza Iga Swiatek, urmată de estoniana Anett Kotaveit şi de grecoaica Maria Sakkari.

Irina Camelia Begu se menţine pe poziţia a 34-a, în timp ce Sorana Cîrstea a urcat două locuri şi se află acum pe 38.

La dublu, cea mai bine clasată jucătoare română este Monica Niculescu (locul 38).

În ierarhia WTA Race la simplu, Simona Halep ocupă poziţia a patra, la fel ca săptămâna trecută, potrivit Agerpres.

Clasamentul WTA la simplu
1 (1). Iga Swiatek (Polonia) 8.605 puncte
2 (2). Anett Kontaveit (Estonia) 4.580
3 (3). Maria Sakkari (Grecia) 4.190
4 (4). Paula Badosa (Spania) 3.980
5 (5). Ons Jabeur (Tunisia) 3.920
6 (7). Arina Sabalenka (Belarus) 3.470
7 (6). Simona Halep (România) 3.255
8 (8). Jessica Pegula (SUA) 3.201
9 (9). Garbine Muguruza (Spania) 2.886
10 (10). Daria Kasatkina (Rusia) 2.795
............................................................
34 (34). Irina-Camelia Begu 1.384
38 (40). Sorana Cîrstea 1.330
65 (64). Ana Bogdan 910
76 (76). Jaqueline Cristian 788
102 (98). Elena-Gabriela Ruse 626

Clasamentul WTA la dublu
1 (1). Coco Gauff (SUA) 5.850
2 (4) Elise Mertens (Belgia) 5.820
3 (3). Katerina Siniakova (Cehia) 5.266
4 (5). Veronika Kudermetova (Rusia) 5.230
5 (2). Shuai Zhang (China) 4.940
6 (8). Jessica Pegula (SUA) 4.445
7 (6). Gabriela Dabrowski (Canada) 4.155
8 (7). Barbora Krejcikova (Cehia) 4.122
8 (9). Jessica Pegula (SUA) 4.450
9 (15). Jelena Ostapenko (Letonia) 4.055
10 (9). Liudmila Kicenok (Ucraina) 3.960
.............................................................
38 (40). Monica Niculescu 2.010
59 (59). Elena-Gabriela Ruse 1.335
60 (60). Irina Bara 1.325
61 (61). Raluca Olaru 1.310
...

Clasamentul WTA Race la simplu
1 (1). Iga Swiatek (Polonia) 7.560
2 (2). Ons Jabeur (Tunisia) 3.196
3 (3). Jessica Pegula (SUA) 2.802
4 (4). Simona Halep 2.651
5 (5). Coco Gauff (SUA) 2.553
6 (6). Daria Kasatkina 2.543
7 (7). Maria Sakkari (Grecia) 2.289
8 (8). Paula Badosa (Spania) 2.195
9 (22). Caroline Garcia (Franţa) 2.117
10 (13). Arina Sabalenka (Belarus) 2.092
.......................................................................
31 (29). Irina-Camelia Begu 1.028
34 (34). Sorana Cîrstea 989
74 (73). Elena-Gabriela Ruse 430

Perspectivele pentru un dialog strategic, 'neclare' din cauza politicii SUA, declară viceministrul rus de externe

Perspectivele unui dialog strategic cu SUA sunt "neclare" din cauza politicii Washingtonului, a declarat viceministrul rus de externe Serghei Riabkov într-un interviu pentru ziarul Izvestia, publicat luni şi citat de agenţia oficială de presă TASS.

"Să facem speculaţii cu privire la perspectivele unui dialog strategic cu SUA, care a fost suspendat de americani, este o sarcină ingrată. Voi fi sincer: perspectivele reluării acestuia sunt departe de a fi clare din cauza politicii nechibzuit de agresive faţă de Rusia pe care Washingtonul o urmează. Cu siguranţă monitorizăm unele semnale privind reluarea dialogului pe probleme legate de armele ofensive strategice, dar nu este clar ce se află în spatele lor. Şi oricum, discuţiile nu ar trebui să fie purtate prin mass-media", a notat el.

Riabkov a subliniat că Moscova şi-a reafirmat în mod repetat disponibilitatea de a menţine interacţiunea pragmatică cu Washingtonul "pentru a reduce tensiunile şi riscurile, pentru a preveni o escaladare periculoasă şi o cursă a înarmărilor, precum şi pentru a consolida stabilitatea strategică, în special prin asigurarea controlului armelor". "De asemenea, ne amintim bine că Tratatul de Reducere a Armelor Strategice nu este pe termen nedefinit şi, în mod ideal, ar trebui înlocuit cu un alt acord sau acorduri", a adăugat viceministrul rus de externe. Cu toate acestea, rămâne de văzut "dacă SUA îşi schimbă politica în mod evident distructivă şi îşi arată disponibilitatea de a construi un dialog egal", ţinând cont de interesele şi preocupările de securitate ale Rusiei, a adăugat Riabkov.

Printre altele, Riabkov Riabkov a avertizat NATO cu privire la consecinţele ignorării "liniilor roşii" ale Federaţiei Ruse, notează TASS.

Cursul politicii NATO este riscant şi ar putea escalada până la ciocniri armate. Este important să se prevină o astfel de evoluţie a evenimentelor, a declarat viceministrul rus de externe Serghei Riabkov în interviul pentru Izvestia.

"Cursul distructiv al ţărilor NATO de a ignora 'liniile noastre roşii' şi atragerea într-o confruntare cu Rusia în Ucraina (...) sunt extrem de riscante", a spus el, subliniind că "escaladarea în continuare" ar putea conduce la "o ciocnire militară a puterilor nucleare cu consecinţe îngrozitoare" şi "acest lucru trebuie prevenit".

În acelaşi interviu, Riabkov a reamintit şi condiţiile în care Federaţia Rusă poate folosi armele nucleare. "Rusia permite ipotetic un răspuns nuclear doar ca răspuns la agresiunea cu utilizarea armelor de distrugere în masă împotriva noastră sau a aliaţilor noştri, sau agresiunea folosind arme convenţionale, atunci când însăşi existenţa statului este ameninţată", a declarat el, citat de TASS.

La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o operaţiune militară specială de denazificare a ţării vecine şi de protejare a comunităţii vorbitoare de limbă rusă din estul Ucrainei.

Pentru a se putea apăra, Ucraina se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident, amintesc France Presse şi Reuters.

Vodafone obţine 1,8 miliarde de dolari în urma vânzării afacerii din Ungaria

Vodafone a anunţat luni vânzarea afacerii sale din Ungaria, pentru 715 miliarde de forinţi (1,8 miliarde de dolari) în numerar, într-o tranzacţie care va crea un lider local în sectorul telecomunicaţiilor în statul din Europa Centrală, transmite Reuters.

Grupul britanic a precizat că convenit termenii acordului cu cei doi cumpărători, firma de stat Corvinus Zrt şi operatorul 4iG, ambele din Ungaria.

Tranzacţia, care nu include VOIS - afacerea de servicii a Vodafone - ar urma să ducă la crearea celui de-al doilea operator de telefonie din Ungaria.

"Guvernul ungar are o strategie clară a a crea un campion naţional ungar în sectorul IT", a afirmat directorul general al Vodafone, Nick Read.

Tranzacţia ar urma să fie finalizată până la finalul acestui an.

Ucraineanca Iaroslava Mahucih, campioană europeană la săritura în înălţime

Ucraineanca Iaroslava Mahucih (21 ani), vicecampioană mondială în aer liber luna trecută, la Eugene (SUA), a cucerit medalia de aur în proba feminină de săritură în înălţime din cadrul Campionatelor Europene de atletism, ediţia 2022, duminică la Munchen.

Campioană a lumii în sală (în martie, la Belgrad) şi autoarea celei mai bune performanţe mondiale a sezonului (2,03 m), Mahucih s-a impus în capitala Bavariei cu o săritură de 1,95 m, reuşită din prima încercare, în faţa muntenegrenei Marija Vukovic, care a sărit tot 1,95 m, dar din a treia sa tentativă. Pe poziţia a treia s-a clasat Angelina Topic din Serbia, cu 1,93 m.

Campioana olimpică en titre, rusoacia Maria Lasisţkene, nu a putut participa la Europenele de la Munchen, din cauza interdicţiei impuse sportivilor ruşi după invazia din Ucraina.

Proba de 100 m garduri s-a încheiat cu victoria polonezei Pia Skrzyszowska, care a cucerit, la 21 de ani, primul său titlu la o mare competiţie internaţională de seniori. Ea a fost cronometrată în 12 sec 53/100, devansându-le pe unguroaica Luca Kozak (12 sec 69/100) şi pe elveţianca Ditaji Kambundji (12 sec74/100).

Favorita britanică Ciny Sember, autoarea celui mai bun timp în semifinale, s-a clasat pe ultimul loc (13 sec 16/100), după ce a lovit un gard în debutul cursei.

România a participat cu 21 de sportivi (12 fete şi 9 băieţi) la Europenele de la Munchen, în perioada 15-21 august, câştigând o singură medalie, de aur, prin Bianca Ghelber, la aruncarea ciocanului, notează Agerpres.

Medaliaţii finalelor disputate în ultima zi a a competiţiei:
MASCULIN
Sulilţă
1. Julian Weber (Germania) 87,66 m
2. Jakub Vadlejch (Cehia) 87,28
3. Lassi Etelatalo (Finlanda) 86,44
...
7. Andrian Mardare (Republica Moldova) 77,49
...
9. Alexandru Novac (România) 75,78
...

800 m
1. Mariano Garcia (Spania) 1:44.85
2. Jake Wightman (Marea Britanie) 1:44.91
3. Mark English (Irlanda) 1:45.19

10.000 m
1. Yemaneberhan Crippa (Italia) 27:46.13
2. Zerei Kbrom Mezngi (Norvegia) 27:46.94
3. Yann Schrub (Franţa) 27:47.13

4x100 m
1. Mara Britanie 37.67
2. Franţa 37.94
3. Polonia 38.15

FEMININ
100 m garduri
1. Pia Skrzyszowska (Polonia) 12.53
2. Luca Kozak (Ungaria) 12.69
3. Ditaji Kambundji (Elveţia) 12.74

Înălţime
1. Iaroslava Mahucih (Ucraina) 1,95 m
2. Marija Vukovic (Muntenegru) 1,95
3. Angelina Topic (Serbia) 1,93

4x100 m
1. Germania 42.34
2. Polonia 42.61
3. Italia 42.84

22 august - Ziua internaţională de comemorare a victimelor actelor de violenţă comise în numele religiei sau al credinţei (ONU)

La 22 august este marcată, la nivel mondial, Ziua internaţională de comemorare a victimelor actelor de violenţă comise în numele religiei sau al credinţei ("International Day of Remembrance for Victims of Violence in the Name of Religions or Beliefs").

Libertatea religiei sau a credinţei, libertatea de opinie şi de exprimare, dreptul la întrunire paşnică şi dreptul la libertatea de asociere sunt interdependente, inter-relaţionate şi se completează reciproc, potrivit site-ului dedicat acestei zile internaţionale - www.un.org/en/observances/religious-based-violence-victims-day. Toate drepturile specifice sunt înscrise în articolele 18, 19 şi 20 din Declaraţia universală a drepturilor omului. Susţinerea acestor drepturi joacă un rol important în lupta împotriva tuturor formelor de intoleranţă şi a discriminării bazate pe religie sau credinţă.

Există acte în formă continuată de intoleranţă şi violenţă bazate pe religie sau convingeri împotriva persoanelor aparţinând comunităţilor şi minorităţilor religioase din întreaga lume. De asemenea, numărul şi intensitatea unor astfel de incidente, care sunt adesea de natură criminală, sunt în creştere constantă, notează sursa citată.

Dezbaterea deschisă, constructivă şi respectuoasă a ideilor, precum şi dialogul interreligios şi intercultural, la nivel local, naţional, regional şi internaţional, pot juca un rol pozitiv în combaterea urii religioase, instigării şi violenţei. În plus, exercitarea dreptului la libertatea de opinie şi exprimare şi respectarea deplină a libertăţii de a căuta, primi şi distribui informaţii pot juca un rol pozitiv în consolidarea democraţiei şi în combaterea intoleranţei religioase.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat rezoluţia A/RES/73/296, intitulată "Ziua internaţională de comemorare a victimelor actelor de violenţă bazate pe religie sau credinţă", care condamnă cu tărie violenţa în formă continuă şi actele de terorism care vizează persoane, inclusiv persoane aparţinând unor minorităţi religioase, pe baza sau în numele religiei sau credinţei. Statele membre ONU şi-au reafirmat condamnarea neechivocă a tuturor actelor, metodelor şi practicilor de terorism şi extremism violent care conduc la terorism, sub toate formele şi manifestările sale, oriunde şi de către oricine, indiferent de motivaţie, şi au reiterat că terorismul şi extremismul violent nu poate şi nu trebuie asociat cu nicio religie, naţionalitate, civilizaţie sau grup etnic.

Prin proclamarea unei Zile internaţionale de comemorare a victimelor actelor de violenţă comise în numele religiei sau al credinţei, Adunarea Generală a ONU a amintit că statele au responsabilitatea principală de a promova şi proteja drepturile omului, inclusiv drepturile omului aparţinând minorităţilor religioase, mai ales dreptul lor la a-şi exercita religia sau credinţa în mod liber.

Combaterea în mod imparţial a tuturor formelor de intoleranţă religioasă, stigmatizare, discriminare, incitare la violenţă şi violenţă împotriva persoanelor, forme bazate pe religie sau credinţă, trebuie să fie o prioritate pentru toate statele şi pentru comunitatea internaţională, solicită oficiali ai Uniunii Europene. Fiecărei persoane, indiferent de locul în care locuieşte, ar trebui să i se garanteze dreptul de a avea, de a nu avea, de a alege sau de a schimba, de a practica şi de a manifesta o religie sau o credinţă şi de a nu fi discriminată. În conformitate cu Planul de acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia, Uniunea Europeană lucrează fără încetare pentru a limita încălcările şi abuzurile libertăţii de religie sau de credinţă, conform site-ului www.consilium.europa.eu.

Noi incendii în Egipt după un incendiu soldat cu victime într-o biserică

Autorităţile egiptene au semnalat incendii în mai multe locuri publice în ultimele zile, la o săptămână după ce 41 de credincioşi au murit într-un incendiu declanşat în timp ce era oficiată o slujbă la Cairo, relatează luni AFP.

Scurtcircuitele nu sunt neobişnuite în Egipt, o ţară cu 103 milioane de locuitori cu infrastructură publică deseori defectuoasă, dar de la tragedia din biserica din Cairo, autorităţile par să dorească să comunice cu privire la mijloacele desfăşurate pentru stingerea flăcărilor.

Mulţi martori au acuzat serviciile de urgenţă că au întârziat şi au denunţat condiţii de securitate puţin respectate sau inexistente în timpul incendiului de la biserica Abou Sifine din Imbaba, un cartier populat al capitalei egiptene, care are peste 20 de milioane de locuitori.

Exerciţii militare comune între Washington şi Seul, cele mai importante din 2018

Statele Unite şi Coreea de Sud efectuează începând de luni cele mai importante exerciţii militare comune din 2018, în faţa ameninţării nucleare crescute a Coreei de Nord, a anunţat Seulul, relatează AFP.

Washingtonul este un aliat apropiat al Seulului în domeniul securităţii. Aproximativ 28.500 de soldaţi americani sunt staţionaţi în Coreea de Sud pentru a o proteja de statul vecin dotat cu armă nucleară.

Cele două ţări efectuează de mult timp exerciţii militare în comun pe care insistă să le descrie drept defensive, în timp ce Coreea de Nord le consideră o repetiţie înainte de o invazie.

Manevrele "Ulchi Freedom Shield" marchează reluarea antrenamentelor la scară largă între forţele americane şi sud-coreene după reducerea acestora din cauza pandemiei de COVID-19 şi marchează, de asemenea, un eşec diplomatic faţă de Phenian.

"Importanţa acestui exerciţiu comun este de a reconstrui alianţa dintre Coreea de Sud şi Statele Unite şi de a consolida structura de apărare comună prin desfăşurarea în mod obişnuit (...) de exerciţii şi antrenamente comune pe teren", a indicat Ministerul Apărării din Coreea de Sud, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News