Azi, în lume. Știrile zilei de 22 octombrie

Costa Rica - Autorităţile anunţă că au depistat epava unei aeronave, posibil cea dispărută vineri seara

Autorităţile costaricane au declarat că au găsit sâmbătă o epavă despre care cred că ar fi provenit de la un avion cu cinci cetăţeni germani la bord, cu care s-a pierdut contactul de-a lungul coastei Caraibelor. Epava a fost localizată sâmbătă, la primele ore ale dimineţii, la aproximativ 28 de kilometri de Aeroportul Limon, a anunţat ministrul adjunct al securităţii din Costa Rica. Autorităţile nu au localizat însă vreun cadavru sau supravieţuitor. Autorităţile costaricane au primit vineri seară o alertă despre un avion dispărut, închiriat pentru un zbor privat, care efectua o cursă dinspre Mexic către Aeroportul Limon din Costa Rica, a anunţat anterior Jorge Torres, ministrul securităţii. Potrivit oficialului, aeronava pierduse contactul cu turnul de control în apropiere de Barra de Parismina, la mică distanţă de Limon.

Incendiu de proporţii pe Muntele Kilimanjaro

Pompierii din Tanzania se luptă cu un incendiu de proporţii izbucnit pe Muntele Kilimanjaro. În zonă se pot vedea flăcări şi coloane de fum. Potrivit informaţiilor locale, incendiul a izbucnit pe una dintre cele mai cunoscute rute folosite de alpinişti.

Preşedintele Michel Aoun a discutat cu Bashar al-Assad despre delimitarea frontierei maritime dintre Liban şi Siria

Preşedintele libanez, Michel Aoun, şi preşedintele sirian, Bashar al-Assad, au purtat sâmbătă convorbiri despre delimitarea frontierei maritime comune a ţărilor lor, a anunţat un oficial libanez. Anul trecut a izbucnit o dispută privind graniţa maritimă comună, după ce Siria a acordat o licenţă unei companii energetice ruse pentru a începe explorări maritime într-o zonă revendicată de Liban. În estul Mării Mediterane au fost descoperite mai multe zăcăminte de gaze. Preşedintele Aoun anunţase anterior că demarcarea frontierei va fi făcută după ce Libanul va fi convenit asupra graniţei sale maritime sudice cu vechiul său inamic, statul Israel, după ani de discuţii indirecte mediate de SUA. Aoun i-a transmis lui Assad că Libanul este dornic "să înceapă negocierile cu Siria pentru a-şi delimita graniţa maritimă de nord", a precizat oficialul libanez pentru Reuters, la finalul discuţiilor de sâmbătă. Postul de radio sirian Sham FM a anunţat că nu au fost încă discutate detalii legate de delimitare şi că Assad a propus să se poarte discuţii directe prin intermediul ministerelor de externe ale celor două state. Cei doi lideri au discutat despre delimitare anul trecut. Mandatul lui Aoun în funcţia de preşedinte al Libanului, ţară care traversează o criză politică şi economică profundă, se încheie la 31 octombrie. Până în prezent, în urma a trei sesiuni parlamentare nu s-a reuşit alegerea unui succesor în fruntea Libanului. Assad şi-a asigurat un alt mandat de şapte ani anul trecut în cadrul unor alegeri criticate de opoziţia siriană şi de Occident ca fiind o farsă. Scrutinul s-a desfăşurat după ce guvernul a recâştigat controlul asupra unei mari părţi a teritoriului pierdut în faţa oponenţilor în conflictul izbucnit în 2011.

Adoptarea monedei euro nu va duce la o creştere a preţurilor în Bulgaria

Adoptarea monedei euro nu va duce la o creştere a preţurilor şi inflaţiei în Bugaria. Potrivit economiştilor de la Universitatea din Sofia, la schimbarea unităţii monetare, poate creşte doar preţul serviciilor cu o pondere mică în coşul de consum. Experţii nu se aşteaptă la o creştere a preţului bunurilor şi serviciilor de bază, deoarece conversia valutară va avea loc la cursul de schimb actual al levei faţă de euro. În cadrul acestei operaţiuni tehnice, nu este permisă recalcularea la un alt curs de schimb fix şi nici impunerea de taxe şi comisioane suplimentare consumatorilor. După aderarea la zona euro, care poate dura mai mult decât se preconiza, cea mai mare creştere de preţ ar putea fi pentru serviciile oferite de restaurante, sport şi divertisment, lucrări de reparaţii. Datorită ponderii reduse a acestor servicii în coşul de consum, efectul asupra inflaţiei generale va fi nesemnificativ, potrivit economiştilor bulgari. Concluziile au fost publicate într-un raport al Catedrei de Economie din cadrul Facultăţii de Economie a Universităţii din Sofia, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la înfiinţare.

Lituania a transmis o notă de protest, în urma refuzului ca reprezentantul său să ia cuvântul în Consiliul de Securitate al ONU

Ministerul lituanian al Afacerilor Externe a transmis o notă de protest Preşedinţiei şi preşedintelui Consiliului de Securitate al ONU, deţinute de Gabon, în urma refuzului de a i se acorda părţii lituaniene dreptul de a participa la o reuniune şi a vorbi, a informat Ministerul de Externe pe site-ul său. La această întâlnire, potrivit Ministerului lituanian de Externe, reprezentantul autorităţilor de la Vilnius preconiza să vorbească despre problemele ucrainene în numele ţărilor baltice şi ale Republicii Cehe. Potrivit reprezentantului Lituaniei la ONU, Rytis Paulauskas, această decizie a fost luată în ultimul moment şi este discriminatorie, deoarece majoritatea ţărilor care au cerut să ia cuvântul au primit acest drept. Lituania a primit iniţial asigurări că va putea vorbi, dar a fost informată despre revizuirea deciziei, cu jumătate de oră înainte de începerea reuniunii, potrivit Ministerului lituanian de Externe. Conţinutul discursului pe care reprezentantul de la Vilnius a dorit să-l ţină în faţa membrilor Consiliului de Securitate al ONU, l-a transmis la ONU printr-o scrisoare oficială, care conţine şi o condamnare a acţiunilor Moscovei.

Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei

Rusia a lovit mai multe instalaţii de infrastructură în centrul şi vestul Ucrainei pe fondul campaniei de distrugere a sistemului naţional energetic. Centrul de comandament militar din sudul Ucrainei a anunţat că au fost lovite mai multe obiective critice ale infrastructurii din regiunea Cerkasî, la sud-est de Kiev. Potrivit autorităţilor locale ucrainene, au fost lovite obiective din sudul, centrul şi vestul regiunii, iar rachetele ce se îndreptau spre Kiev au fost doborâte de sistemele de apărare antiaeriene. Compania de distribuţie a energiei a transmis că furnizarea energiei va fi limitată în câteva regiuni, inclusiv în capitală. Rusia şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii critice a Ucrainei, înaintea începerii iernii. Şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat că aceste atacuri îi înfuriază şi mai tare pe ucraineni, iar răspunsul va fi unul şi mai puternic.

Iranul condamnă apelul ONU

Iranul a condamnat, sâmbătă, apelul adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite de Franţa, Germania şi Marea Britanie, în legătură cu efectuarea unei investigaţii a ONU cu privire la folosirea dronelor iraniene de către Rusia în atacurile din Ucraina, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, citat de agenţia de presă oficială IRNA. Nasser Kanaani a afirmat că apelul de vineri al aşa-numitului grup de state E3 este "fals şi neîntemeiat" şi "ferm respins şi condamnat" de Iran.

Premierul chinez, Li Keqiang, a fost exclus din noul Comitet Central al Partidului Comunist

Premierul chinez, Li Keqiang şi alţi trei membri ai Comitetului Permanent al Biroului Politic de elită al Partidului Comunist de guvernământ au fost excluşi, sâmbătă, din noul Comitetul Central. Peste 2.000 de delegaţi prezenţi la congresul partidului, de la Beijing, care se desfăşoară o dată la cinci ani, au ales un nou Comitet Central de 205 persoane, precum şi 171 de membri supleanţi. Li Keqiang, 67 de ani, Li Zhanshu, 72 de ani, Wang Yang, 67 de ani, şi Han Zheng, 68 de ani - membri ai actualului Comitet Permanent de şapte persoane - au fost excluşi din noul Comitet Central. Li Zhanshu şi Han Zheng erau aşteptaţi să se pensioneze din cauza normelor de vârstă. Comitetul Central se va reuni cu uşile închise duminică, la prima sa sesiune plenară, sau plen, pentru a vota următorul Birou Politic, format de obicei din 25 de persoane şi Comitetul Permanent. De asemenea, au fost excluşi guvernatorul băncii centrale chineze, Yi Gang, în vârstă de 64 de ani şi preşedintele autorităţii de reglementare în domeniul bancar şi al asigurărilor, Guo Shuqing, în vârstă de 66 de ani. Şi vicepremierul Liu He, în vârstă de 70 de ani, "ţarul" economic al Chinei, a fost exclus din noul Comitet Central.

18 rachete de croazieră ruseşti au fost doborâte de ucraineni

Forţele Aeriene ale Ucrainei anunţă că, în timpul alertei de raid aerian de sâmbătă dimineaţă, care a cuprins întreaga ţară, armata ucraineană a doborât 18 rachete de croazieră ruseşti. Este vorba despre 13 rachte Kh-101/Kh-555 şi cinci rachete de tip Kalibr. Sâmbătă dimineaţă, ruşii au tras, în total, 33 de rachete asupra teritoriului Ucrainei, atacând infrastructura critică din mai multe regiuni ale ţării.

Tokaev a declarat că viitoarele alegeri prezidenţiale din Kazahstan vor stabili o nouă tradiţie în schimbarea puterii

Preşedintele kazah, Kassîm-Jomart Tokaev, a declarat că viitoarele alegeri prezidenţiale din Kazahstan vor stabili o nouă tradiţie în schimbarea puterii la nivel de preşedinţie, făcând-o mult mai responsabilă. Potrivit Agenţiei de presă RIA NOVOSTI, după cum a precizat Tokaev, această tradiţie va stabili un nou mecanism pentru schimbarea puterii supreme. Potrivit acestuia, alegerile vor stabili o nouă tradiţie politică de preşedinţie responsabilă, limitată la un singur mandat de şapte ani. Această tradiţie va stabili un mecanism pentru o schimbare civilizată a puterii supreme şi va pune o barieră în calea încercărilor de a o monopoliza. Tokaev a remarcat că alegerile deputaţilor pentru Majilis (Camera inferioară a Parlamentului) şi Maslihat (organismele reprezentative locale) la toate nivelurile, programate pentru anul viitor, vor deveni un punct important în dezvoltarea parlamentarismului kazah.

Vom reporni şi vom consolida instituţiile cheie ale sistemului nostru politic, vom stabili un vector durabil pentru construirea statului pe termen lung, a mai spus el. Alegerile prezidenţiale din Kazahstan vor avea loc pe 20 noiembrie. În cadrul acestui scrutin, va fi ales pentru prima dată preşedintele, care va avea un mandat de şapte ani, fără dreptul de a fi reales ulterior.

Partidul Socialist Bulgar a făcut un compromis doar pentru a demara activitatea Adunării Naţionale

După 11 runde de vot şi aproape trei zile de la prima şedinţă a noului Parlament al Bulgariei, cu o majoritate de 139 de voturi, Vejdi Raşidov a fost ales în funcţia de preşedinte al celei de-a 48-a Adunări Naţionale. Voturile în sprijinul său au venit de la parlamentarii GERB, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, Partidul Socialist Bulgar (BSP) şi "Ascensiune Bulgară". Kristian Vighenin de la BSP, care este unul dintre vicepreşedinţii parlamentului, a comentat subiectul. "Nu cred că va exista o coaliţie de guvernământ în acest parlament", a declarat Vighenin. Potrivit acestuia, comentariile conform cărora BSP va forma o coaliţie cu celelalte partide care au susţinut candidatura lui Raşidov vizează să discrediteze stânga. Vighenin a adăugat că BSP a făcut un compromis doar pentru a începe activitatea parlamentului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News