Azi, în lume. Știrile zilei de 23 august

Anthony Fauci îşi anunţă demisia de la Casa Albă

Celebrul imunolog Anthony Fauci a anunţat că, în decembrie, va demisiona din funcţia de consilier medical al Casei Albe şi de la conducerea Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID), pe care l-a condus timp de 38 de ani, pentru "a atinge următorul capitol" al carierei sale, scrie Rador, citând rainews.it.

Fauci, în vârstă de 81 de ani - care a jucat un rol principal în lupta împotriva pandemiei de Covid-19 în Statele Unite - a fost consilier pentru şapte preşedinţi şi a condus Institutul Naţional al Sănătăţii timp de peste 50 de ani.

Cuvinte de laudă pentru virusolog de la preşedintele american, Joe Biden. "Că l-aţi cunoscut personal sau nu, a atins vieţile tuturor americanilor cu munca sa. Îi mulţumesc din suflet pentru serviciul său public. Statele Unite ale Americii sunt mai puternice, mai rezistente şi mai sănătoase datorită lui", a scris Biden în mesajul său de rămas-bun.

"Voi renunţa la funcţiile actuale, dar nu ies la pensie", a spus Fauci, afirmând că "vreau să folosesc ceea ce am învăţat ca director al NIAID pentru a continua să promovez ştiinţa şi sănătatea publică şi să inspir şi să îndrum următoarea generaţie de lideri ştiinţifici, în timp ce pregătesc lumea să înfrunte ameninţările viitoarelor boli infecţioase".

Anthony Fauci a fost consilierul şef al administraţiei prezidenţiale şi a devenit "chipul" luptei împotriva pandemiei din SUA, ciocnindu-se uneori public cu instituţiile - în special cu fostul preşedinte Donal Trump -, împingând guvernul spre campania de vaccinare şi măsuri de restricţie pentru a reduce rata de infectare şi decesele în ţară.

Puţini oameni de ştiinţă au avut un impact mai mare sau mai durabil asupra politicii de sănătate publică decât el: mândru de originile sale italiene (bunicii lui erau emigranţi din Napoli şi din Sciacca), tată farmacist, s-a născut în Brooklyn şi, după ce a absolvit Medicina, a intrat imediat în National Institutes of Health (NIH) - unde în 1984 a devenit director al NIAID. De atunci a slujit în mandatul a şapte preşedinţi - republicani şi democraţi -, începând cu Ronald Reagan.

George W. Bush i-a acordat în 2008 medalia prezidenţială a libertăţii: cea mai înaltă distincţie civilă americană.

Fauci a muncit intens pentru a ajuta SUA să treacă prin toate crizele sanitare majore din ultimii 40 de ani: de la SIDA (când a dezvoltat un program estimat că a salvat 21 de milioane de vieţi) la West Nile, de la atacuri cu antrax la diverse gripe aviare, de la Ebola la Zica. Până la Covid-19, care l-a făcut popular în rândul publicului larg, devenind un star în Statele Unite (cu chipul pe tricouri, şosete şi căni) pentru sfaturile sale clare şi liniştitoare.

După ce primul caz de Covid-19 a fost descoperit în statul Washington, pe 20 ianuarie 2020, imunologul a susţinut necesitatea de a iniţia imediat restricţii asupra călătorilor care sosesc din afară, avertizând asupra situaţiei de urgenţă care ar fi tulburat America.

Cuvinte în contrast cu cele ale lui Trump, potrivit cărora (cum a spus la 10 februarie 2020), pandemia "va dispărea până în aprilie" odată cu creşterea temperaturilor.

După o lună, cu dovezile răspândirii virusului şi a stării de urgenţă, Trump a tunat şi fulgerat împotriva Democraţilor, pentru că "au politizat" criza sanitară, iar printre ţintele criticilor sale s-a numărat şi Fauci, care nu a ratat nicio ocazie, în schimb, pentru a confirma gravitatea situaţiei.

EURO, în cădere liberă

Euro s-a tranzacţionat marţi la un nou minim istoric al ultimelor două decenii - la 0,99 faţă dolar, iar analiştii prevăd că moneda unică va continua să scadă. "Euro atinge un nou minim din ultimii 20 de ani din cauza perspectivelor economice sumbre", scrie Financial Times într-un editorial. "Preconizăm o depreciere suplimentară a monedei euro faţă de punctul în care ne aflăm acum", a declarat Luis Costa, şeful departamentului de analiză strategică la Citibank, pentru CNBC.

Moneda euro se tranzacţionează la niveluri nemaiîntâlnite de la sfârşitul anului 2002. Temerile faţă de politici restrictive din partea BCE, o creştere şi mai mare a inflaţiei, precum şi raliul preţurilor la energie favorizează dolarul, care este văzut din ce în ce mai mult ca un refugiu sigur. "Spre deosebire de prima dată când euro a scăzut sub un dolar, pe 14 iulie, moneda unică nu mai pare să revină la peste 1 la 1, rămânând sub acest nivel, chiar şi la 0,9900, într-un fel de cădere liberă care pare să fie îngrijorătoare", au comentat analiştii ActivTrades, caracterizând tăcerea BCE drept "asurzitoare".

"Ultima barieră pentru euro a fost de 0,8225 dolari în 2000, la un an şi jumătate după naşterea monedei unice, când era considerată încă o monedă virtuală de către majoritatea investitorilor", adaugă aceştia.

Roelof-Jan Van den Akker, analist strategic la ING, vede, de asemenea, o slăbire în continuare a monedei unice şi o scădere "între 0,80 şi 0,75 dolari în lunile următoare". După cum a mai spus el pentru CNBC, această evoluţie "confirmă că există o forţă a dolarului şi o slăbiciune a monedei euro".

Ofensiva Fed

La slăbirea monedei euro contribuie şi politica agresivă de majorare a ratei dobânzii dusă de Banca Federală a SUA (Fed). Mulţi investitori se aşteaptă în prezent ca Fed să majoreze din nou ratele dobânzilor cu 75 de puncte de bază pe 21 septembrie. Datele economice din Statele Unite au arătat că economia SUA rămâne robustă, ceea ce creşte marjele Fed de a majora abrupt rata dobânzii. Se prea poate ca SUA să fie din punct de vedere tehnic într-o mică recesiune acum, în timp ce Europa nu este încă acolo. Dar Statele Unite nu au problemele energetice şi preţurile explodate la energie pe care le are Europa. Este posibil ca criza energetică să-i lovească pe europeni mult mai puternic decât pe americani în următoarele luni.

Fed a majorat deja abrupt ratele dobânzilor şi probabil va face acest lucru din nou în septembrie. Procedând astfel, face dolarul american mult mai atractiv, slăbind euro. În general, se aşteaptă majorări mai mari ale ratei dobânzii în SUA pentru a combate inflaţia ridicată în comparaţie cu zona euro, oferind dolarului un avantaj faţă de euro.

Şeful Federal Reserve Bank din St. Louis, James Bullard, într-o declaraţie pentru Wall Street Journal, s-a poziţionat în favoarea unei creşteri cu 75 de puncte de bază a ratelor dobânzilor cheie la următoarea şedinţă. "Nu văd de ce majorarea ratelor dobânzilor ar trebui amânată până anul viitor", a spus Bullard. Experţii băncii Helaba au subliniat că mulţi oficiali ai Fed au fost total în favoarea majorării în continuare a dobânzilor - chiar dacă acest lucru ar declanşa o recesiune.

Euro slab şi faţă de alte valute

Dacă euro ar fi slab doar faţă de dolar, s-ar putea atribui această tendinţă majorării abrupte a ratelor dobânzilor în Statele Unite. Dar datele din ultimele 12 luni arată o slăbire generală a monedei euro. Pierderile euro faţă de dolarul american în ultimele 12 luni se ridică la -15,9%, la -1,1% faţă de lira sterlină, la -5,6% faţă de coroana norvegiană, la -11% faţă de francul elveţian şi la -12,7% faţă de dolarul canadian.

Pe lângă politica monetară a Fed, euro suferă şi de propria sa slăbiciune care provine din creşterile mici şi foarte ezitante ale ratei dobânzii de către BCE şi din faptul că Europa este în prezent în pragul recesiunii. Inflaţia ridicată şi creşterea preţurilor la energie pun presiune asupra economiei. Europa înregistrează deja deficite comerciale. Criza energetică europeană joacă un rol foarte important în slăbirea monedei comune: temerile legate de o întrerupere a gazelor din Rusia continuă să conducă la creşterea preţurilor la energie. Creşterea preţurilor la energie, la rândul său, alimentează îngrijorarea că ar putea avea loc o recesiune economică mai gravă: "Frica de recesiune în Europa îi determină pe investitori să evite să investească în euro. Şi cu cât recesiunea economică este mai gravă, cu atât este mai puţin probabil ca BCE să crească abrupt ratele dobânzilor", scrie cotidianul italian Il Sole 24 Ore.

Scăderea indicelui PMI

Până în luna mai, pieţele au crezut că BCE va adopta o "linie dură", potrivit lui Luis Costa, dar aceste planuri s-au "prăbuşit" în ultimele luni. "Este absolut clar că marja BCE de a majora ratele dobânzilor va fi minimă", subliniază strategul-şef la Citibank. "Previziunile reflectă îngrijorarea că inflaţia va continua să crească şi că o recesiune în Europa este deja inevitabilă", a adăugat el.

Cifrele cu privire la industria prelucrătoare europeană confirmă riscurile de recesiune pentru Bătrânul Continent. În august, activitatea companiilor din zona euro a scăzut pentru a doua lună consecutiv, noile comenzi reducându-se în continuare. Presiunile legate de costul vieţii au diminuat cererea în sectorul serviciilor, în timp ce producţia a continuat să se contracte la jumătatea celui de-al treilea trimestru. Indicele de producţie indexat sezonier PMI Composite Production din zona euro a scăzut la 49,2 în august, de la 49,9 în iulie.

Cu privirea îndreptată spre China

Pentru o imagine completă, trebuie să privim şi dincolo de Europa şi Statele Unite, spune Luis Costa, şeful departamentului pentru analize strategice al Citibank. "Să nu uităm că există un nivel suplimentar de complexitate din cauza încetinirii din China, care, evident, afectează Europa mult mai mult, în comparaţie cu impactul asupra Statelor Unite", a spus el. China a înregistrat o creştere anemică de doar 0,4% în al doilea trimestru, în condiţiile în care a doua economie a lumii se confruntă încă cu consecinţele pandemiei de la începutul anului 2020.

Liderul socialiştilor bulgari promite că, dacă va face parte din viitorul cabinet, nu va furniza arme Kievului

 Liderul socialiştilor bulgari, Kornelia Ninova, a promis că, dacă va face parte din viitorul cabinet, nu va furniza arme Kievului. Într-o postare pe contul său de Facebook, liderul Partidului Socialist Bulgar şi fost ministru al economiei şi viceprim-ministru în cabinetul condus de Kiril Petkov, a comentat: "Astăzi (luni, n.r.), ambasadorul ucrainean a cerut Bulgariei să-şi schimbe poziţia de până acum şi să înceapă să exporte arme în Ucraina.

Această declaraţie demonstrează că până acum nu le-am exportat arme şi infirmă întreaga campanie manipulatoare, mincinoasă, organizată şi plătită pe acest subiect împotriva mea personal, împotriva fostei echipe din minister şi a guvernului anterior, scrie Rador.

Fac un apel către guvernul interimar să respecte decizia Adunării Naţionale de a nu furniza arme Ucrainei. Acest lucru ar implica Bulgaria în război", a adăugat Ninova. În încheiere, liderul socialist a subliniat: "Noi, cei de la 'BSP pentru Bulgaria', dorim pace, securitate, stabilitate, încheierea războiului şi o soluţie diplomatică a conflictului. Când vom face parte din următorul guvern, vom susţine aceeaşi poziţie ca şi până acum".

Preşedintele Poloniei cere Occidentului să demonteze "Nord Stream-2"

Ţările occidentale ar trebui să-şi schimbe politica faţă de Rusia şi să demonteze gazoductul "Nord Stream-2". Această declaraţie a fost făcută, marţi, de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la summitul "Platforma Crimeeană". Potrivit afirmaţiilor lui Duda, "nu există niciun motiv pentru întoarcerea la principiul 'business as usual' , dacă ar fi să vorbim despre relaţiile cu Rusia". "Este necesar să se schimbe politica Occidentului, care va duce nu numai la oprirea "Nord Stream-2", ci şi la eliminarea gazoductului" - a spus preşedintele polonez, potrivit Rador care citează TASS.

NASA se pregăteşte pentru lansarea misiunii de testare Artemis I spre Lună

La o jumătate de secol de la primele misiuni spaţiale Apollo spre Lună, agenţia spaţială a Statelor Unite (NASA) mai are la dispoziţie aproape trei ani de pregătire pentru trimiterea de astronauţi pe suprafaţa Lunii, scrie Rador, citând Reuters. Cu toate acestea, NASA vrea să facă un salt uriaş în ce priveşte ambiţiile sale lunare, iar săptămâna viitoare, luni, va lansa prima din noua sa generaţie de megarachete, SLS (Space Launch System), care va transporta capsula Orion. Astfel, nava spaţială combinată SLS-Orion urmează să se lanseze de la Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral, într-o misiune în jurul Lunii fără astronauţi la bord, care va dura şase săptămâni. Voiajul de testare este numit Artemis I. 

SUA susţine că Rusia pregăteşte noi atacuri de Ziua Independenţei Ucrainei

Departamentul de Stat american avertizează că Rusia pregăteşte noi atacuri în Ucraina cu ocazia Zilei Independenţei acestei ţări, marcate mâine. Ar urma să fie vizate clădiri guvernamentale, dar şi infrastructura civilă, scrie Rador. În urma avertismentului lansat de Departamentul de Stat, Ambasada Statelor Unite la Kiev le-a cerut cetăţenilor americani să plece din Ucraina dacă pot face acest lucru în siguranţă, folosind orice fel de mijloc de transport terestru.

Şi autorităţile ucrainene se tem că ar putea avea loc mâine noi atacuri şi au interzis toate manifestările publice. Preşedintele Volodimir Zelenski a avertizat într-un mesaj Moscova că forţele ucrainene vor riposta în cazul unor lovituri. Tot astăzi, Volodimir Zelenski a discutat la Kiev cu şeful statului polonez Andrzej Duda despre posibilitatea acordării unui nou sprijin, inclusiv militar. Polonia este unul dintre cei mai puternici susţinători ai Ucrainei, iar cei doi lideri s-au întâlnit de cinci ori în acest an.

Şi tot Polonia, alături de cele trei state baltice şi Finlanda, ar putea interzice intrarea pe teritoriul lor a turiştilor ruşi în cazul în care Uniunea Europeană nu introduce o asemenea restricţie în tot spaţiul comunitar. Măsura ar urma să fie discutată luni de miniştrii europeni de externe. Ieri, însă, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat că se opune unei astfel de interdicţii, afirmând că cetăţenii ruşi ar trebui să îşi poată părăsi ţara dacă nu sunt de acord cu politica Kremlinului. Este probabil ca şi alte ţări membre ale Uniunii Europene, precum Ungaria, să se opună unei astfel de restricţii, scrie agenţia Reuters.

Comisia Europeană: Cea mai gravă secetă înregistrată în Europa în ultimii cel puţin 500 de ani

Seceta din Europa "pare să fie cea mai gravă înregistrată în ultimii cel puţin 500 de ani", a anunţat marţi Comisia Europeană (CE), citată de DPA.

"Desigur, aceasta este doar o primă evaluare şi trebuie să o confirmăm prin datele finale de la sfârşitul acestui an", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Bahrke, referindu-se la un studiu publicat luni.

Aproape jumătate din Europa este ameninţată de secetă, potrivit unui raport realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) din cadrul CE.

Autorii raportului afirmă că, până în data de 10 august, 47% din teritoriul Europei a atins un nivel de alertă pentru secetă, în timp ce 17% dintre regiunile monitorizate se află sub incidenţa unei alerte de nivel maximal.

Precipitaţiile scăzute şi o serie de valuri de căldură care s-au manifestat începând din luna mai au afectat debitele râurilor şi nivelurile apei la scară largă în Europa.

Volumele reduse de apă au avut efecte adverse şi asupra sectorului energetic, atât asupra producţiei hidrocentralelor, cât şi asupra sistemelor de răcire a centralelor electrice.

Seceta a redus substanţial randamentele culturilor agricole de vară, cele de porumb, soia şi floarea soarelui fiind cele mai afectate, au precizat autorii raportului.

"Umezeala din sol şi stresul vegetaţiei sunt sever afectate", precizează raportul, care listează peste 12 ţări în care riscul de secetă a crescut, inclusiv Germania, Franţa şi Regatul Unit. "În restul Europei, deja afectat de secetă, se menţin condiţii stabile de secetă severă", au adăugat autorii cercetării.

Conform raportului, regiunile în care condiţiile meteorologice se agravează cel mai mult sunt cele care au fost deja afectate de secetă în primăvara anului 2022 - de exemplu nordul Italiei, sud-estul Franţei şi anumite zone din Ungaria şi România.

Oamenii de ştiinţă prognozează că vremea mai caldă şi mai uscată decât normalul va continua să se manifeste cel mai probabil până în luna noiembrie în vestul regiunii euro-mediteraneene.

"Precipitaţiile recente (de la jumătatea lunii august) ar putea să fi uşurat condiţiile de secetă în unele regiuni ale Europei. Cu toate acestea, în anumite zone, furtunile asociate acelor precipitaţii au provocat pagube materiale şi ar putea să fi limitat efectele benefice ale precipitaţiilor", au adăugat autorii raportului.

Ţările baltice, Polonia şi Finlanda ar putea interzice intrarea turiştilor ruşi

Cinci state membre ale Uniunii Europene care au frontieră cu Rusia ar putea interzice intrarea turiştilor ruşi pe teritoriile lor în cazul în care UE nu introduce o restricţie la nivelul blocului comunitar, a anunţat marţi ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, informează Reuters.

Statele respective sunt Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania şi Polonia.

Am discutat cu miniştrii din toate aceste ţări... Nu văd multe diferenţe din punct de vedere politic, a declarat Landsbergis la Vilnius.

Turiştii ruşi nu ar trebui să fie în Uniunea Europeană... Ţara lor este implicată în genocid, a adăugat şeful diplomaţiei lituaniene.

Miniştrii de externe din UE vor analiza luni o propunere de interdicţie la nivelul UE contra turiştilor ruşi.

Cancelarul german s-a opus luni unei astfel de interdicţii, afirmând că cetăţenii ruşi ar trebui să-şi poată părăsi ţara dacă ei nu sunt de acord cu politica Kremlinului. Este probabil ca şi alte ţări membre, precum Ungaria, să se opună unei interdicţii la nivelul Uniunii.

O interdicţie regională va trebui să aplice reguli uniforme pentru a bloca intrarea turiştilor ruşi, dar a permite accesul disidenţilor, a explicat Gabrielius Landsbergis.

La începutul săptămânii trecute, Finlanda s-a pronunţat pentru interzicerea intrării turiştilor ruşi în Uniunea Europeană.

Nu cetăţenii ruşi au început războiul, dar în acelaşi timp trebuie să fim conştienţi de faptul că ei susţin războiul. Nu cred că este corect ca cetăţenii ruşi să poată intra în UE şi în spaţiul Schengen şi să meargă să admire peisajele în timp ce Rusia omoară oameni în Ucraina, a declarat premierul finlandez Sanna Marin în timpul unei reuniuni cu omologii săi norvegian, danez şi suedez şi cu cancelarul german, găzduită de Oslo.

În 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine constant că este vorba despre o operaţiune militară specială de denazificare a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Pentru a se putea apăra, Ucraina se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident.

Guvernul ungar a răspuns întrebărilor Comisiei Europene despre statul de drept

Guvernul ungar a răspuns Comisiei Europene cu privire la cererile acesteia asupra statului de drept, în urma lansării procedurii prin care Bruxellesul încearcă să suspende fondurile europene pentru Ungaria.

Guvernul ungar a trimis Comisiei Europene răspunsul său asupra procedurii de condiţionalitate. Guvernul ungar a pus pe masă un amplu pachet de măsuri pentru a răspunde tuturor preocupărilor Comisiei, a anunţat într-un comunicat pe Facebook ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, potrivit agenţiei EFE.

Acest anunţ a venit cu puţin timp înainte de miezul nopţii de luni spre marţi, adică cu câteva minute înainte să expire termenul dat de Bruxelles pentru a primi răspunsurile.

Guvernul condus de Viktor Orban rămâne deschis unui dialog constructiv cu Comisia Europeană, a adăugat Judit Varga, fără a face precizări despre conţinutul răspunsurilor transmise Bruxellesului.

Conform noului mecanism de condiţionalitate, intrat în vigoare anul acesta, Comisia Europeană poate suspenda fondurile europene ale statelor UE despre care consideră că încalcă statul de drept, pentru aceasta fiind suficient în etapa finală a procedurii un vot prin majoritate calificată în Consiliul UE.

Polonia şi Ungaria au ameninţat în 2020 că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE dacă va fi introdus acest mecanism. Dar premierii polonez şi ungar, Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban, au acceptat în cele din urmă un compromis, şi anume ca acest mecanism să se aplice numai pentru încălcările ce afectează direct bugetul UE, să nu privească chestiunile societale (precum drepturile comunităţii LGBT) şi să intre în vigoare numai după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) se va fi pronunţat asupra lui, decizie dată pe 16 februarie anul acesta şi care a fost favorabilă Comisiei Europene.

Ulterior acestei decizii a CJUE, Comisia Europeană a activat mecanismul de condiţionalitate împotriva Ungariei. Budapesta a acceptat în luna iulie mai multe dintre cererile Bruxellesului, referitoare, printre altele, la combaterea corupţiei, atribuirea contractelor publice sau efectuarea consultărilor naţionale înaintea adoptării unor legi. Dar acest răspuns nu a mulţumit Comisia Europeană, care la sfârşitul lunii iulie a trimis guvernului ungar o nouă scrisoare, cu termen de răspuns 22 august.

În acest timp, tot din cauza acuzaţiilor Comisiei Europene privind încălcarea statului de drept, aceasta menţine blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, la fel şi pe cel al Poloniei, cel din urmă fiind aprobat de Comisie, dar fără a permite accesul la fonduri.

Polonia a ameninţat luna aceasta că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative ale Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană nu-i va debloca PNRR-ul.

Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat marţi că guvernul ungar a promis Comisiei Europene revizuirea până în octombrie a anumitor legi criticate de Bruxelles, aceasta dacă se va ajunge la un acord privind eliberarea fondurilor.

Am elaborat deja o parte din aceste (schimbări legale) şi am făcut promisiuni pentru mai multe alte amendamente legislative, dacă un acord cu Comisia este semnat, a spus la un briefing Gergely Gulyas, potrivit Reuters.

Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional.

Zelenski: Drapelul ucrainean va flutura din nou în zonele ocupate ale Ucrainei, precum Crimeea

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat marţi convingerea că drapelul ucrainean va flutura din nou în toate zonele din Ucraina ocupate în prezent de Rusia, inclusiv în peninsula Crimeea, anexată de Moscova din 2014, potrivit EFE.

Într-un discurs pronunţat cu ocazia Zilei naţionale a drapelului Ucrainei, Zelenski s-a declarat încrezător că drapelul ţării 'va reveni în fiecare oraş şi sat, acum ocupat temporar de Rusia'.

Declaraţiile preşedintelui ucrainean, citate de agenţiile de presă locale, au fost făcute în cadrul ceremoniei de ridicare a drapelului naţional în capitala Kiev.

'Drapelul în albastru şi galben al Ucrainei va fi arborat din nou acolo unde este acasă, unde ar trebui de drept să fie: în toate aşezările ocupate temporar din Ucraina', în Melitopol, Herson sau Zaporojie, a reiterat el.

Potrivit lui Zelenski, drapelul ucrainean va reveni şi în oraşele din Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi în regiunile Doneţk şi Lugansk, cele două componente ale bazinului minier Donbas, autoproclamate republici independente recunoscute de Moscova cu puţin timp înainte de invazia în Ucraina.

La ceremonia ridicării drapelului naţional la Kiev au luat parte reprezentanţi ai guvernului şi parlamentului, precum şi militari, eveniment ce intervine în ajunul Zilei Independenţei Ucrainei, marcată la 24 august, care coincide cu împlinirea a şase luni de la declanşarea invaziei ruse.

Rusia îşi întăreşte controlul asupra peisajului media, în timp ce Yandex vinde rivalului VK pagina de pornire

Yandex, cea mai mare companie de internet din Rusia, a anunţat marţi că a fost de acord să-şi vândă aplicaţia de ştiri şi pagina de pornire yandex.ru către rivalul controlat de stat VK, care deţine mai ales reţeaua social media VKontakte, o mişcare dramatică care probabil va limita şi mai mult accesul ruşilor la media independente, relatează Reuters.

Întreaga tranzacţie - prin care Yandex va achiziţiona 100% din serviciul de livrare mâncare la domiciliu Delivery Club - marchează o schimbare semnificativă în peisajul internetului din Rusia, cu Yandex trecând efectiv supravegherea distribuirii conţinutului online către un actor prietenos cu Kremlinul.

Suprimarea timp de ani de zile de către Moscova a mass-media independente s-a intensificat brusc după ce Rusia a trimis zeci de mii de militari în Ucraina la 24 februarie, adoptând o lege ce interzice ceea ce ea numeşte "informaţii false" despre forţele armate ruse şi anulând capacitatea multor organizaţii de a relata liber.

"Boardul şi conducerea Yandex au ajuns la concluzia că interesele părţilor companiei (...) sunt cel mai bine servite prin continuarea ieşirii strategice din afacerile media şi trecerea la concentrarea pe alte tehnologii şi servicii", a precizat Yandex într-un comunicat.

Yandex, cotat la Nasdaq şi numit adesea "Google al Rusiei", s-a conformat în ultimii ani cererilor Moscovei şi ameninţărilor că va fi amendat în legătură cu articolele publicaţiilor care pot apărea pe agregatorul său de ştiri, atrăgând critici asupra libertăţii presei.

Yandex restricţionează accesul la site-uri, multe dintre ele media independente şi care au fost interzise de autoritatea de reglementare a comunicaţiilor Roskomnadzor, în timp ce în februarie a început să avertizeze utilizatorii ruşi care caută ştiri despre evenimentele din Ucraina asupra informaţiilor nesigure online.

Un fost şef al Yandex News, Lev Gerşenzon, a descris la 1 martie Yandex ca un element cheie în ascunderea informaţiilor despre conflictul din Ucraina. Yandex a negat că este complice la cenzură, notează Reuters.

"Ne cumpărăm libertatea", a declarat o sursă apropiată Yandex. "Această afacere a fost o povară atât de grea".

"Acest lucru ne va permite să ne facem afacerea în mod semnificativ depolitizat, practic complet depolitizat", a adăugat această sursă.

Biroul ONU pentru drepturile omului avertizează Rusia în legătură cu preconizata judecare a prizonierilor de la Azov

Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR) şi-a exprimat marţi îngrijorarea cu privire la planurile separatiştilor proruşi susţinuţi de Rusia de a-i judeca, posibil în câteva zile, la Mariupol (sud-estul Ucrainei), pe prizonierii de război ucraineni de la combinatul siderurgic Azovstal, afirmând că un astfel de proces ar putea constitui în sine o crimă de război, potrivit Reuters.

'Suntem foarte îngrijoraţi de modul în care decurg lucrurile. Sunt imagini în mass-media cu cuşti de fier în curs de montare pe scena Filarmonicii din Mariupol, sunt nişte cuşti într-adevăr masive şi se pare că sunt instalate pentru a-i ţine în ele pe prizonieri', a declarat Ravina Shamdasani, purtătoarea de cuvânt OHCHR, în cursul unei conferinţe de presă la sediul biroului din Geneva. 'Este inacceptabil, este umilitor', a spus ea.

Privarea deliberată a unui prizonier de război de dreptul la un proces echitabil va constitui o crimă de război din partea Rusiei, a adăugat responsabila ONU.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizase luni că 'nu vor mai exista niciun fel de discuţii' cu Rusia în cazul în care autorităţile ruse vor pune în scenă o 'mascaradă de proces' împotriva prizonierilor ucraineni în oraşul Mariupol, port la Marea Azov, ocupat de trupele ruse după mai bine de trei luni de asediu după declanşarea invaziei ruse la sfârşitul lunii februarie, conform EFE şi Unian.

Preşedintele ucrainean a afirmat că, potrivit informaţiilor din media, 'la Mariupol se pregăteşte scena unei mascarade de proces absolut dezgustător şi absurd împotriva apărătorilor ucraineni, al luptătorilor noştri care sunt ţinuţi captivi de către ocupanţi'.

Primarul ucrainean al Mariupolului, Vadim Boicenko, a declarat la 11 august că invadatorii ruşi transformă clădirea Filarmonicii din Mariupol într-un tribunal pentru un 'proces spectacol' împotriva prizonierilor de război ucraineni. Pe scenă au fost instalate cuşti de fier în care vor fi ţinuţi prizonierii ucraineni.

Peste 2.000 de soldaţi ucraineni s-au predat în luna mai, ieşind din tunelurile combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, după aproape trei luni în care au rezistat în faţa asaltului forţelor Moscovei. Ulterior, o parte dintre ei a fost transferată în teritoriul controlat de separatişti în regiunea Doneţk, iar mai mulţi comandanţi ai acestora au fost duşi la Moscova pentru a fi interogaţi, notează Agerpres.

Moneda euro se depreciază la un minim al ultimelor două decenii, din cauza crizei din energie

Moneda euro a coborât din nou marţi sub pragul simbolic de un dolar, atingând un minimum al ultimelor două decenii, din cauza temerilor că şocul energiei va menţine inflaţia ridicată şi va spori şansele unei recesiuni în Europa, transmite Reuters.

Şi yuanul chinezesc a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani faţă de dolar, în timp ce lira sterlină este la cel mai redus nivel din martie 2020.

Marţi dimineaţa, moneda euro se tranzacţiona pentru 0,9930 de dolari, sub pragul de un dolar.

"Ceea ce încercăm să ne dăm seama este cât de mult din evoluţia monedei euro este cauzat de nivelul redus al lichidităţilor în timpul verii şi cât de mult de fluxurile de capital. Dar desigur creşterea preţului gazelor este o veste proastă pentru întreaga regiune", a apreciat Kenneth Broux, analist la Societe Generale în Londra.

Preţul de referinţă al gazelor în Europa a crescut luni după ce Gazprom a anunţat că livrările de gaze către Europa prin gazoductul Nord Stream 1 vor fi întrerupte timp de trei zile, între 31 august şi 2 septembrie, pentru "lucrări de mentenanţă".

Valurile de căldură din Europa au afectat deja aprovizionarea cu energie şi sporesc temerile că vor exista perturbări în această iarnă, care vor afecta semnificativ activitatea economică.

De la introducerea sa în circulaţie în 1999, moneda euro a petrecut foarte puţin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situaţie a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.

Chiar dacă are o istorie relativ scurtă de două decenii, moneda euro este a doua cea mai căutată valută pe pieţele mondiale de schimb valutar, iar tranzacţiile zilnice euro/dolar sunt cele mai mari de pe piaţa valutară globală, care are o valoare de 6.600 de miliarde de dolari pe zi, notează Agerpres.

Pacea nu este deloc aproape (ambasadorul Ucrainei în Bulgaria)

Ambasadorul ucrainean în Bulgaria, Vitalii Moskalenko, a declarat într-un interviu acordat postului de televiziune BTV, că pacea în Ucraina nu este deloc aproape. Diplomatul ucrainean a subliniat că şi astăzi au fost raportate bombardamente în Harkov şi Zaporojie.

"20% din teritoriul Ucrainei este deja ocupat, iar ţara luptă pentru independenţă. Cred că în curând va fi un punct de cotitură pe câmpul de luptă", a adăugat Moskalenko. Ambasadorul Ucrainei a menţionat că poporul său va lupta pentru a recâştiga toate teritoriile ocupate, inclusiv Crimeea.

"Datorită luptei eroice a armatei şi a poporului şi ajutorului comunităţii internaţionale, sperăm la un moment de cotitură în război", a precizat Moskalenko.

Ambasadorul ucrainean a comentat, de asemenea, uciderea Dariei Dughina, spunând că "este în stilul Moscovei să dea vina pe serviciile secrete ucrainene", notează Rador.

SUA condamnă uciderea fiicei lui Aleksandr Dughin, considerat un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin

SUA au condamnat luni atentatul cu bombă în care şi-a pierdut viaţa Daria Dughina, fiica lui Aleksandr Dughin, considerat unul dintre aliaţii preşedintelui rus Vladimir Putin, şi au insistat asupra faptului că Ucraina a negat orice responsabilitate în acest atac, transmite EFE.

Condamnăm atacurile împotriva civililor, fie ei din Kiev, Bucea, Harkov, Kramatorsk, Mariupol sau Moscova. Acest principiu se aplică în întreaga lume, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, într-o conferinţă de presă.

Price a afirmat că ruşii vor ancheta cele întâmplate şi, întrebat despre acuzaţiile Moscovei, care au făcut responsabile serviciile de informaţii ucrainene pentru moartea Dariei Dughina, s-a limitat la a sublinia că Ucraina a negat implicarea în atentat.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB) a anunţat luni că atentatul împotriva fiicei lui Dughin a fost pregătit şi comis de serviciile speciale ucrainene. Potrivit notei oficiale, atacul terorist a fost comis de o cetăţeană ucraineană, identificată drept Natalia Vovk, în vârstă de 43 de ani.

Ucraina a negat cu o zi în urmă orice fel de legătură cu atentatul şi a făcut-o din nou luni, după acuzaţiile formulate de Rusia.

Propaganda rusă trăieşte într-o lume fictivă (...) Unei femei (ucrainene) şi copilului său în vârstă de 12 ani li s-a 'atribuit' responsabilitatea pentru aruncarea în aer a maşinii propagandistei Dughina. Este surprinzător că nu au găsit şi 'viza estonă' la faţa locului. (...) Viperele din serviciile speciale (ruse) au început o luptă între specii, a scris pe Twitter consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak.

Daria Dughina a murit sâmbătă seară după ce autoturismul pe care-l conducea a sărit în aer. Ea participase împreună cu tatăl său la un eveniment în apropiere de Moscova. Aleksandr Dughin urma să plece de acolo împreună cu fiica sa cu acelaşi autoturism, dar s-a răzgândit în ultimul moment şi a plecat cu o altă maşină.

Separat, într-o reuniune care a avut loc săptămâna trecută la sediul Departamentului de Stat, Statele Unite au cerut ambasadorului rus la Washington, Anatoli Antonov, să redea controlul centralei nucleare de la Zaporojie guvernului ucrainean.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a confirmat luni pentru presă că această reuniune a avut loc joia trecută la sediul din Washington, cu toate că nu a precizat cu cine s-a întâlnit Antonov. La această întrevedere, administraţia americană i-a atras atenţia ambasadorului Antonov cu privire la riscurile unei escaladări a războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi a cerut Moscovei să înceteze toate operaţiunile militare din jurul centralei nucleare ucrainene.

În plus, oficialii de la Washington au insistat ca trupele ruse să redea autorităţilor ucrainene controlul total al centralei de la Zaporojie. Armata rusă a capturat centrala nucleară la 4 martie. De atunci - potrivit guvernului ucrainean - personalul militar şi echipament militar greu rus staţionează în interiorul centralei, pe care o folosesc drept depozit de arme.

Securitatea centralei de la Zaporojie s-a transformat într-una dintre cele mai serioase preocupări ale comunităţii internaţionale după invazia rusă în Ucraina, în contextul în care regiunea a fost bombardată în mai multe rânduri, atacuri de care ruşii şi ucrainenii se acuză reciproc, notează Agerpres.

SUA şi Rusia se acuză reciproc la ONU pentru tensiunile din lume

SUA şi Rusia şi-au pasat una alteia responsabilitatea luni pentru tensiunea actuală care domină scena internaţională şi care, potrivit Naţiunilor Unite, a provocat una din situaţiile cele mai periculoase pe care le-a cunoscut lumea în ultimele decenii, relatează EFE.

La iniţiativa Chinei, Consiliul de Securitate al ONU a organizat o sesiune specială pentru a aborda 'Promovarea securităţii comune prin dialog şi cooperare', dar dezbaterea a fost marcată de acuzaţii şi reproşuri reciproce, îndeosebi între Rusia şi puterile occidentale.

Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a denunţat încălcarea Chartei Naţiunilor Unite de către Rusia prin invazia ei ilegală şi 'neprovocată' în Ucraina, reproşându-i totodată ignorarea încercărilor repetate ale altor ţări de a găsi o soluţie diplomatică la criză.

'Rusia şi-a justificat acţiunile încercând să redefinească concepte fundamentale precum suveranitatea, integritatea teritorială şi indivizibilitatea securităţii. A spus asta declarând că este prerogativa Moscovei să dicteze deciziile politice şi de securitate ale vecinilor ei', a afirmat Thomas-Greenfield.

Reprezentanta diplomaţiei SUA a menţionat că invazia Rusiei în Ucraina s-a soldat până în prezent cu zeci de mii de morţi, a provocat o criză a refugiaţilor şi a agravat securitatea alimentară în întreaga lume, dar de asemenea a 'erodat principiile-cheie care au împiedicat izbucnirea de noi războaie mondiale'.

În acelaşi timp, omologul său rus, Vasili Nebenzia, a atribuit această situaţie exclusiv voinţei 'Occidentului' de a-şi 'păstra hegemonia', precum şi ceea ce el a calificat drept promisiuni false din partea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

'NATO a continuat să se extindă inexorabil, aducându-şi infrastructura militară din ce în ce mai aproape de frontierele noastre, inclusiv desfăşurând sisteme de apărare antirachetă şi arme ofensive. Toate acestea au generat o ameninţare reală la adresa securităţii naţionale a ţării noastre', a subliniat Nebenzia.

Ambasadorul rus la ONU a declarat că războiul actual nu este decât rezultatul acestor politici, afirmând că Ucraina 'a fost sacrificată' în această confruntare a SUA şi aliaţilor lor cu Rusia.

Totodată, el a denunţat comportamentul occidental în Asia şi Africa, susţinând că totul face parte dintr-o încercare occidentală de a-şi impune modul de gândire şi modelul politic restului lumii.

'Planul imprudent al SUA referitor la Taiwan se înscrie pe aceeaşi linie. Considerăm această provocare minuţios planificată drept o demonstraţie flagrantă de lipsă de respect pentru suveranitatea altor ţări şi pentru obligaţiile internaţionale ale Statelor Unite', a insistat diplomatul rus, făcând referire probabil la recenta vizită a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, la Taipei.

SUA şi Rusia se acuză reciproc şi de slăbirea arhitecturii de neproliferare nucleară şi de creşterea riscului privind un război nuclear.

În acest sens, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat din nou că 'riscul nuclear a atins cel mai înalt nivel din ultimele decenii' şi că întregul sistem de securitate colectivă este în pericol.

'Lumea noastră este fracturată de diviziuni geopolitice, conflicte şi instabilitate. De la lovituri de stat militare la conflicte între state, invazii şi războaie care continuă an de an. Divergenţele ce persistă între marile puteri mondiale - care fac parte din acest Consiliu - continuă să limiteze capacitatea noastră de a răspunde în mod colectiv', a deplâns Guterres, citat de EFE.

Ucraina: Exporturile agricole ar putea creşte la patru milioane de tone în august

Exporturile agricole ale Ucrainei vor creşte probabil la aproximativ patru milioane de tone în august, de la trei milioane de tone în iulie, datorită acordului care a permis deblocarea porturilor ucrainene şi plecarea primelor nave care să transporte cereale, a anunţat Denys Marchuk, vicepreşedintele Consiliului agrar ucrainean, care-i reprezintă pe producătorii agricoli, transmite Reuters.

În pofida noilor oportunităţi de export, fermierii ucraineni încă se confruntă cu un deficit de fonduri şi o treime din ei nu vor participa spre finalul acestei luni la însămânţarea grâului de iarnă, a declarat Marchuk.

Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, în 24 februarie, Kievul exporta lunar până la şase milioane de tone de cereale.

Conform datelor înregistrate până în 19 august, exporturile de cereale ale Ucrainei în sezonul 2022/2023 au înregistrat un declin anual de 51,6%, la 2,99 milioane de tone, a anunţat săptămâna trecută Ministerul Agriculturii.

În sezonul 2021/2022, care s-a încheiat la 30 iunie 2022, exporturile au urcat cu 8,5%, la 48,5 milioane de tone, datorită livrările majore înregistrate înainte de 24 februarie.

Pentru acest an, Guvernul de la Kiev se aşteaptă să fie recoltate cel puţin 50 milioane de tone de cereale, faţă de nivelul record de 86 milioane de tone de cereale în 2021.

De la debutul invaziei ruseşti din 24 februarie, exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut semnificativ, pentru că porturile de la Marea Neagră, principala rută pentru livrările de cereale ucrainene, au fost închise de o blocadă rusească, ceea ce a împins în sus preţurile mondiale la alimente şi a provocat temeri că vor exista întreruperi în aprovizionarea cu alimente în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu. La finele lunii trecute, s-a ajuns la un acord care a permis deblocarea porturilor ucrainene şi plecarea primelor nave care să transporte cereale.

Ce ascundea Trump la vila din Florida? Peste 300 de documente secrete, recuperate de la fostul președinte al SUA (surse)

Guvernul american a recuperat peste 300 de documente cu menţiunea 'secret' de pe proprietatea fostului preşedinte Donald Trump din Florida, între care rapoarte ale Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) şi Biroului Federal de Investigaţii (FBI), a relatat luni publicaţia New York Times, citând mai mulţi responsabili familiarizaţi cu acest dosar, potrivit Reuters.

Un prim lot de peste 150 de documente secrete fusese recuperat în ianuarie de Serviciul naţional al arhivelor, indică publicaţia citată.

În iunie, consilierii lui Donald Trump au predat Departamentului de Justiţie al SUA un al doilea set de documente, în timp ce un al treilea lot a fost confiscat de FBI în cursul unei percheziţii efectuate luna aceasta la reşedinţa fostului preşedinte din Mar-a-Lago, în Florida, potrivit ziarului.

Nici Ministerul Justiţiei şi nici reprezentanţii ex-preşedintelui american nu au răspuns deocamdată la o solicitare Reuters de a face vreun comentariu pe marginea acestor recuperări de documente.

Donald Trump a solicitat luni unui tribunal federal din Florida să împiedice FBI să analizeze documentele confiscate la domiciliul său până când nu este desemnat un expert care să supravegheze procesul.

Percheziţia FBI este parte a unei anchete federale destinată să stabilească dacă fostul locatar al Casei Albe a luat ilegal documente la sfârşitul mandatului său în ianuarie 2021.

Până în prezent nu se cunoştea exact volumul de materiale pe care forţele de securitate americane îl găsiseră la domiciliul lui Trump, notează EFE. Conţinutul documentelor pe care Trump le-a luat de la Casa Albă nu este dat publicităţii, având în vedere că sunt materiale 'secrete'.

Ministerul Justiţiei a făcut publice doar câteva fragmente din mandatul de percheziţie în baza căruia FBI a inspectat domeniul fostului preşedinte american.

Acest ordin menţionează faptul că Trump şi persoanele din anturajul său ar fi putut săvârşi infracţiuni de obstrucţionare a justiţiei, de distrugere de documente şi de încălcare a legii spionajului, notează Agerpres.

Statele Unite resping cererea Ucrainei de interzicere generală a vizelor pentru ruşi

Statele Unite au respins luni cererea Ucrainei de interzicere generală a vizelor pentru ruşi, declarând că Washingtonul nu ar dori să închidă căile spre refugiu pentru disidenţii din Rusia şi pentru alţii vulnerabili la abuzuri ale drepturilor omului, relatează marţi Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut prima dată interzicerea vizelor într-un interviu la începutul acestei luni pentru Washington Post, spunând că ruşii "ar trebui să trăiască în propria lor lume până când îşi vor schimba filosofia".

Zelenski a lansat apoi un alt apel acum câteva săptămâni ca statele Uniunii Europene să interzică vizele pentru cetăţenii ruşi pentru ca blocul să nu devină un "supermarket" deschis oricui dispunând de mijloacele de a intra.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că administraţia preşedintelui democrat Joe Biden a impus deja restricţii de viză pentru oficialii Kremlinului, dar a precizat că se va concentra pe identificarea celor implicaţi în invadarea Ucrainei de către Rusia şi îi va trage la răspundere.

"SUA nu ar dori să închidă căile de refugiu şi siguranţă pentru disidenţii Rusiei sau pentru alţii care sunt vulnerabili la abuzuri ale drepturilor omului", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat. "De asemenea, am spus-o clar că este important să tragem o linie între acţiunile guvernului rus şi politicile sale în Ucraina şi poporul Rusiei", a adăugat purtătorul de cuvânt.

Unii lideri din UE precum prim-ministrul finlandez Sanna Marin şi omologul ei din Estonia, Kaja Kallas, au cerut interzicerea vizelor la nivelul UE. Însă cancelarul german Olaf Scholz s-a opus luni, spunând că ruşii ar trebui să-şi poată părăsi ţara dacă nu sunt de acord cu regimul.

SUA îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia de la frontiera dintre Turcia şi Siria

Washingtonul face apel "la toate părţile să menţină liniile armistiţiului" la frontiera dintre Turcia şi Siria, a transmis luni Departamentul de Stat al SUA, la câteva zile după intensificarea bombardamentelor în zonă, în urma cărora au murit cel puţin 21 de civili, între care şi copii, potrivit AFP.

"Statele Unite sunt profund îngrijorate de atacurile recente de-a lungul frontierei de nord a Siriei şi cer tuturor părţilor să menţină liniile armistiţiului", a declarat purtătorul de cuvânt Ned Price.

"Ne exprimăm regretul pentru victimele civile de la Al-Bab, Al-Hasakah şi din alte părţi", a adăugat el, subliniind că SUA rămân angajate pentru "a garanta înfrângerea durabilă a organizaţiei Stat Islamic şi o rezolvare politică a conflictului sirian".

De mai multe săptămâni, tensiunile sunt tot mai mari între Forţele Democrate Siriene (FDS) kurde, de o parte, şi trupele turce şi aliaţii lor sirieni, de cealaltă parte.

Autorităţile kurde au transmis vineri că un atac cu o dronă turcă a lovit în zori "un centru de formare de fete" la Al-Hasakah (nord-est), oraş situat în regiunea autonomă kurdă, omorând patru copii şi rănind alţi 11.

Bilanţul a fost confirmat de Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO).

La Al-Bab, o localitate aflată sub controlul unor facţiuni siriene pro-Ankara situată în apropiere de frontiera siriano-turcă, "17 civili, între care şase copii, au murit şi 35 au fost răniţi în urma unor focuri de artilerie ale forţelor proregim asupra unei pieţe", a precizat OSDO, notează Agerpres.

23 august 1939 - Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului și Nazismului și a tuturor regimurilor totalitare și autoritare

83 de ani de la momentul Pactului de neagresiune sovieto-german, semnat la Moscova, la 23 august 1939. Pactul Ribbentrop-Molotov a constituit începutul unei alianțe politice și militare între cele două state totalitare, care a durat până la 21 iunie 1941. În semn de omagiu, IICCMER va depune o coroană de flori în memoria victimelor regimurilor totalitare, marți, 23 august, în incinta Închisorii de la Râmnicu Sărat - una dintre cele mai odioase închisori comuniste.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc aduce un pios omagiu sacrificiului făcut de milioanele de victime ale totalitarismelor europene și își exprimă, încă o dată, hotărârea de se opune cu toate mijloacele legale și intelectuale, care îi stau la dispoziție, oricăror încercări de ocultare sau de relativizare a efectelor dramatice ale acestor regimuri, în orice formă s-ar petrece acestea. IICCMER acordă o importanță egală educării tinerelor generații, în spiritul conștientizării crimelor comise de regimurile totalitare, considerând că doar astfel, democrația și libertatea pot fi pe deplin înțelese și prețuite.

Mâine, 23 august, se împlinesc 83 de ani de la momentul Pactului de neagresiune sovieto-german, semnat la Moscova, la 23 august 1939, între ministrul sovietic de externe, Veaceslav Molotov, și cel german, Joachim von Ribbentrop, în prezența liderului de atunci al Uniunii Sovietice, Iosif Stalin, arătând astfel lumii similaritatea mijloacelor de acțiune politică ale celor două regimuri, esența lor profund inumană.

,,Ziua de mâine ar trebui să fie una profund conștientizată de fiecare cetățean al Europei, dar și de către poporul român care a trăit sub conducerea unui regim totalitar vreme de zeci de ani. Suferințele inimaginabile prin care au trecut milioane de oameni nu trebuie să se mai repete niciodată. Așadar, ziua de mâine, dincolo de compasiune și omagiu, este despre conștientizarea răului și efortul fiecărui cetățean european pentru ca ce s-a întâmplat în urmă cu 83 de ani să nu mai fie vreodată repetabil. Zilele acestea organizăm la Râmnicu Sărat cea de-a XIV-a ediție a Universității de Vară, pe care am denumit-o  ,,Pedagogia Memoriei și Datoria Neuitării’’, tocmai pentru că insistăm asupra educației tinerilor cu privire la ororile petrecute în perioada regimului comunist și să le oferim anticorpii intelectuali atât de necesari pentru continuarea democrației, a drepturilor și libertăților fundamentale. Tot la Râmnicu Sărat vom face lansarea Documentului Programatic referitor la Promovarea Politicilor Memoriei despre Regimul Comunist prin Centrul Educațional privind Comunismul în România’’ - a declarat prof. univ.dr. Daniel Șandru, Președintele IICCMER.

Menit să reglementeze diferențele teritoriale dintre cele două state, de unde și adăugarea unui protocol secret prin care se prevedea împărțirea Europei Centrale și de Sud-Est între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, Pactul Ribbentrop-Molotov, așa cum a fost cunoscut de posteritate, a constituit începutul unei alianțe politice și militare între cele două state totalitare, care a durat până la 21 iunie 1941. Alianța între Hitler și Stalin nu doar că a dus la o serie de rapturi teritoriale, comise de URSS, dar mai ales a dat un imbold hotărâtor atacului Germaniei naziste asupra Poloniei, moment care a însemnat începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Deplina compatibilitate ideologică și politică a celor doi dictatori a alimentat direct ideea nazistă a distrugerii evreilor din Europa, constituind totodată și începutul strategiei staliniste de eradicare a elitelor anticomuniste din teritoriile și țările aflate în sfera de interes sovietică.

În condițiile agresiunii rusești asupra Ucrainei, pe care Moscova o justifică printr-un apel continuu la trecutul totalitar, Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare capătă semnificații de o actualitate stringentă. Absența unei înțelegeri critice a trecutului comunist, așa cum s-a petrecut în toate celelalte foste țări care au intrat cândva în sfera de influență sovietică sau în componența URSS, arată că în Rusia, ororile secolului al XX-lea nu au fost pe deplin înțelese și asumate de către urmașii celor care le-au comis.

Despre IICCMER: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Ucraina a restabilit o legătură feroviară pentru transport de marfă cu Republica Moldova, după o pauză de 23 de ani

Ucraina a restabilit o legătură feroviară cu ţara vecină, Republica Moldova, după o pauză de 23 de ani, iar aceasta va facilita transportul a zece milioane de tone de mărfuri anual, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, într-un discurs video, luni.

Deşi Zelenski nu a specificat despre ce fel de bunuri ar fi vorba, Ucraina a căutat noi căi de a exporta milioane de tone de cereale, blocate din cauza invaziei ruse. Republica Moldova se învecinează cu România, stat membru al Uniunii Europene.

Linia feroviară de 22 de kilometri face legătura între Berezine, în vestul Ucrainei şi Basarabeasca, în Republica Moldova. Separat, ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksander Kubrakov, a scris pe Facebook că relaţia feroviară va furniza o rută alternativă din portul Odesa, de la Marea Neagră.

Conform unui acord pe care ONU şi Turcia l-au mediat cu Rusia şi Ucraina, navele încărcate cu cereale au început să plece din Odesa şi din alte porturi ucrainene.

Preşedintele Braziliei susţine că va respecta rezultatul alegerilor din octombrie, dacă votul va fi "corect şi transparent"

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a declarat că va respecta rezultatul alegerilor din octombrie, indiferent de rezultat, atât timp cât votul este "corect şi transparent".

Într-un interviu pentru Jornal Nacional de la TV Globo, un buletin de ştiri de noapte cu cea mai mare audienţă din Brazilia, politicianul de extremă dreaptă a insistat, fără dovezi, că a existat fraudă la alegerile anterioare din Brazilia.

Bolsonaro nu a menţionat sistemul de vot electronic pe care l-a atacat fără încetare luni de zile, dar a susţinut că "armata ar trebui să aibă un rol" în deciderea transparenţei votului, notează Rador.

Egipt: Summit la Al-Alamein cu participarea a cinci lideri din ţări arabe

Liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite (EAU), Irakului, Bahrainului şi Iordaniei participă marţi la un summit care se concentrează, potrivit presei egiptene, pe "energie şi securitate alimentară" în urma invaziei ruse în Ucraina, informează AFP.

Un purtător de cuvânt al preşedinţiei egiptene a confirmat că summitul va avea loc marţi, după ce presa locală a anunţat-o luni. Iordania a confirmat, de asemenea, că acest "summit consultativ" va avea loc marţi.

În oraşul egiptean Al-Alamein, preşedintele Abdel Fattah al-Sisi se va întâlni cu pe preşedintele emiratez Mohammed bin Zayed al-Nahyan, premierul irakian Mustafa al-Kazimi, regele Abdallah al II-lea al Iordaniei şi regele Bahrainului, Hamad bin Issa al-Khalifa.

Cei cinci lideri s-au întâlnit luni, se arată într-un comunicat al preşedinţiei egiptene, conform căruia aceştia "au făcut un schimb de opinii cu privire la modalităţile de consolidare a relaţiilor bilaterale şi a cooperării" între ţările lor.

Potrivit cotidianului oficial egiptean Al-Ahram, agenda summitului va include probleme ce ţin de "energie şi securitate alimentară".

După invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, preţul cerealelor, în special al grâului, a doborât recorduri. Această scumpire s-a dovedit deosebit de dificilă pentru ţări precum Egiptul, care este "dependent în proporţie de cel puţin 30% de Ucraina şi Rusia" pentru importurile de grâu, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Cei cinci lideri arabi vor discuta, potrivit lui Al-Ahram, şi despre securitatea apei şi barajul Renaşterii. Etiopia a anunţat pe 12 august că a finalizat a treia fază de umplere a acestui mega baraj de pe Nil, în pofida protestelor din partea Sudanului şi Egiptului, îngrijorate de alimentarea cu apă.

La summit de la Al-Alamein vor fi discutate, de asemenea, dosarele "yemenit, libian, sirian şi palestinian", potrivit aceleiaşi surse.

Din cele cinci ţări participante la summit, doar Irakul nu şi-a normalizat relaţiile cu Israelul. După Egipt, prima ţară arabă care a semnat un tratat de pace cu Israelul în 1979, urmat de Iordania în 1994, EUA şi Bahrain şi-au normalizat relaţiile cu statul evreu în 2020.

SUA: Rusia plănuieşte, în curând, atacuri asupra infrastructurii Ucrainei

Statele Unite au informaţii că Rusia intenţionează în curând să lanseze noi atacuri la adresa infrastructurii civile din Ucraina şi a instalaţiilor guvernamentale, a declarat luni un oficial american citat de Reuters.

"Avem informaţii că Rusia îşi intensifică eforturile de a lansa atacuri împotriva infrastructurii civile şi a instalaţiilor guvernamentale din Ucraina în zilele următoare. Având în vedere istoricul Rusiei în relaţia cu Ucraina, suntem îngrijoraţi de ameninţarea continuă pe care o reprezintă atacurile ruseşti pentru civili şi infrastructura civilă", a spus oficialul american.

Acesta a mai spus că afirmaţiile se bazează pe informaţii declasificate, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News