Azi, în lume. Știrile zilei de 23 noiembrie

Mediul de securitate actual necesită modernizarea forţelor noastre armate (ministrul apărării din Bulgaria)

Ministrul interimar al apărării din Bulgaria, Dimităr Stoianov, a declarat că mediul de securitate actual, în special după invadarea Ucrainei de către Rusia, necesită măsuri radicale de modernizare a forţelor armate bulgare. Stoianov a participat la conferinţa anuală a AFSEA de la Sofia, a cărei temă este "Modernizarea armamentului şi echipamentului armatei bulgare. Restart". Potrivit ministrului apărării, este timpul pentru o abordare responsabilă din partea tuturor instituţiilor şi pentru demararea unei modernizări reale. "Sarcina principală pe care ne-am propus-o când guvernul interimar a preluat funcţia a fost să dăm un impuls procesului. Modernizarea Forţelor Armate nu este un act unic, nu se termină cu achiziţionarea de noi tipuri de arme şi echipamente. Este, de asemenea, un proces continuu de creştere a capacităţilor de apărare în toate componentele lor - doctrine, organizare, pregătire, infrastructură, investiţii şi cadre militare", a comentat Stoianov. La forum, au luat parte şi ministrul interimar al economiei Nikola Stoianov, precum şi şeful apărării, amiralul Emil Eftimov. "Peste 70.000 de oameni lucrează în industria bulgară de apărare, iar sectorul are o importanţă economică şi socială deosebită", a declarat ministrul economiei. Parametrii principalelor proiecte de modernizare preconizate de Ministerul Apărării pentru perioada 2022-2026 vor fi prezentaţi în şedinţa Comisiei de Apărare a Adunării Naţionale.

Partidul lui Luiz Inácio Lula da Silva acuză partidul lui Bolsonaro că insultă democraţia

Partidul preşedintelui ales, Luiz Inácio Lula da Silva, şi-a acuzat adversarul de extremă dreaptă că a insultat democraţia, după ce acesta a contestat rezultatul alegerilor prezidenţiale din octombrie. Partidul preşedintelui în funcţie, Jair Bolsonaro, susţine, fără a avea dovezi, că aproape 300.000 de maşini de vot au fost compromise. Un număr foarte mare de persaone se îndoiesc de modul în care se desfăşoară votul în Brazilia, ceea ce va susţine partea lui Bolsonaro, dar, în acelaşi timp, Comisia Electorală a stabilit că Lula a câştigat. Cursa a fost atât de strânsă, încât victoria obţinută nu a fost una uşoară.

Proteste au loc în Armenia, înainte de summitului OTSC

Proteste au loc la Erevan, capitala Armeniei, în ajunul summitului Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), relatează Agenţia kazahă Tengrinews.kz, cu referire la canalul de Telegram al Sota. Se mai precizează că protestatarii au venit la proteste cu portretele lui Putin şi Lukaşenko, precum şi că au purtat drapelele Ucrainei şi Statelor Unite. Într-o înregistrare video făcută publică, automobilul, în care se afla probabil ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fost întâmpinat cu scandări virulente: ”Rusia, pleacă!”. Protestatarii au purtat drapele şi au scandat lozincie şi mesajele: ”Putin, Lukaşenko - persoane non grata”, ”Rusia, pleacă din Armenia!”, ”Rusia este inamicul!” precum şi altele. De asemenea, pe o înregistrare video de la faţa locului se pot vedea multe drapele bicolore galben-albastru ale Ucrainei şi se pot auzi cum sunt scandate sloganuri şi mesaje pro-ucrainene. După cum se menţionează într-un comunicat al Serviciului de presă al OTSC, printre problemele importante care vor fi examinate la summitul de astăzi sunt cele precum îmbunătăţirea sistemului de reacţie la crize şi măsurile comune de acordare a asistenţei Armeniei. Se preconizează adoptarea unei declaraţii şi semnarea unor documente, inclusiv unul care prevede dotarea forţelor de menţinere a păcii cu arme şi echipamente militare moderne.

Miercuri, 23 noiembrie, la Erevan, va avea loc summitul OTSC, acesta va fi prezidat de premierul armean, Nikol Paşinian. Sunt aşteptaţi să participe preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, preşedintele rus, Vladimir Putin şi preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko.

Secretarul britanic de externe susţine că Londra intenţionează să îşi strângă relaţiile cu economiile emergente

Secretarul britanic de externe a declarat că Londra plănuieşte să conlucreze mai mult cu economiile emergente din Africa şi nu numai. James Cleverly a afirmat că Marea Britanie trebuie să clădească noi relaţii cu "partenerii viitorului". Marea Britanie are aliaţii şi adversarii săi tradiţionali, dar James Cleverly doreşte să lucreze mai mult cu ţările care se află undeva, la mijloc. Aceste relaţii, susţine secretarul de externe, ar trebui să fie reciproc benefice, concentrându-se nu numai pe probleme familiare, cum ar fi comerţul şi modificările climatice, dar şi tranziţia de energie şi colaborarea în domeniul sănătăţii. Fără a menţiona Rusia sau China în mod direct, el a afirmat că există o competiţie globală de idei pe continent. Având însă în vedere că Marea Britanie şi-a redus ajutorul umanitar şi pentru dezvoltare în Africa, pe secretarul de externe îl aşteaptă un drum diplomatic lung.

Preşedinţii rwandez şi congolez urmează să poarte discuţii de pace, în Angola

Preşedintele Rwandei şi cel al Republicii Democrate Congo urmează să poarte discuţii de pace miercuri, în Angola. Tensiunile bilaterale au crescut, în urma unei ofensive în estul R. D. Congo, din partea grupului rebel M23, despre care Kinshasa susţine că este susţinut de Rwanda. Guvernul de la Kigali neagă acuzaţia.

Preşedintele Parlamentului bulgar propune o întâlnire cu omologii săi din România, Croaţia, Ţările de Jos şi Austria privind Schengen

Preşedintele Adunării Naţionale de la Sofia, Vejdi Raşidov, propune desfăşurarea unei întâlniri între preşedinţii parlamentelor Bulgariei, României şi Croaţiei cu omologii lor din Ţările de Jos şi Austria. Scopul întâlnirii este de a fi informaţi despre toate eforturile depuse şi despre pregătirea Bulgariei, României şi Croaţiei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Vejdi Raşidov a făcut propunerea în cadrul întrevederii sale cu preşedintele Parlamentului Croaţiei, Gordan Jandrokovic, la Strasbourg. În cadrul discuţiei cu omologul său croat, Raşidov a subliniat că Bulgaria îndeplineşte de multă vreme toate condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen, iar acest lucru a fost confirmat în repetate rânduri de Comisia Europeană şi Parlamentul European. "Bulgaria este un membru onest şi loial al UE. Nu este corect ca pentru ţara noastră să se stabilească pretenţii politice suplimentare, cum nu au fost puse altor ţări", a subliniat în mod categoric preşedintele Adunării Naţionale de la Sofia. Vejdi Raşidov şi-a exprimat încă o dată rezervele faţă de o posibilă separare a Bulgariei, României şi Croaţiei la viitorul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne, de la începutul lunii decembrie.

În Indonezia echipele de salvare caută, a doua noapte consecutiv, supravieţuitori în urma cutremurului din Java de Vest

În Indonezia echipele de salvare caută pentru a doua noapte consecutiv supravieţuitori printre ruine după cutremurul de luni cu magnitudinea 5,6 produs în provincia Iava de Vest. 268 de persoane au murit şi cel puţin 150 sunt încă date dispărute, între care mulţi copii. Acolo o şcoală s-a prăbuşit. Preşedintele ţării a promis compensaţii în cursul unei vizite în zona cea mai afectată. 2.000 de locuinţe au fost avariate, iar 13.000 de oameni au ajuns în centre de evacuare.

Statele UE sunt nemulţumite de propunerea Comisiei privind plafonarea preţului gazelor la 275 de euro/MWh

Cele 27 de state membre ale UE şi-au exprimat miercuri dezacordul faţă de o propunere venită de la Executivul comunitar, privind plafonarea preţului gazelor la 275 de euro/MWh, un plan care a generat critici atât din partea susţinătorilor cât şi a oponenţilor unei astfel de măsuri, transmite Reuters.

După mai multe luni de dispute, Comisia Europeană a propus marţi un mecanism pentru plafonarea preţului gazelor naturale, înaintea reuniunii de joi a miniştrilor europeni ai Energiei, la care vor fi discutate noi măsuri pentru contracararea crizei energetice înainte de venirea iernii.

Plafonul avut în vedere de Executivul comunitar ar urma să intre automat în vigoare atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

Însă, propunerea Comisiei a fost ridiculizată de susţinătorii unei intervenţii decisive pe piaţă pentru a coborî preţurile la gaz, care în luna august au atins un nivel record, după ce Rusia a redus livrările spre UE.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a spus că nivelul de preţ propus de Executivul comunitar este "foarte ridicat", în timp ce un alt diplomat a arătat că "este un plafon care nu va acţiona ca un plafon".

În conformitate cu condiţiile pentru declanşarea plafonului propuse de Comisie, acesta nu ar fi intrat în vigoare la finele lunii august, când preţurile au atins un nivel record, ceea ce în opinia susţinătorilor unui plafon face inutil mecanismul propus de Comisie. 

Ministrul de externe slovac: Fularul lui Orban cu harta Ungariei Mari reprezintă vârful unui aisberg

Decizia premierului ungar, Viktor Orban, de a purta un fular cu imaginea Ungariei Mari trebuie percepută în contextul evenimentelor, a declarat miercuri ministrul de externe slovac, Rastislav Kacer, relatează TASR.

Dacă cineva ar face asta din când în când, am putea să închidem galant ochii, cu un zâmbet. Dar noi percepem acest gest în contextul evenimentelor care au loc. Este vârful unui iceberg şi un moment în care trebuia să se ia poziţie, a declarat Kacer, adăugând că anumite simboluri pot fi percepute în mod diferit de persoane diferite. În aceeaşi ordine de idei, ministrul a subliniat şi reacţiile negative din partea altor ţări.

Kacer a reacţionat marţi, pe contul său de Facebook, la gestul lui Orban de a purta acel fular. În postarea sa, ministrul a subliniat că maghiarii care trăiesc în Slovacia se simt acasă în această ţară şi că aparţin acestui loc ca orice alt cetăţean. Dar ceea ce nu-şi are locul în relaţiile noastre este iredentismul şi revizionismul. Am văzut unde au dus astfel de sentimente şi planuri în 1939 şi le putem vedea astăzi în Ucraina sub forma agresiunii Rusiei", a scris Kacer.

Decizia lui Orban de a purta un fular reprezentând Ungaria Mare la un meci de fotbal recent a stârnit revoltă la nivel internaţional, iar ministerele de externe ceh şi român au calificat-o drept inacceptabilă. Alte câteva ţări, printre care Ucraina şi Croaţia, au reacţionat în mod similar, aminteşte TASR. În afară de Ungaria modernă, Ungaria Mare includea părţi din Serbia şi Ucraina, precum şi părţi din Slovacia, Austria, Croaţia şi România, membre ale UE.

Parlamentul European a fost ţinta unui atac cibernetic după un vot cu privire la Rusia 

 Site-ul Parlamentului European a fost miercuri ţinta unui atac cibernetic, a anunţat un purtător de cuvânt al instituţiei. Atacul a avut loc la scurt timp după adoptarea unei rezoluţii ce califică Rusia drept "stat care sponsorizează al terorismul", relatează AFP.

Purtătorul de cuvânt Jaume Duch a evocat pe Twitter "un atac DDOS" (blocarea serviciului), care a paralizat "disponibilitatea site-ului web" al legislativului european. Echipele Parlamentului lucrează pentru a rezolva această problemă cât mai curând posibil", a adăugat el.

Reunit în plen la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie referitoare la ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Eurodeputaţii subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi "recurge la mijloace teroriste".

Ambasadorul rus la Chişinău, convocat la MAEIE după bombardamentele din Ucraina

 Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a solicitat de urgenţă convocarea la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) a ambasadorului rus pentru a-i exprima protestul dur în legătură cu bombardarea ţintelor din infrastructură civilă ucraineană, ceea ce a creat penurie de electricitate inclusiv în Republica Moldova, informează ministerul într-un comunicat de presă.

Bombardamentele Rusiei în Ucraina au provocat miercuri întreruperi masive de energie electrică în toată ţara, inclusiv în capitala Chişinău. MAEIE a transmis instrucţiuni urgente şefilor misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova pentru a-i informa pe partenerii ţării despre impactul major al acestei situaţii. Diplomaţia de la Chişinău punctează că Moldova rămâne de partea lumii libere iar acest război trebuie oprit cât mai repede.

Rusia a lansat circa 70 de rachete de croazieră asupra Ucrainei în raidul de miercuri şi 51 au fost doborâte, potrivit Kievului

Rusia a lansat circa 70 de rachete de croazieră în raidul de miercuri ce a ţintit din nou infrastructuri energetice ale Ucrainei, 51 dintre ele fiind doborâte de sistemele antiaeriene ale armatei ucrainene, potrivit unui anunţ al acesteia din urmă pe Telegram, preluat de AFP.

În total, au fost trase circa 70 de rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 şi Kalibr. Forţele de apărare antiaeriană au distrus 51 de rachete. În plus, cinci drone kamikaze de tip Lancet au fost distruse în sudul ţării, se arată în mesajul armatei ucrainene.

La rândul său, primarul capitalei Kiev, Vitali Kliciko, a declarat la televiziunea ucraineană că, potrivit armatei, 31 de rachete au ţintit Kievul, iar dintre acestea 21 au fost doborâte, dar unele dintre cele care şi-au atins ţinta au lovit instalaţii ale infrastructurii critice.

La ora actuală, o parte din oraş nu are electricitate. A fost oprită şi furnizarea apei (...) Facem tot posibilul să restabilim electricitatea şi apa în seara aceasta, a mai spus edilul, conform postului CNN. Potrivit unui bilanţ preliminar al victimelor anunţat de primarul Kliciko, noul atac rusesc a provocat la Kiev trei morţi şi 11 răniţi, printre persoanele care şi-au pierdut viaţa fiind şi o adolescentă în vârstă de 17 ani.

Atacurile ruseşti cu rachete asupra Ucrainei au provocat numeroase victime în rândul civililor, din cauza ratării ţintei sau a căderii resturilor de rachete după doborârea lor de către antiaeriana ucraineană.

Operatorul reţelei de distribuţie a energiei electrice din Ucraina, Ukrenergo, a anunţat miercuri întreruperi ale furnizării energiei electrice în toată ţara, pentru a evita accidentele majore în reţea în urma noului atac rusesc cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene, care a impus şi deconectarea centralelor nucleare Pivdenukrainsk, Hmelniţki şi Rivne.

Polonia lansează o campanie diplomatică asupra reparaţiilor de război pe care le solicită Germaniei

Viceministrul polonez de externe Arkadiusz Mularczyk a confirmat miercuri că guvernul de la Varşovia a transmis către circa 50 de ţări note diplomatice de informare asupra cererii pe care Polonia a adresat-o Germaniei să-i plătească reparaţii de război pentru al Doilea Război Mondial, relatează agenţiile DPA şi EFE.

Potrivit oficialului citat, respectiva notă a fost remisă ţărilor membre ale UE, NATO şi Consiliului Europei, iar aceasta cuprinde informaţii despre fundamentele de drept, raţiunile istorice şi morale (ale Poloniei) de a solicita Germaniei reparaţii de război.

Prin această notă informăm statul german, şi de asemenea partenerii noştri europeni, că declaraţiile despre responsabilitatea morală nu pot ţine loc unui acord just de plată a compensaţiilor, reparaţiilor şi returnării bunurilor culturale şi operelor de artă sustrase Poloniei, precum şi resurselor sale bancare, a motivat ministrul adjunct polonez de externe.

Numai aşa relaţiile noastre vor putea fi oneste în viitor şi reconcilierea noastră va fi reală, nu doar una de faţadă, a completat el. După ce a evocat ani la rând chestiunea reparaţiilor de război fără a avansa o sumă concretă, guvernul de la Varşovia a cerut oficial Germaniei în septembrie să-i plătească 1.350 de miliarde de euro, invocând o evaluare făcută de o comisie alcătuită din economişti, avocaţi şi istorici.

Această comisie a prezentat un raport în trei volume despre pierderile economice, patrimoniale şi umane provocate Poloniei de către Germania în al Doilea Război Mondial în perioada 1939-1945.

Guvernul de la Berlin a transmis însă în mod repetat că, din punctul său de vedere, problema reparaţiilor de război cerute de Polonia este închisă, întrucât guvernul polonez a semnat în anul 1953 un acord cu fosta Republică Democrată Germană (RDG) prin care Varşovia renunţa la cererile privind reparaţiile de război.

Zelenski urmează să se adreseze miercuri Consiliului de Securitate al ONU 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va susţine miercuri, prin videoconferinţă, un discurs în cadrul Consiliului de Securitate al ONU în cursul unei reuniuni de urgenţă pe care el însuşi a cerut-o după noi atacuri ruse asupra unor infrastructuri din Ucraina.

Intervenţia lui Zelenski în cadrul Consiliului de Securitate ar urma să aibă loc în jurul orei 16.00 la New York (21.00 GMT), au declarat doi diplomaţi pentru AFP, după ce şeful statului ucrainean a anunţat pe Twitter că i-a cerut ambasadorului său la ONU să solicite o reuniune de urgenţă.

Kremlinul spune că nu se îndoieşte de succesul ofensivei sale din Ucraina

Kremlinul a transmis miercuri că nu se îndoieşte de "succesul" ofensivei sale militare din Ucraina, într-un moment în care Kievul a denunţat atacurile ruseşti masive asupra infrastructurii energetice ucrainene, relatează AFP.

"Viitorul şi succesul operaţiunii militare speciale nu sunt puse la îndoială", a dat asigurări în faţa presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la finalul unui summit al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă la Erevan, capitala Armeniei.

Peskov nu a fost întrebat în conferinţa de presă de miercuri despre adoptarea de către Parlamentul European a unui text care califică Rusia drept "stat care susţine terorismul" în conflictul din Ucraina, cerând celor 27 de state membre ale UE să facă la fel, însă purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a reacţionat pe Telegram. Ea a propus ca Parlamentul European să fie calificat drept "susţinător al idioţeniei".

Polonia cere Germaniei să trimită Ucrainei lansatoare de rachete Patriot

Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri că a cerut Germaniei să trimită Ucrainei lansatoarele de rachete Patriot oferite Poloniei, informează Reuters.

"După noile atacuri cu rachete ruseşti, am cerut Germaniei să transfere Ucrainei bateriile de rachete Patriot oferite Poloniei şi desfăşurate la graniţa sa de vest", a scris Blaszczak pe Twitter.

"Acest lucru ar proteja Ucraina de noi decese şi întreruperi de curent şi ar spori securitatea la graniţa noastră de est", a mai precizat el. Luni, Polonia a spus că va propuse desfăşurarea de noi lansatoare de rachete Patriot în apropierea graniţei sale cu Ucraina, în urma unei oferte din partea Germaniei.

Berlinul a oferit Varşoviei sistemul de apărare cu rachete Patriot pentru a o ajuta să îşi securizeze spaţiul aerian după ce o rachetă rătăcită s-a prăbuşit în Polonia săptămâna trecută. Anterior, Germania a precizat că va oferi sprijin Poloniei pentru misiunile de patrulare aeriană cu avioane germane Eurofighter.

Potrivit şefului NATO, Jens Stoltenberg, racheta care a lovit săptămâna trecută Polonia, omorând două persoane, pare mai degrabă să fi fost lansată accidental de apărarea aeriană a Ucrainei, şi nu de către Rusia.

Ucraina: Aproximativ 80% din Kiev a rămas fără apă şi electricitate după atacurile de miercuri

Locuitorii din Kiev se pregătesc pentru o noapte lungă după ce miercuri 80% dintre gospodării au rămas fără apă şi electricitate în urma unui atac cu rachete din partea forţelor ruse, transmite dpa.

"Toate serviciile municipale lucrează pentru a restabili alimentarea Kievului cu energie electrică şi apă cât mai curând posibil", a declarat primarul oraşului cu trei milioane de locuitori, Vitali Klitschko, într-un comunicat.

Reţeaua de televiziune aeriană, reţeaua electrică şi alimentarea cu apă sunt toate afectate. Autobuzele electrificate nu circulă în prezent, iar trenurile de metrou circulă doar la fiecare zece minute. Reprezentanţii guvernului au promis că alimentările cu energie electrică şi apă vor fi restabilite până joi dimineaţa.

"Atacurile cu rachete de astăzi au dus la deconectarea centralelor nucleare de la majoritatea centralelor de încălzire şi apă", a postat Ministerul Energiei pe Facebook. Reţeaua electrică a ţării a fost şi ea afectată, iar reparaţiile vor dura având în vedere amploarea pagubelor.

Întreruperile de curent au fost cauzate de atacurile masive cu rachete de miercuri, soldate cu cel puţin cinci morţi şi alţi câţiva răniţi, potrivit oficialilor ucraineni. La Kiev, cel puţin trei persoane au fost ucise şi şase au fost rănite, conform informaţiilor furnizate de administraţia militară locală.

Potrivit Kievului, armata rusă a folosit aproximativ 70 de rachete, precum şi drone de luptă în atacul aerian de miercuri. Doar asupra Kievului au fost lansate 30 de rachete, dintre care 20 au fost interceptate. Cel mai mare atac de până acum, când au fost lansate aproximativ 100 de rachete, a avut loc pe 15 noiembrie.

"Vom reînnoi totul şi vom supravieţui oricărei situaţii pentru că suntem un popor care nu se supune", a declarat preşedintele Volodimir Zelenski. Preşedintele Zelenski a solicitat o reuniune specială a Consiliului de Securitate al ONU de la New York, care a introdus o reuniune conscrată acestor atacuri pe ordinea de zi de miercuri. ONU a înregistrat peste 6.500 de morţi civili de la începutul războiului, dintre care peste 400 de copii. Cu toate acestea, ONU presupune că numărul victimelor este, de fapt, mai mare. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News