Azi, în lume. Știrile zilei de 24 august

Volodimir Zelenski l-a decorat pe Boris Johnson cu Ordinul Libertăţii

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a acordat Ordinul Libertăţii premierului Marii Britanii, Boris Johnson, care a sosit într-o vizită la Kiev, scrie Rador, citând TASS.

"Am onoarea să îi înmânez în numele tuturor ucrainenilor lui Boris Johnson Ordinul Libertăţii, această decoraţie reflectând pe deplin ceea ce face el pentru ţara noastră şi pentru întreaga Europă" - a declarat Zelenski, citat de Agenţia "RBK-Ucraina".

Menţionăm că Boris Johnson a sosit în Ucraina cu ocazia Zilei Independenţei ţării.

Ordinul Libertăţii este o distincţie de stat a Ucrainei, care se acordă pentru merite speciale în afirmarea suveranităţii şi independenţei ţării, consolidarea societăţii ucrainene, dezvoltarea democraţiei, a reformele socio-economice şi politice şi în apărarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului şi cetăţeanului.

Ordinul Libertăţii poate fi acordat cetăţenilor Ucrainei, străinilor şi apatrizilor. Conform situaţiei la sfârşitul lunii august, cavaleri ai Ordinului Libertăţii sunt 74 de persoane, inclusiv 22 de cetăţeni străini. Pe 29 septembrie 2008, primul care a primit ordinul a fost regele Suediei, Carl Gustaf al XVI-lea. Iar în 2021, acest ordin i-a fost acordat fostului cancelar al Germaniei, Angela Merkel.

Grecia numeşte un diplomat în funcţia de şef al serviciului de informaţii

O comisie parlamentară elenă a aprobat miercuri numirea diplomatului Themistoklis Demiris la conducerea serviciului de informaţii al ţării (EYP), după demiterea predecesorului său, din cauza unui scandal de interceptări telefonice. Demiris, în vârstă de 70 de ani, secretar general la Ministerul de Externe al Greciei, a fost ambasador în Italia, Cipru şi Uniunea Europeană. Numirea sa a fost aprobată după o audiere cu uşile închise, a precizat preşedintele Parlamentului într-un comunicat, scrie Rador, citând Reuters.

UE va discuta despre misiunea de antrenament pentru forţele ucrainene săptămâna viitoare

Miniştrii apărării din Uniunea Europeană vor discuta despre opţiunile pentru înfiinţarea unei misiuni militare de pregătire a forţelor ucrainene, la o întâlnire care va avea loc între 29-30 august la Praga, a declarat miercuri şeful pentru politici externe al blocului, scrie Rador, citând Reuters.

"Ca reprezentanţi ai UE, trebuie să vedem ce altceva putem face în ceea ce priveşte sprijinirea Ucrainei şi creşterea costului acestui război pentru Rusia", a spus Josep Borrell într-un mesaj pentru a marca ziua independenţei Ucrainei, la şase luni după ce Rusia a invadat ţara.

"Vom discuta despre acest lucru... la Praga săptămâna viitoare, inclusiv despre problema vizelor pentru cetăţenii ruşi şi despre o posibilă misiune de pregătire a UE pentru forţele armate ucrainene". 

Vladimir Putin mizează că oprirea gazului la iarnă va aduce pacea cu Ucraina, în condiţiile impuse de el (analiză Reuters)

Iernile reci au ajutat Moscova să-i învingă pe Napoleon şi pe Hitler, iar preşedintele rus Vladimir Putin mizează acum că preţurile în creştere spectaculoasă la energie şi posibilele lipsuri în iarna aceasta vor convinge Europa să forţeze Ucraina să încheie un armistiţiu, în condiţiile impuse de Rusia, scrie miercuri Reuters într-o analiză.

Aceasta este - spun două surse ruseşti familiarizate cu modul de gândire al Kremlinului - singura cale către pace pe care o vede Moscova, având în vedere că autorităţile de la Kiev spun că nu vor negocia până când Rusia nu va părăsi întreaga Ucraină.

"Avem timp, putem aştepta", a declarat o sursă apropiată autorităţilor ruse, care a refuzat să fie identificată pentru că nu este autorizată să vorbească cu mass-media. "Va fi o iarnă grea pentru europeni. Am putea vedea proteste, revolte. Unii lideri europeni s-ar putea gândi de două ori înainte să continue să sprijine Ucraina şi să creadă că a sosit momentul unei înţelegeri, a adăugat sursa citată.

O a doua sursă apropiată Kremlinului a declarat că Moscova are impresia că poate detecta deja fisuri în unitatea europeană şi că se aşteaptă ca acest proces să se accelereze pe fondul greutăţilor iernii.

"Va fi cu adevărat greu dacă (războiul) se va prelungi în toamnă şi în iarnă. Deci există speranţă că ei (ucrainenii) vor cere pacea, a afirmat sursa citată.

Reuters nu a primit un răspuns imediat din partea Kremlinului, care neagă că Rusia foloseşte energia ca armă politică, la solicitarea de a face un comentariu pe acest subiect.

Ucraina şi cei mai fermi susţinători occidentali ai săi spun că nu intenţionează să cedeze, iar oficiali americani, vorbind sub protecţia anonimatului, afirmă că până acum nu au sesizat că sprijinul pentru Ucraina s-ar diminua.

Într-o postare pe Twitter cu prilejul Zilei Naţionale a Ucrainei, sărbătorită miercuri, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris: UE a fost alături de voi în această luptă de la bun început. Şi vom fi alături de voi atât timp cât este nevoie.

Susţinut cu miliarde de dolari de SUA şi cu alte ajutoare şi pregătire militară şi schimb de informaţii secrete din partea Occidentului, şi având la activ o serie de atacuri asupra unor ţinte importante care au contribuit la ridicarea moralului, Kievul crede că are şanse să schimbe situaţia în teatrul de operaţii.

"Pentru ca negocierile cu Rusia să devină posibile, este necesar să se schimbe statu quo-ul pe front în favoarea Forţelor Armate ale Ucrainei. Este necesar ca armata rusă să sufere înfrângeri tactice semnificative", a declarat pentru Reuters consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak.

Forţele ucrainene au zădărnicit încercările ruse de a cuceri capitala Kiev şi al doilea oraş al ţării, Harkov; au distrus şi întrerupt cu regularitate liniile de aprovizionare ruseşti, au scufundat Moskva, nava-amiral a Flotei Rusiei de la Marea Neagră, şi au provocat daune majore unei baze aeriene ruse din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014.

De ceva vreme, Kievul vorbeşte şi despre o contraofensivă majoră pentru recucerirea sudului, cu toate că nici Rusia nu a stat degeaba şi şi-a comasat forţele în această regiune ucraineană, şi, deci, este neclar dacă şi când se vor concretiza intenţiile ucrainene.

Confruntarea geopolitică a făcut ca preţurile energiei să înregistreze creşteri record. Uniunea Europeană a interzis cărbunele rusesc şi a aprobat interzicerea parţială a importurilor de ţiţei din această ţară pentru a pedepsi Moscova pentru "operaţiunea militară specială" pe care a lansat-o în urmă cu şase luni, la 24 februarie, împotriva Ucrainei.

Dar Rusia a lovit şi ea, reducând drastic exporturile de gaze către Europa.

Guvernele europene au încercat să sporească rezistenţa la presiunile energetice în această iarnă prin căutarea de surse alternative şi prin impunerea de măsuri de economisire a energiei, dar prea puţini specialişti în energie cred că ţările europene îşi vor putea acoperi toate nevoile.

Kremlinul a pus reducerea fluxurilor de gaze pe seama unor chestiuni de ordin tehnic, pe sancţiunile occidentale şi pe refuzul unor ţări de a plăti în ruble. Între timp, încasări record din vânzarea de petrol şi gaze continuă să umfle visteria de război a Rusiei.

Desigur, Kremlinul se bazează pe posibilitatea că ne vom pierde interesul din cauza scrutinelor de la jumătatea mandatului din America, a faptului că Regatul Unit este în căutarea unui nou prim-ministru, că Germania este îngrijorată de moarte din cauza gazului şi că fluviul Rin are o adâncime de doar 15 centimetri. Războiul este un test logistic şi un test al voinţei. Testul va fi: avem noi, în Occident, o voinţă superioară Kremlinului? Cred că aceasta va fi provocarea, a declarat generalul american în retragere Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.

Prima sursă apropiată autorităţilor ruse a declarat că, în orice potenţial acord de pace viitor, Moscova vrea să îngheţe câştigurile teritoriale, să-şi asigure controlul asupra întregii regiuni ucrainene Donbas (est) şi ca autorităţile de la Kiev să se angajeze în favoarea neutralităţii militare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că Kievul nu va fi de acord cu nicio propunere de îngheţare a liniilor de front actuale pentru a calma Moscova. Consilierul său Mihailo Podoliak a menţionat că Occidentul aprovizionează Kievul cu suficiente arme pentru a "nu cădea", dar nu suficiente pentru a câştiga, adăugând că era nevoie de un sprijin mult mai mare.

Reuters aminteşte că statele occidentale au refuzat să angajeze trupe terestre în acest conflict, iar la începutul lui s-au abţinut de la furnizarea de armament greu pentru a evita un război mai amplu cu Rusia, care are cel mai mare stoc de arme nucleare din lume.

Oficiali americani au declarat că ei cred că Putin îşi urmăreşte în continuare obiectivul iniţial de a ocupa Kievul, dar nu a reuşit să-l atingă. Ministerul Apărării rus nu a răspuns imediat la o cerere a Reuters de a comenta această afirmaţie.

Aceiaşi oficiali americani au spus că nu au văzut niciun semn că ruşii intenţionează să detensioneze situaţia şi sunt de părere că războiul se va prelungi.

Andrei Kortunov, şeful RIAC, un think tank de politică externă apropiat de Ministerul de Externe al Rusiei, a spus că niciuna dintre părţi nu pare să se pregătească să cedeze prima.

"Se pare că ambele părţi cred că, cu timpul, poziţiile lor ar putea deveni mai puternice. Realist vorbind, este foarte greu să ne imaginăm că putem ajunge prea curând la o înţelegere politică", a explicat el.

Cele două armate - ucraineană şi rusă - sunt de multă vreme prinse într-un război de uzură, niciuna dintre ele nereuşind până acum să înregistreze un succes decisiv.

Confruntându-se cu ceea ce serviciile de informaţii occidentale califică drept o lipsă gravă de efective militare de luptă după pierderi grele, forţele ruse au înregistrat luna trecută doar progrese modeste, şi acestea obţinute cu mari eforturi, în estul Ucrainei.

Konrad Muzyka, analist militar din Polonia, a declarat că forţele ruse au avut iniţiativa în câteva zone din estul Ucrainei, dar că nu s-a observat niciun fel de câştig major din partea niciunei părţi, în lipsa unei creşteri semnificative în ceea ce priveşte armamentul şi efectivele armate. "Oricine va putea face asta (să aibă la dispoziţie mai multe arme şi militari - n.r.) va câştiga războiul", a spus Muzyka.

Performanţa pe câmpul de luptă a Ucrainei - de acum şi până la iarnă - ar putea decide direcţia pe care o va lua războiul, a spus Neil Melvin, analist la think tank-ul RUSI, cu sediul la Londra. "Ucraina trebuie să-şi convingă susţinătorii occidentali că poate câştiga (în luptă) şi că nu pierde din elan. Dacă pot demonstra, în această perioadă, că îi respinge pe ruşi şi pot menţine acest elan, va fi o victorie, afirmă Melvin.

Dar cu cât războiul durează mai mult, cu atât mai mari devin riscurile apariţiei unor divizări în rândul occidentalilor asupra Ucrainei, pe măsură ce preţurile la combustibil, gaz, electricitate şi alimente încep să-şi facă efectul negativ.

"Toţi indicatorii economici devin negativi acum. Va fi mai greu să-i motivezi pe oamenii care tremură în apartamentele lor (să accepte greutăţi) dacă nu pare că Ucraina câştigă", a apreciat Melvin, care a spus că, apoi, presiunea pentru ajungerea la o înţelegere politică ar putea creşte, divizând atât UE, cât şi alianţa militară NATO.

Tony Brenton, fost ambasador britanic în Rusia, a declarat că Occidentul "la un moment dat" ar putea fi nevoit "să-i împingă pe ucraineni la nişte compromisuri destul de incomode", dacă Kievul nu reuşeşte să dea lovitura, oricare ar fi aceasta. Şi a avertizat că o Rusie cu arme nucleare ar putea escalada conflictul dacă se confruntă cu perspectiva unei înfrângeri umilitoare.

"Dacă Rusia alege să poarte un război pe care îl pierde, dacă pierde rău şi dacă Putin pică, sau (dacă alege să facă) un fel de demonstraţie nucleară, nu aş paria că ei nu vor alege să facă această demonstraţie nucleară", a spus Brenton.

Rusia a respins în mod repetat ideea că ar trebui să folosească arme nucleare tactice. Putin a declarat luna trecută că Moscova abia a început treaba în Ucraina şi a provocat Occidentul să învingă Rusia pe câmpul de luptă.

Samir Puri, autorul cărţii Russia's Road to War with Ukraine, este de părere că Kievul riscă să fie forţat să trăiască cu o divizare de facto, cu până la un sfert din teritoriul său sub control rusesc, dacă nu reuşeşte să schimbe dinamica războiului.

"Cred că Rusiei i-ar putea prii o astfel de situaţie pe termen lung şi că această divizare este, din păcate, cel mai probabil rezultat pe termen mediu", a spus Puri.

Alţii sunt mai optimişti.

"Cred că sistemul logistic rusesc este epuizat şi nu se va îmbunătăţi prea curând", consideră generalul american Hodges. "Dacă Occidentul, condus de SUA şi Regatul Unit, va continua să ofere ceea ce am spus că vom oferi... sunt optimist că Ucraina i-ar putea respinge pe ruşi de-a lungul liniei din 23 februarie (cu o zi înaintea invaziei ruse - n.r.) până la sfârşitul acestui an, a afirmat el.

Preşedintele Joe Biden anunţă că SUA vor acorda Ucrainei ajutoare militare de trei miliarde de dolari

Preşedintele Joe Biden a anunţat miercuri că Statele Unite vor acorda Ucrainei un nou pachet de ajutoare militare, în valoare de aproape trei miliarde de dolari, informează Reuters.

Liderul de la Casa Albă a precizat că este vorba de "cea mai mare tranşă de asistenţă de securitate de până acum", la şase luni de când Rusia a invadat Ucraina.

Cele aproximativ 2.98 miliarde alocate "vor permite Ucrainei să achiziţioneze sisteme de apărare antiaeriană, sisteme şi muniţii de artilerie, sisteme antiaeriene împotriva dronelor şi radare, pentru a se asigura că poate continua să se apere pe termen lung", a spus Biden, citat într-un comunicat al preşedinţiei americane, chiar de Ziua Independenţei Ucrainei.

Reuters informase încă de marţi seara despre noul pachet de asistenţă pentru Ucraina, dintr-o sursă oficială de la Washington care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Agenţia menţiona că fondurile ar urma să provină din Iniţiativa pentru Asistenţa de Securitate pentru Ucraina, aprobată de Congresul SUA pentru a permite guvernului SUA să achiziţioneze armament de la producători, în loc să le trimită ucrainenilor arme din stocurile americane existente. 

Guvernul Franţei avertizează că nu va putea menţine plafonarea preţului gazelor

Guvernul Franţei a avertizat miercuri că nu va putea menţine pe termen nelimitat plafonarea preţului gazelor, transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al executivului, Olivier Veran, a declarat presei că "ar putea avea loc creşteri de preţuri" pentru consumatorii casnici.

Preţul gazelor este în prezent îngheţat în Franţa, iar guvernul a impus o limită şi pentru scumpirea energiei electrice, însă ambele măsuri - care costă, potrivit Reuters, miliarde de euro - urmează să expire la iarnă, scrie Agerpres.

Putin atrage atenţia asupra situaţiei dificile cauzate de incendiile de pădure pe fondul unei călduri anormale

Rusia se confruntă cu o "situaţie dificilă" din cauza incendiilor de pădure pe fondul unei călduri "anormale", în special într-o regiune din apropierea Moscovei, cerul capitalei fiind acoperit cu regularitate de fum, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit AFP.

"Din cauza condiţiilor meteorologice dificile, situaţia este grea într-o serie de regiuni din partea europeană a ţării", a declarat Putin, în cadrul unei reuniuni prin videoconferinţă cu responsabili regionali despre incendiile de pădure.

"Este vorba în primul rând de incendiile de pădure din regiunea Riazan", situată la circa 250 de kilometri est de Moscova, a precizat el.

Conform serviciilor locale de salvare, incendiile de pădure au devastat peste 11.700 de hectare în regiunea Riazan, pe fondul unor temperaturi zilnice care depăşesc 31 de grade Celsius, însoţite de rafale de vânt cu o viteză de 10 metri pe secundă.

Peste 9.500 de pompieri şi alţi membri ai serviciilor de intervenţie au fost mobilizaţi pe teren pentru a lupta împotriva focului, precum şi opt avioane specializate şi şapte elicoptere, a declarat la rândul său guvernatorul interimar al regiunii, Pavel Malkov, în cadrul reuniunii prezidate de Putin.

"Este o mare provocare", a spus el, subliniind că "nu există precipitaţii şi nu ne aşteptăm la ele nici în perioada următoare".

Malkov s-a declarat totuşi încrezător că incendiile "vor fi puse sub control în două sau trei zile şi stinse în totalitate în una-două săptămâni".

Săptămâna trecută, fumul cauzat de incendii, care erau deja în desfăşurare de câteva zile, a acoperit în cele din urmă părţi din capitala Moscova. Luni, fumul şi mirosul de ars erau încă prezente în mai multe cartiere ale oraşului.

Primăria Moscovei a reacţionat ferm trimiţând în regiunea Riazan 8.500 de pompieri pentru a stinge focul, ca întărire pentru cei o mie de pompieri locali deja mobilizaţi.

"Fumul acoperă periodic Moscova, însă situaţia este în prezent mai uşor de controlat", a declarat miercuri primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, în faţa lui Putin.

Rusia este lovită de câţiva ani de cele mai grave incendii de pădure, în special în Siberia şi în Extremul Orient, zona uriaşe şi greu accesibile.

Ministrul britanic al apărării respinge ideea unei interdicţii generale a vizelor pentru ruşi

Ministrul britanic al apărării Ben Wallace a respins ideea unei interdicţii generale a vizelor pentru ruşi, dar a insistat că "putem înăspri condiţiile", relatează miercuri DPA.

Ben Wallace a declarat pentru programul Today de la BBC Radio 4: "Cred că putem înăspri condiţiile vizelor noastre. Nu sunt sigur dacă o interzicere totală este calea corectă".

"Cred că aceasta este o chestiune pe care trebuie să o examineze ministrul de interne. Dar nu-mi place şi sunt sigur că niciunuia dintre ascultătorii voştri nu i-ar plăcea să se uite cum soţiile de oligarhi sau chiar soţiile unor înalţi oficiali ruşi se distrează în Grecia sau în sudul Franţei, sau pe super iahturi în jurul lumii, în timp ce armata lor comite crime de război în Ucraina", a spus el.

"Cred că este foarte greşit. Cred că problema a fost permanentă din 2014 când Rusia a invadat Crimeea, a anexat-o ilegal şi apoi i s-a permis în unele ţări să continue ca şi cum chiar nimic nu s-a schimbat", a adăugat el.

Macron îi atenţionează pe francezi în legătură cu sfârşitul abundenţei şi al lipsei de griji

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a atenţionat miercuri pe francezi în legătură cu "marea schimbare" ce va veni odată cu toamna, prin "sfârşitul abundenţei", "al evidenţelor" şi "al lipsei de griji", relatează AFP.

"Trăim o mare schimbare", a avertizat şeful statului, revenind asupra unei recente "serii de crize grave", de la Ucraina la secetă, ca preambul la consiliul de miniştri de după vacanţă la Paris.

"Momentul pe care îl trăim poate fi structurat de o serie de crize grave (...) şi s-ar putea ca unii să vadă destinul nostru ca unul în care trebuie să gestionăm permanent crize sau situaţii de urgenţă. În ceea ce mă priveşte, cred că ceea ce suntem pe cale să trăim este mai degrabă o mare schimbare sau o mare bulversare", a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei alocuţiuni în faţa miniştrilor săi, transmisă în direct în mod excepţional.

Pentru că, în faţa acestei situaţii, "compatrioţii noştri ar putea reacţiona cu multă nelinişte", el le-a cerut membrilor guvernului "să spună lucrurilor pe nume", "să le numească clar şi fără o abordare catastrofală".

"Mă aştept de la guvern să respecte cuvântul dat şi angajamentele pe care le-am luat faţă de naţiune", a adăugat el.

"Ce îmi doresc să putem face în următoarele săptămâni şi luni este să reafirmăm o unitate foarte puternică a guvernului, a forţelor majorităţii" în jurul "unei direcţii care să ne permită să ne consolidăm suveranitatea, independenţa noastră franceză şi europeană", a adăugat el.

În contextul "înmulţirii regimurilor iliberale" şi al "consolidării regimurilor autoritare", preşedintele francez le-a cerut miniştilor săi "seriozitate", "credibilitate" şi să nu cedeze tentaţiei "demagogiei".

"Este uşor să promiţi orice, iar uneori să spui orice. Să nu cedăm acestor tentaţii, demagogiei. Ele înfloresc în toate democraţiile astăzi, într-o lume complexă care înspăimântă. Poate fi seducător să spui ceea ce oamenii vor să audă (...), însă trebuie mai întâi să raţionezi întrebându-te dacă este eficient şi util", a adăugat el, fără a oferi exemple concrete, notează Agerpres.

Papa Francisc cheamă la evitarea 'riscului unui dezastru nuclear' în Ucraina

Papa Francisc a lansat miercuri un apel să 'se evite riscul unui dezastru nuclear' în Ucraina, denunţând încă o dată 'nebunia războiului', la şase luni de la debutul invaziei ruse, transmit AFP şi Reuters.

'De şase luni împlinite astăzi, poporul ucrainean suferă ororile războiului', a declarat papa cu ocazia audienţei generale săptămânale la Vatican.

'Sper că se vor lua măsuri concrete pentru a se pune capăt războiului şi a se evita riscul unui dezastru nuclear la Zaporojie', a afirmat el.

'Mă gândesc la toată această cruzime, la toţi nevinovaţii care plătesc nebunia tuturor părţilor, pentru că războiul este o nebunie', a continuat suveranul pontif.

'Mă gândesc la această tânără femeie nefericită care a murit din cauza unei bombe puse sub scaunul maşinii sale la Moscova', a adăugat papa, referindu-se la asasinarea Dariei Dughina, jurnalistă şi politolog în vârstă de 29 ani, fiica unui filosof şi scriitor ultranaţionalist rus.

'Îi port pe toţi prizonierii în inima mea, în special pe cei care sunt într-o stare fragilă, şi chem autorităţile responsabile să ia măsuri pentru eliberarea lor', a mai afirmat papa Francisc.

'Mă gândesc la copii. Atâţia morţi şi atâţia refugiaţi. Atâţia răniţi. Atâţia copii ucraineni şi ruşi au rămas orfani. Orfanii nu au naţionalitate: au pierdut un tată sau o mamă, fie că sunt ruşi sau ucraineni', a adăugat el.

'Cei care fac profit de pe urma războiului (...) sunt delincvenţi care asasinează umanitatea', a încheiat papa Francisc, potrivit Agerpres. 

Volodimir Zelenski de Ziua independenţei: Ucraina se va bate 'până la capăt'

Ucraina se va bate 'până la capăt' fără 'niciun fel de concesie sau compromis' cu Rusia, a declarat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski într-un discurs emoţionant adresat naţiunii cu ocazia aniversării a 31 de ani de la declararea independenţei ţării, sărbătoare naţională care coincide anul acesta cu împlinirea a şase luni de la declanşarea invaziei ruse, potrivit AFP, Reuters şi Ukrinform.

'O nouă naţiune a apărut în lume după 24 februarie la ora 04:00 dimineaţa. Nu s-a născut, ci a renăscut. O naţiune care nu a plâns, nu a ţipat şi nu s-a speriat. Una care nu a fugit. Nu a renunţat. Şi nu a uitat', a spus preşedintele ucrainean în înregistrarea video ocazionată de Ziua Independenţei şi în care s-a referit în special la invazia rusă.

'Pe 24 februarie ni s-a spus: nu aveţi nicio şansă. Dar pe 24 august, noi spunem: La Mulţi Ani de Ziua Independenţei, Ucraina!', a adăugat Zelenski, potrivit căruia ' în şase luni am schimbat istoria, lumea şi ne-am schimbat pe noi înşine'.

'Acum ştim sigur cine ne este cu adevărat frate şi prieten şi cine nu este nici măcar o cunoştinţă', a spus el.

În acelaşi timp, a afirmat Zelenski, 'întreaga lume a aflat cine sunt ucrainenii... Nimeni nu va spune despre Ucraina: este acolo undeva lângă Rusia'.

'Nu aveam încă HIMARS (sistemele americane de rachete de mare mobilitate), dar erau oameni care erau gata să oprească tancurile cu mâinile goale. Ei nu erau gata să închidă cerul (să instituie o zonă de interdicţie aeriană), dar erau oamenii care erau gata să acopere cu propriul trup pământul natal', a adăugat el.

În plus, în opinia sa, Ucraina a reuşit să revitalizeze 'întregul continent'. 'Europa iese în pieţe. Europa introduce sancţiuni dure. Europa recunoaşte în unanimitate că Ucraina este un viitor membru al Uniunii Europene'.

'Ne vom bate până la capăt pentru pământul nostru', a afirmat el. 'Rezistăm deja de şase luni. Este greu, dar am strâns pumnii şi ne batem pentru destinul nostru'.

'Pentru noi Ucraina este întreaga Ucraină. Toate cele 25 de regiuni, fără nicio concesie şi niciun compromis', a spus în continuare Zelenski, afirmând: 'Donbasul este Ucraina şi îl vom recupera pe orice cale. Crimeea este Ucraina şi o vom recupera oricare ar fi această cale'.

Kievul a pledat ani în şir doar pentru calea diplomatică drept mijloc pentru restabilirea controlului său asupra teritoriilor, notează AFP.

Ce înseamnă pentru noi sfârşitul războiului? Înainte spuneam 'pace'. Acum spunem 'victorie'. Nu vom căuta să ajungem la o înţelegere cu teroriştii ruşi, a subliniat preşedintele ucrainean, îmbrăcat în tricoul lui tradiţional kaki în stil militar.

El a cerut din nou Rusiei să-şi retragă trupele de pe teritoriul ucrainean: 'Nu vreţi ca soldaţii să vă moară? Eliberaţi-ne pământurile!', a spus el.

'Inamicul credea că îl vom întâmpina cu flori şi şampanie. A primit coroane funerare şi cocteiluri Molotov. Se aştepta la ovaţii, dar aude explozii', a continuat preşedintele ucrainean, care şi-a rostit alocuţiunea postat în faţa monumentului dedicat independenţei din centrul Kievului.

Ucraina şi aliaţii săi occidentali au avertizat cu privire la o posibilă intensificare a bombardamentelor ruseşti asupra oraşelor ucrainene, inclusiv Kiev, cu ocazia Zilei Independenţei.

Autorităţile ucrainene au interzis miercuri toate adunările publice în capitală de teamă atacurilor ruseşti şi le-au cerut ucrainenilor din întreaga ţară să rămână vigilenţi şi să se adăpostească în cazul în care se declanşează alarmele ce anunţă atacuri aeriene.

La Kiev, alarma de atac aerian a răsunat în două rânduri pe parcursul dimineţii.

Belarus: Preşedintele Aleksandr Lukaşenko felicită poporul ucrainean de Ziua Independenţei

Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al Rusiei, care a invadat în urmă cu şase luni Ucraina, a adresat miercuri un mesaj de felicitare poporului ucrainean cu prilejul Zilei Independenţei acestui stat, a anunţat serviciul său de presă, transmite AFP.

Sunt convins că divergenţele actuale nu pot distruge baza multiseculară a relaţiilor sincere de bună vecinătate între popoarele celor două ţări, a precizat în acest mesaj preşedintele Lukaşenko.

Belarusul va continua să se pronunţe pentru consolidarea contactelor prieteneşti pe baza respectului reciproc la toate nivelurile cu Kievul, a dat el asigurări.

Preşedintele belarus le urează ucrainenilor un cer paşnic, toleranţă, curaj şi forţă pentru a reveni la o viaţă bună, a adăugat serviciul de presă al preşedinţiei belaruse.

Fostă republică sovietică, Ucraina sărbătoreşte Ziua Independenţei miercuri, zi în care marchează totodată şi împlinirea a şase luni de la invazia Rusiei asupra Ucrainei.

Principal aliat al Moscovei, preşedintele Aleksandr Lukaşenko, la putere în Belarus din 1994, a pus teritoriul ţării sale la dispoziţia armatei ruse pentru ca aceasta să-şi poată lansa invazia asupra Ucrainei la 24 februarie, comentează AFP.

UE şi NATO au transmis sprijinul ferm pentru Kiev de Ziua Independenţei Ucrainei

Uniunea Europeană şi NATO şi-au exprimat miercuri sprijinul ferm faţă de Ucraina cu prilejul Zilei Independenţei acestei ţări, la 24 august, când se împlinesc şi şase luni de la declanşarea invaziei ruse, transmite EFE.

Suntem mândri să-i sprijinim pe prietenii noştri ucraineni în lupta lor pentru un viitor liber, independent şi european, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe contul ei de Twitter.

De Ziua Independenţei Ucrainei, clădirea Berlaymont, sediul Comisiei Europene din Bruxelles, a fost iluminată în culorile drapelului ucrainean, galben şi albastru, în noaptea din 23 spre 24 august, pentru a ne arăta sprijinul faţă de Ucraina, a explicat Von der Leyen.

Însemnătatea Zilei Independenţei Ucrainei este mai convingătoare ca oricând. Ucraineni puternici şi curajoşi care luptă pentru vieţile, familiile, ţara, valorile, alegerile şi libertatea lor. Pentru independenţa lor. UE va fi mereu alături de Ucraina. Sprijinul nostru nu se va opri aici, a transmis la rândul său, într-un comunicat, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Totodată, Serviciul European de Acţiune Externă a semnalat că, de Ziua Independenţei, culorile Ucrainei strălucesc în inima Europei şi că inimile noastre bat la unison, pentru o Ucraină independentă şi mereu liberă.

Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a trimis un mesaj poporului ucrainean, căruia i-a dat asigurări că poate conta în continuare pe sprijinul Alianţei Nord-Atlantice.

De Ziua Independenţei Ucrainei, aduc un omagiu femeilor şi bărbaţilor ucraineni curajoşi care au luptat pentru libertatea şi pentru ţara lor. NATO a sprijinit Ucraina de la independenţa ei şi (Ucraina) poate conta pe NATO cât este nevoie. Ucraina va învinge!, a scris politicianul norvegian pe contul său de Twitter.

Rusia: Fostul primar al Ekaterinburgului, arestat pentru 'discreditarea' armatei ruse

Opozantul rus Evgheni Roizman, fost primar al Ekaterinburgului, în Ural, şi una din ultimele personalităţi de marcă ale opoziţiei ruse care se mai aflau încă în libertate, a fost arestat miercuri pentru 'discreditarea' armatei, au relatat agenţiile de presă ruse, citate de AFP şi DPA.

Roizman (59 de ani) 'a fost arestat în cursul dimineţii' la domiciliul său din Ekaterinburg, a indicat agenţia oficială de presă TASS, citând un responsabil al forţelor de ordine locale.

'O anchetă a fost deschisă împotriva sa pentru discreditarea armatei ruse', delict pasibil cu pedepse mergând până la zece ani de închisoare, conform aceleiaşi surse.

În jur de zece poliţişti înarmaţi în uniforme au descins la primele ore ale dimineţii la domiciliul opozantului rus, potrivit unei înregistrări video difuzate de canalul Mash pe Telegram.

Avocatului lui Roizman, Vladislav Idamjapov, i-a fost refuzată de către poliţie accesul în apartamentul clientului său, unde era în plină desfăşurare o percheziţie, a transmis TASS.

'Este o încălcare a dreptului la apărare', a denunţat Idamjapov, citat de aceeaşi agenţie de presă rusă.

Deschizând fereastra apartamentului său, Roizman le-a strigat jurnaliştilor care se adunaseră lângă domiciliul său că este într-adevăr urmărit pentru 'discreditarea' armatei, indicând că ancheta a fost deschisă la Moscova.

Primar al Ekaterinburgului între 2013 şi 2018, Evgheni Roizman ar putea să fie transferat în capitala rusă.

Potrivit unei surse poliţieneşti, citate de TASS, ancheta a fost deschisă din cauza unei înregistrări video în care era denunţată ofensiva rusă în Ucraina, postată de opozant pe canalul Youtube.

Roizman a fost deja condamnat recent la trei amenzi pentru denunţarea ofensivei din Ucraina.

'Înţeleg că mă pot aresta', afirmase Evgheni Roizman la sfârşitul lunii iulie pentru AFP. 'Nu îmi fac iluzii, nu îmi este frică'.

Afectată de precedentele valuri de represalii, opoziţia rusă a fost decimată de la asaltul în Ucraina. Ultimii mari detractori ai lui Vladimir Putin au emigrat sau au fost aruncaţi în închisoare.

Printre aceştia, Ilia Iaşin şi Vladimir Kara-Murza, doi opozanţi rămaşi în Rusia, care au fost încarceraţi pentru că au denunţat conflictul. Ei riscă până la zece ani de închisoare. Înaintea lor, principalul opozant rus Aleksei Navalnîi fusese închis în ianuarie 2021, după revenirea sa la Moscova din Germania, unde se tratase după ce fusese otrăvit cu un agent neurotoxic de tip militar Noviciok în timpul unei deplasări în Siberia.

SUA: Soţul lui Nancy Pelosi, condamnat pentru conducerea automobilului sub influenţa alcoolului

Paul Pelosi, soţul preşedintei Camerei Reprezentanţilor a Congresului american, democrata Nancy Pelosi, a fost condamnat marţi la 5 zile de închisoare şi 6.800 de dolari ca amenzi şi despăgubiri după ce a pledat vinovat în instanţă pentru conducerea automobilului sub influenţa alcoolului cauzatoare de vătămare corporală, transmite Reuters.

Paul Pelosi, în vârstă de 82 ani, care nu a fost prezent la citirea sentinţei, nu va fi însă încarcerat după ce judecătorul i-a scăzut din pedeapsă cele patru zile petrecute în detenţie după arestare, şi i-a ordonat să execute opt ore în serviciul comunităţii în contul zilei rămase, a indicat avocata sa, Amanda Bevins.

Paul Pelosi, director al unui fond de investiţii, a fost arestat la sfârşitul lunii mai sub suspiciunea de conducere sub influenţa alcoolului după ce fusese implicat într-un accident rutier în aşa-numitul Ţinut al vinurilor din California.

Soţia sa Nancy se afla în acel moment în statul Rhode Island pentru a ţine un discurs inaugural la Universitatea Brown. Nancy şi Paul Pelosi sunt căsătoriţi din anul 1963.

Conform poliţiei rutiere, Paul Pelosi se afla la volanul un automobil Porsche, fabricat în 2021, şi încerca să traverseze o şosea când vehiculul său s-a ciocnit cu un Jeep condus de un bărbat de 48 ani. Niciunul din ei nu a fost rănit grav.

Potrivit unui acord încheiat cu procurorii, judecătorul Joseph Solga a acceptat ca Paul Pelosi să-şi recunoască vinovăţia doar la acuzaţia de conducere sub influenţa alcoolului cauzatoare de vătămare corporală.

Judecătorul a respins a doua acuzaţie, de conducere cu alcoolemie de peste 0,08 grame/decilitru, limita legală în California, şi vătămare corporală. Această acuzaţie, ca şi cea la care Pelosi a pledat vinovat, se pedepseşte cu cel mult un an de închisoare, a precizat un purtător de cuvânt al biroului procurorului.

Deşi a fost iertat de zile suplimentare de detenţie, Paul Pelosi a fost plasat timp de trei sub probaţiune şi a primit interdicţie pe un an de a conduce o maşină neechipată cu un dispozitiv care împiedică pornirea vehiculului când detectează alcool în aerul expirat.

Soţul lui Nancy Pelosi a mai fost condamnat la plata unor amenzi de aproape 2.000 de dolari şi la despăgubiri de aproape 5.000 de dolari pentru şoferul celeilalte maşini, în contul cheltuielilor medicale şi al pierderilor de salariu.

Biroul procurorului a mai precizat că, pe baza condamnării primite, lui Paul Pelosi i-ar putea fi suspendat permisul de conducere timp de un an.

Fabio Panetta (BCE): O recesiune în zona euro ar atenua presiunile inflaţioniste

Oficialii Băncii Centrale Europene ar trebui să ia în considerare riscul unui declin al economiei în zona euro şi impactul asupra preţurilor, când vor analiza viitoarele măsuri de politică monetară, a afirmat Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, transmite Bloomberg.

"Dacă va avea loc o încetinire semnificativă a economiei, sau chiar o recesiune, aceste evoluţii ar atenua presiunile inflaţioniste", a declarat Panetta.

Acesta a explicat că orice ajustare a politicii monetare "trebuie să fie realizată strict în funcţie de datele disponibile, ţinând cont de condiţiile din economia zonei euro. Aceasta implică, în primul rând, faptul că probabilitatea unei recesiuni în zona euro este în creştere, din cauza consecinţelor pandemiei, a şocului preţurilor materiilor prime din ultimele luni, în urma războiului şi a consecinţelor sale pentru comerţ, şi a incertitudinilor".

La şedinţa din 21 iulie, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor, pentru prima dată în ultimii 11 ani, indicând că ar putea urma noi creşteri în 2022, şi a anunţat un nou program de achiziţionare de bonduri, pentru a ţine sub control costurile de împrumut ale celor mai îndatorate state din zona euro.

Consiliul guvernatorilor BCE a decis majorarea cu 50 de puncte de bază a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, la zero, de la minus 0,50%, într-un efort de a reduce nivelul record al inflaţiei în zona euro. De asemenea, au fost majorate cu 50 de puncte de bază rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală, până la nivelurile de 0,50% şi, respectiv, 0,75%.

Perspectivele economice s-au înrăutăţit după ce Rusia a redus livrările de gaze naturale spre Europa iar creşterea preţurilor a afectat cererea. Activitatea economică în zona euro s-a contractat în august pentru a doua lună consecutiv, deoarece majorarea preţurilor i-a forţat pe consumatori să-şi reducă cheltuielile, în timp ce perturbările din lanţurile de aprovizionarea au afectat activitatea fabricilor, arată datele preliminare publicate marţi de S&P Global, iar tendinţa ar putea continua.

"Trebuie să luăm în considerare cu foarte mare atenţie dinamicile preţurilor materiilor prime. Cele mai recente dinamici sugerează că de fapt preţurile materiilor prime sunt în scădere, cu excepţia gazelor. Ştim că preţurile gazelor sunt influenţate de alţi factori, de factori geopolitici", a declarat Panetta.

În Europa, preţurile gazelor naturale sunt de aproape şapte ori mai ridicate decât în acelaşi moment al anului trecut. În ultimele săptămâni, piaţa s-a înăsprit şi mai mult, deoarece vremea extrem de călduroasă şi uscată a întrerupt transportul combustibilului pe fluvii şi a limitat producţia de energie hidro şi nucleară. Ca rezultat, cererea pentru gaze este în creştere, într-un moment în care livrările din Rusia sunt în scădere.

În privinţa politicii monetare, "ajustările sunt posibile, dar cele mai recente evoluţii ale economiei ar trebui să ne inducă exercitarea una din principalele virtuţi ale bancherilor centrali, şi anume prudenţa", a avertizat Panetta.

Brazilia a primit cu mare pompă inima îmbălsămată a primului său împărat, împrumutată de Portugalia

Brazilia a primit marţi cu mare pompă, în cadrul unei ceremonii cu soldaţi în costume de epocă, spectacol aerian şi cortegiu solemn, inima îmbălsămată a lui Pedro I, primul împărat al ţării, împrumutată de Portugalia, relatează AFP.

Relicva de 187 de ani, purtată de şeful poliţiei din oraşul portughez Porto, Antonio Leitao da Silva, a fost primită la palatul prezidenţial din Planalto de şeful statului, Jair Bolsonaro, şi soţia sa, Michelle.

Avioane ale forţelor aeriene au format o inimă pe cer, cu fum deasupra Pieţei Celor Trei Puteri, epicentrul capitalei braziliene.

Urna de aur de nouă kilograme cu inima îmbălsămată a monarhului a fost escortată de membri ai corpului militar Dragonii Independenţei, o secvenţă care face parte din celebrările bicentenarului separării Braziliei de Portugalia, la 7 septembrie.

Pedro I a declarat independenţa Braziliei în 1822 şi a creat un imperiu constituţional, însă a abdicat nouă ani mai târziu şi s-a întors în Portugalia, unde a dejucat tentativele de revenire la o monarhie absolută.

După moarte, personalitatea sa a fost celebrată în cele două ţări ca apărător al cauzelor liberale.

Inima sa a rămas în Biserica Nossa Senhora da Lapa, la Porto, în Portugalia, în timp ce restul corpului său a fost transferat în Brazilia în 1972 şi se află într-un monument dedicat independenţei, la Sao Paulo.

Pentru prima dată în afara teritoriului Portugaliei, relicva a primit în Brazilia onorurile unei vizite de stat de la sosirea sa luni. Ea va fi expusă la sediul Ministerului Afacerilor Externe, după care se va întoarce la Porto la 8 septembrie, notează Agerpres.

Rusia: Muniţia dintr-un depozit aflat în apropierea graniţei cu Ucraina a luat foc din cauza arşiţei

Muniţia dintr-un depozit aflat în sudul Rusiei, în apropierea graniţei cu Ucraina, a luat foc marţi, al doilea astfel de incident într-o săptămână, un oficial local afirmând că de vină sunt temperaturile ridicate, tranmsite Reuters.

Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, a declarat că locuitorii din apropierea satului Timonovo au fost evacuaţi după ce muniţia a început să ardă spontan. Nimeni nu a fost rănit, a spus el într-un comunicat.

Săptămâna trecută, locuitorii din Timonovo şi Soloti, localităţi situate la 15 km de Ucraina, au fost evacuaţi după ce un depozit de muniţie din apropiere a luat foc.

Nu a reieşit clar din declaraţiile guvernatorului dacă incendiul de marţi s-a produs în acelaşi depozit sau dacă a afectat muniţia care fusese mutată.

Lunile trecute, Gladkov a învinuit forţele ucrainene pentru o serie de explozii produse în Belgorod şi în împrejurimi, regiune care se află la aproximativ 650 km sud de Moscova.

Kievul evită, în general, să revendice responsabilitatea pentru exploziile produse pe teritoriul rus, sugerând uneori sarcastic că de vină este neatenţia.

"În câteva luni vom afla dacă muniţia rusă poate exploda din cauza frigului", a declarat marţi pe Twitter ministerul ucrainean al apărării."Cele cinci cauze principale ale exploziilor bruşte în Rusia sunt: iarna, primăvara, vara, toamna şi fumatul". 

Giorgia Meloni, o fostă fană a lui Mussolini, în pragul preluării puterii

Favorită pentru a deveni prima femeie în fruntea unui guvern din istoria Italiei, Giorgia Meloni, preşedinta partidului Fraţii Italiei (Fratelli d'Italia, FDI), reprezintă o mişcare politică cu un ADN post-fascist, imagine pe care se străduieşte să o "spele" pentru a putea câştiga puterea, transmite AFP.

În vârstă de 45 de ani, Giorgia Meloni urcă în sondajele de popularitate, iar partidul său este creditat cu aproximativ 24% din intenţiile de vot la alegerile legislative din 25 septembrie, înaintea Partidului Democrat (PD, centru-stânga).

La alegerile legislative din 2018, FDI a trebuit să se mulţumească cu puţin peste 4% din voturi, dar de atunci Meloni a reuşit să catalizeze în jurul său nemulţumirea şi frustrarea numeroşilor italieni care se declară copleşiţi de "dictatele" Bruxelles-ului, de viaţa scumpă şi de viitorul precar care îi aşteaptă pe copii.

Deviza ei este "Dumnezeu, patrie, familie", iar priorităţile sale vizează închiderea graniţelor pentru a proteja Italia de islamizare, renegocierea tratatelor europene pentru ca Italia să îşi recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva "lobby-urilor LGBT" şi a "iernii demografice" pe care o traversează ţara, unde vârstă medie este cea mai mare din ţările industrializate, cu puţin în urma Japoniei. Pe 6 octombrie 2016, a denunţat pe Facebook "înlocuirea etnică în curs în Italia", pe aceeaşi linie cu alte formaţiuni europene de extremă dreaptă.

"Meloni reprezintă un punct de referinţă pentru contestaţie, protest şi nemulţumire", notează Sofia Ventura, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea din Bologna.

Meloni şi partidul său sunt urmaşii Mişcării Sociale Italiene (MSI), un partid neo-fascist creat după al doilea război mondial. La 19 ani declara pentru canalul France 3 că dictatorul Benito Mussolini a fost "un politician bun". Deşi trebuie să menajeze o parte din baza electorală care se identifică cu acest trecut, Meloni este conştientă că pentru a câştiga trebuie să mulţumească aripa moderată a familiei sale politice."Dacă aş fi fascistă, ar spune că sunt", s-a apărat ea într-un interviu recent acordat revistei britanice The Spectator.

Naraţiunea pe care o promovează este "contrazisă de fapte", estimează cotidianul de centru-stânga La Repubblica, care arată cu degetul către o parte a anturajului şi a bazei electorale a partidului, rămasă sensibilă faţă de rădăcinile sale.

Într-un exerciţiu desăvârşit de echilibristică, politiciana italiană recunoaşte şi astăzi că Mussolini "a realizat multe", imputându-i în acelaşi timp "erorile" comise: legile anti-evreieşti, intrarea în război, autoritarismul. În acelaşi timp, ţine să clarifice că în rândurile partidului "nu este loc pentru cei nostalgici faţă de fascism, nici pentru rasism şi antisemitism".

Născută la Roma pe 15 ianuarie 1977, Giorgia Meloni a devenit activistă la vârsta de 15 ani în asociaţii studenţeşti clasificate ca foarte de dreapta, în timp ce lucra ca babysitter sau chelneriţă. În 1996 a ajuns să conducă o asociaţie de liceeni, Azione Studentesca, a cărei emblemă este Crucea Celtică.

În 2006 a devenit deputată şi vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor. Doi ani mai târziu a fost numită ministru pentru tineret în guvernul premierului lui Silvio Berlusconi.

Frecventează apoi cu asiduitate platourile de televiziune. Tinereţea, spiritul temerar şi modul în care se exprimă o transformă într-un bun invitat media. Rezervată până acum în privinţa vieţii private, a înţeles că, cel puţin la fel de mult cât ideile, personalitatea unei tinere drăguţe şi blonde într-o Italia încă foarte macho seduce."Sunt Giorgia, sunt femeie, sunt mamă, sunt italiană, sunt creştină", le-a spus ea susţinătorilor în 2019, la Roma, în timpul unui discurs aprins, devenit celebru. Locuieşte cu partenerul său, un jurnalist de televiziune, şi are o fiică născută în 2006.

La sfârşitul anului 2012, obosită de disensiunile care măcinau dreapta, a fondat Fratelli d'Italia împreună cu alţi disidenţi din partidul lui Silvio Berlusconi şi a ales opoziţia.

Atunci când Mario Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, a format un cabinet de unitate naţională în februarie 2021 pentru a scoate Italia din criza sanitară şi economică, Georgia Meloni a refuzat să participe."Italia are nevoie de o opoziţie liberă", a spus ea atunci. În numele acestei libertăţi, sinonimă cu suveranitatea, atlantista Georgia Meloni a denunţat încă din prima zi invadarea Ucrainei de către forţele ruse, notează Agerpres.

SUA vor anunţa un ajutor militar pentru Ucraina în valoare de trei miliarde de dolari

SUA urmează să anunţe miercuri cel mai mare pachet de ajutor militar într-o singură tranşă acordat Ucrainei, în contextul în care ucrainenii îşi aniversează independenţa faţă de fosta Uniune Sovietică.

Ivana Klimpuş, parlamentar ucrainean, a salutat cu precauţie ajutorul în sumă de trei miliarde de dolari. "Suntem recunoscători pentru totul ajutorul trimis Ucrainei, dar trebuie să înţelegem că aproximativ 450 de milioane de dolari sub formă de muniţie şi armament sunt cheltuite zilnic în acest război, potrivit analiştilor militari independenţi.

Deci, asta înseamnă că toate resursele date deja Ucrainei nu sunt suficiente pentru a acţiona şi a contraataca".

Preşedintele Parlamentului Serbiei s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei la Belgrad

"Serbia se află pe calea europeană şi întreţine bune relaţii cu prietenii tradiţionali, dar în primul rând îşi apără interesele vitale şi economice" - a declarat preşedintele Parlamentului Serbiei, Vladimir OrliÄ, în timpul discuţiei cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Boţan-Harcenko.

OrliÄ a mulţumit Rusiei pentru sprijinul şi poziţia principială faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei şi a subliniat că Serbia se confruntă cu măsurile unilaterale periculoase luate de Pristina, care aduc atingere intereselor sârbilor din Kosovo.

OrliÄ a declarat că Serbia depune eforturi pentru menţinerea păcii, stabilităţii şi securităţii poporului sârb din Kosovo. Ambasadorul Harcenko a subliniat că Rusia nu îşi va modifica poziţia în problema Kosovo, adăugând că Rusia şi Serbia au o bună colaborare în domeniul energiei şi alte domenii de interes reciproc.

Exerciţii militare multinaţionale vor avea loc în Georgia

În Georgia, peste 2.400 de militari vor lua parte la exerciţiile multinaţionale Noble Partner 2022 (Worthy Partner 2022), împreună cu militari din Statele Unite, a relatat Agenţia de presă Interfax, cu referire la Ministerul Apărării din Georgia.

Exerciţiile se desfăşoară, începând din anul 2015 şi continuă până în prezent, iar anul acesta vor avea loc în Georgia pentru a şasea oară. Ministerul georgian al Apărării a remarcat că militari din Japonia şi Suedia vor lua parte pentru prima dată la aceste aplicaţii militare.

Pe lângă aceste forţe, vor mai lua parte forţe armate georgiene şi americane, din Bulgaria, din România, R. Moldova, Grecia, Marea Britanie, Turcia, Slovacia, Norvegia, Ungaria, Lituania, Azerbaidjan, Germania, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Polonia, precum şi personalul militar al brigăzii multinaţionale Lituania- Polonia-Ucraina.

Ministerul Apărării din Georgia a precizat că obiectivul exerciţiilor este creşterea gradului de pregătire şi interoperabilitate între forţele armate din Georgia, Statele Unite, partenerii şi aliaţii regionali, pentru a asigura un mediu stabil şi sigur în regiunea Mării Negre. Data începerii exerciţiilor nu a fost încă anunţată, notează Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News