Azi, în lume. Știrile zilei de 24 noiembrie

Familiile afgane îşi vând sau sedează copiii mici pentru a supravieţui

BBC deţine dovezi conform cărora afganii îşi vând fiicele şi îşi sedează copiii flămânzi pentru a supravieţui, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o criză umanitară profundă. În provincia Herat s-au înregistrat mai multe cazuri în care familiile şi-au oferit fiicele tinere pentru a se căsători prematur. Părinţii declară totodată că le dau tranchilizante şi antidepresive copiilor lor mici. Unele dintre medicamentele care le sunt administrate sunt folosite în general în tratarea depresiilor, iar medicii cu care au stat de vorbă reporterii BBC au spus că în cazul în care acestea sunt administrate copiilor foarte mici, mai ales dacă aceştia nici nu primesc suficiente alimente, ar putea provoca afecţiuni ale ficatului sau alte tulburări comportamentale ca, de exemplu, oboseală cronică. (Sursa: Rador)

Un incendiu de proporţii a izbucnit pe teritoriul unui şantier naval din regiunea Arhanghelsk

Incendiul izbucnit în clădirea administrativă din satul Laiski Dok, din districtul Primorsk, din regiunea Arhanghelsk, Rusia, este pe cale de a fi stins. Incendiul a fost localizat pe o suprafaţă de 1.800 de metri pătraţi, potrivit comunicatului Serviciului de presă al direcţiei regionale a Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă, remis joi. Serviciul de presă al direcţiei regionale a Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă a precizat pentru Interfax că incendiul a izbucnit pe Str. Ţentralnaia, 9, în zona unde se află Şantierul naval Laisk. Zece persoane au reuşit să se evacueze singure din clădire. Informaţii despre morţi şi răniţi nu există, deocamdată.(Sursa: Rador)

Parlamentul UE deplânge rapoartele privind încălcarea drepturilor comunităţii LGBTQ în Qatar

Parlamentul UE a votat joi în favoarea unei rezoluţii care deplânge rapoartele privind abuzurile împotriva comunităţii LGBTQ+ din Qatar şi a cerut totodată autorităţilor de acolo să legalizeze relaţiile între persoane de acelaşi sex. Câţiva deputaţi au purtat banderole "OneLove" pe care şapte căpitani ai echipelor de fotbal calificate la Cupa Mondială din Qatar au renunţat să le poarte în urma presiunilor FIFA. De asemenea, europarlamentarii au cerut autorităţilor din Qatar să efectueze o anchetă completă privind decesele din rândul lucrătorilor migranţi, precum şi a rănilor suferite de muncitori în timpul pregătirilor pentru Cupa Mondială.(Sursa: Rador)

Convorbire telefonică între Volodimir Zelenski şi Isaac Herzog

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi, că a avut o conversaţie la telefon cu omologul său din Israel, Isaac Herzog. "Sper într-o aprofundare a cooperării dintre Ucraina şi Israel după formarea guvernului (israelian, n.r.). Am menţionat nevoile industriei noastre energetice şi am invitat (Israelul, n.r.) să se alăture iniţiativei #GrainFromUkraine" - a scris Zelenski pe Twitter. (Sursa: Rador)

Regiunea Herson - Ucrainenii au folosit lansatoare de rachete HIMARS împotriva unor ţinte ruseşti aflate pe malul stâng al Niprului

Armata ucraineană a bombardat cu lansatoare de rachete HIMARS aproximativ zece ţinte ruseşti aflate pe malul stâng al Niprului din regiunea Herson - a anunţat Oleksi Arestovici, consilier în cancelaria prezidenţială de la Kiev. "Ieri (miercuri, n.r.), a fost aplicată o lovitură masivă asupra ţintelor de pe malul stâng (al Niprului, n.r.). HIMARS a funcţionat, s-a lucrat la vreo zece ţinte... Încă numărăm rezultatele, dar bănuiesc că acolo a fost ceva foarte rău. A fost în special un răspuns la bombardarea Hersonului, printre altele" - a remarcat Arestovici. (Sursa: Rador)

Un influent partid suedez se declară împotriva admiterii Bulgariei în Schengen

"Partidul 'Democraţii Suedezi' se opune admiterii Bulgariei în Schengen", se arată într-un răspuns scris transmis Programului Orizont din cadrul postului naţional de radio BNR de europarlamentarul suedez Charlie Weimers din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Weimers face parte din al doilea partid ca reprezentativitate din parlamentul suedez, care sprijină coaliţia de guvernământ, fără a face parte din aceasta. Sprijinul democraţilor suedezi este crucial pentru guvernarea regatului. În răspunsul transmis Programului Orizont, europarlamentarul suedez a declarat: "Potrivit departamentului operativ naţional al poliţiei suedeze, bande străine jefuiesc bătrâni, pătrund în locuinţe prin efracţie, se implică în trafic de persoane, fură combustibil, echipamente agricole şi motoare de bărci în valoare de miliarde de coroane în fiecare an. Jumătate dintre aceste jafuri sunt 'opera' unor grupuri străine de crimă organizată din alte ţări, inclusiv Bulgaria şi România. Vom continua să ne opunem aderării ambelor ţări la Schengen, atât timp cât aceste grupuri continuă să fie o problemă uriaşă". Weimers a clarificat că din punct de vedere istoric, Suedia nu a fost niciodată un susţinător al aderării celor două ţări la zona de liberă circulaţie, iar fostul premier, Magdalena Andersson, nu a exprimat oficial o poziţie în favoarea primirii Bulgariei şi României în Schengen. Europarlamentarul suedez a adăugat că noul guvern este cel care trebuie să răspundă despre modul în care această extindere este benefică Suediei.

Kiev - 70% din oraş a rămas fără curent electric, după bombardamentele de miercuri

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că 70% dintre locuitorii capitalei nu au curent electric, joi dimineaţă, din cauza consecinţelor loviturilor cu rachete lansate de ruşi în cursul zilei de miercuri. Kliciko a declarat că specialiştii au lucrat toată noaptea la remedierea problemelor, astfel că alimentarea cu apă a fost deja restabilită pe malul stâng al Niprului, în timp ce pe malul drept urmează să fie restabilită în prima jumătate a zilei de joi. "70% din capitală este încă fără electricitate. Specialiştii depun toate eforturile pentru a remedia problema cât mai curând posibil. Cu toate acestea, va depinde de restabilirea echilibrului în sistemul energetic al Ucrainei" - a declarat Kliciko. (Sursa: Rador)

SUA afirmă că raidurile aeriene ale Turciei în nordul Siriei ameninţă siguranţa personalului militar american din regiune

Departamentul american al Apărării afirmă că raidurile aeriene ale Turciei în nordul Siriei, împotriva grupării kurde YPG, ameninţă direct siguranţa personalului militar al SUA care luptă împotriva militanţilor Statului Islamic (SI). Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a declarat că escaladarea situaţiei ameninţă progresele înregistrat în lupta împotriva SI în regiune. (Sursa: Rador)

Numărul infectărilor zilnice cu coronavirus în China a ajuns la un maxim record, de la începutul pandemiei

Numărul infectărilor zilnice cu coronavirus în China a ajuns la un maxim record, de la începutul pandemiei. Peste 31.000 de cazuri au fost raportate pentru ziua de miercuri. Efortul neîncetat al Beijingului de a ţine în frâu virusul şi a elimina transmiterea acestuia - politica zero COVID - continuă să cauzeze tulburări şi resentimente în rândul populaţiei. Testările în masă, carantinele instituite brusc şi restricţiile de călătorie au dus la schimbarea dramatică a vieţii chinezilor. Chiar dacă numărul zilnic de 31.000 de cazuri este mic în cazul unei ţări de 1,4 miliarde de locuitori, apar îndoieli în legătură cu rostul acestor măsuri. Cea mai recentă carantină afectează oraşul Zhengzhou, unde se află cea mai mare fabrică de iPhone din lume. (Sursa: Rador)

Rusia pregăteşte o provocare pentru a atrage Belarus în războiul din Ucraina 

Rusia pregăteşte de o manieră iminentă comiterea unui 'act provocator' pe teritoriul belarus pentru a atrage această ţară aliată Moscovei în războiul din Ucraina, a comunicat joi Statul Major General al forţelor armate ucrainene, citat de EFE.

'Serviciile secrete ale Federaţiei Ruse pregătesc o provocare pe teritoriul belarus', atenţionează comandamentul militar într-un comunicat video publicat pe Facebook şi preluat de publicaţia Ukrainska Pravda.

'Ruşii ar putea ţinti instalaţii de infrastructură critică, inclusiv centrala nucleară din Ostroveţ', situată în nord-vestul Belarus şi aproape de graniţa cu Lituania.

În faţa acestei situaţii, 'forţele armate ale Ucrainei au adresat urgent un mesaj către poporul belarus, cerându-i să împiedice atragerea Republicii Belarus în războiul Rusiei împotriva Ucrainei', precizează sursa citată.

Rusia, apreciază Statul Major General ucrainean, încearcă să atragă Belarusul în războiul său împotriva Ucrainei 'prin orice mijloace', de aceea armata ucraineană lansează un apel către belaruşi să ceară conducerii lor 'să respecte art.18 al Constituţiei Republicii Belarus', ceea ce ar preveni implicarea ţării în conflictul din Ucraina.

Armata ucraineană îi îndeamnă pe belaruşi să supravegheze 'acţiunile persoanelor suspecte şi transportul în apropierea instalaţiilor infrastructurii critice, să informeze responsabili ai forţelor de ordine despre aceste lucruri, iar, dacă nu există niciun răspuns din partea liderilor lor, atunci populaţia din Belarus să informeze comunitatea internaţională prin orice mijloace disponibile' cu privire la respectivele provocări.

'Ucraina nu consideră ţara dumneavoastră (Belarus) drept un inamic, cu atât mai puţin poporul vostru. Nu vom efectua şi nu intenţionăm să întreprindem niciun fel de acţiuni agresive pe teritoriul Republicii Belarus. Aceasta este poziţia oficială a Ucrainei', subliniază Statul Major General al forţelor armate ucrainene în comunicatul său.

Merkel afirmă că a încercat în zadar la final de mandat să-şi convingă partenerii europeni să discute cu Putin

Fostul cancelar german Angela Merkel a dezvăluit că spre finalul ultimului său mandat a încercat să-şi convingă partenerii europeni asupra necesităţii de a găsi un format european adecvat pentru a discuta cu preşedintele rus Vladimir Putin despre Ucraina, dar şi-a dat seama că nu avea sorţi de izbândă, întrucât la acel moment nu prea mai avea influenţă, relatează agenţia EFE.

Merkel a mărturisit acest lucru într-un interviu publicat joi de săptămânalul german Der Spiegel. Ea menţionează că a avut această iniţiativă întrucât Protocolul de la Minsk, semnat în 2014 de Rusia, Ucraina şi provinciile Doneţk şi Lugansk pentru soluţionarea conflictului din aceste regiuni separatiste proruse devenise perimat.

Acordul de la Minsk a rămas neaplicat. În vara lui 2021, după ce preşedinţii (american şi rus) Biden şi Putin s-au întâlnit, eu am dorit să stabilesc un format de dezbatere european independent cu Putin şi cu (preşedintele francez) Emmanuel Macron în Consiliul UE, rememorează Merkel.

Unele persoane au ridicat obiecţii, iar eu nu mai aveam forţe să mă impun pentru că toţi ştiau că în toamnă nu voi mai fi cancelar, a remarcat ea atunci.

Angela Merkel îşi mai aminteşte că în discuţiile avute la acea vreme cu alţi lideri ai statelor UE le-a cerut explicaţii. De ce nu intervii? Hai, spune ceva! Unul mi-a spus: este prea mult pentru mine. Altul doar a ridicat din umeri (spunând): asta trebuie să o facă cei mari, relatează Merkel din discuţiile avute în Consiliul European.

Ea asigură că, dacă în septembrie 2021 ar mai fi candidat încă o dată la alegerile federale germane, ar fi insistat mai mult pe acest subiect. Merkel a remarcat aceeaşi senzaţie de neputinţă şi la ultima sa întâlnire cu Putin la Kremlin, unde venise într-o vizită de rămas bun înainte de a părăsi postul de cancelar. Senzaţia a fost foarte clară: în ce priveşte puterea, eşti terminată, a constatat cu amărăciune fosta şefă a guvernului de la Berlin, care, după patru mandate în acest post, a ales să se retragă din viaţa politică.

Pentru Putin contează doar puterea, a observat Merkel, care a mai spus despre acel episod că, deşi se aştepta să se întâlnească cu Putin doar între patru ochi, acesta a venit la întâlnire însoţit de ministrul său de externe Serghei Lavrov.

Tenis: Italia a învins SUA şi s-a calificat în semifinalele Cupei Davis

Italia s-a calificat în semifinalele Cupei Davis după ce a învins Statele Unite cu scorul de 2-1 în sferturi de finală, joi, în oraşul spaniol Malaga.

Calificarea a fost decisă de meciul de dublu, câştigat de italienii Simone Bolelli şi Fabio Fognini în faţa americanilor Tommy Paul şi Jack Sock, cu 6-4, 6-4, după o oră şi 20 de minute de joc.

În primul meci de simplu, italianul Lorenzo Sonego (45 ATP) a trecut de americanul Frances Tiafoe (19 ATP) cu 6-3, 7-6 (9/7), apoi Taylor Fritz (9 ATP) a restabilit egalitatea cu o victorie, 7-6 (10/8), 6-3, împotriva lui Lorenzo Musetti (23 ATP).

Italia va întâlni în semifinale câştigătoarea duelului dintre Germania şi Canada, care va avea loc tot joi. În cealaltă semifinală, Croaţia, finalista ediţiei trecute a competiţiei, va primi replica Australiei.

În sferturi, echipa Spaniei, fără vedetele Carlos Alcaraz şi Rafael Nadal, primii doi jucători ai lumii, s-a înclinat miercuri cu 0-2 în faţa Croaţiei. Marţi, în prima întâlnire din sferturi, Australia a dispus cu 2-0 de Olanda. 

Rusia vrea o zonă de securitate în jurul centralei din Zaporojie, dar în condiţiile stabilite de ea

Compania rusă de stat pentru energie atomică, Rosatom, sprijină ideea instituirii unei zone de protecţie în jurul centralei nucleare din Zaporojie (sudul Ucrainei), aşa cum a propus Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), dar numai în condiţiile stabilite de Rusia, relatează dpa.

'Noi credem că avem nevoie de ea (zona de securitate). Parametrii ei sunt clari şi am avut o discuţie cu şeful AIEA, Rafael Grossi', în acest sens, a declarat pentru agenţia de presă rusă Interfax Aleksei Lihaciov, şeful Rosatom, la o zi după consultările cu şeful AIEA la Istanbul. În conferinţa de presă de joi, Lihaciov şi-a expus propunerile cu privire la modul în care ar funcţiona această zonă de securitate, care prevăd între altele ca Ucrainei să nu i se mai permită să tragă asupra zonei sau să încerce să o recupereze.

'În schimb, Rusia nu va avea amplasate arme ofensive sau trupe (pe teritoriul uzinei), ci doar mijloace de protecţie fizică şi monitorizare a centralei', a afirmat Lihaciov. El a adăugat că toate liniile electrice din jurul centralei nucleare au fost avariate şi că oprirea reactorului (în funcţiune) ar oferi doar o 'siguranţă relativă'.

Propunerea şefului AIEA, Rafael Grossi, este că niciuna dintre părţi nu trebuie să tragă asupra centralei şi ca niciun fel de arme să nu fie amplasate acolo pentru a exclude un atac asupra ei, conform unor diplomaţi de la sediul organizaţiei din Viena. Demilitarizarea din jurul centralei nucleare din Zaporojie - cea mai mare din Europa - ar fi un obiectiv greu de realizat şi, din acest motiv, nu se regăseşte în planul lui Grossi, conform acestora.

Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamente care au loc cu regularitate în perimetrul centralei din Zaporojie, ocupată de trupele ruse din martie, şi pe care Rusia şi-a însuşit-o după anexarea acestei regiuni din sudul Ucrainei, împreună cu Herson (sud), Doneţk şi Lugansk (estul Ucrainei).

Mercedes introduce un abonament de 1.200 de dolari pe an care creşte viteza automobilului

Constructorul auto german Mercedes-Benz AG încearcă să vândă cumpărătorilor de sedanuri electrice EQ un abonament anual suplimentar de 1.200 de dolari pe an, care scurtează cu o secundă timpul necesar pentru ca vehiculul să ajungă de la zero la 100 de kilometri pe oră, transmite Bloomberg.

Această caracteristică este dezactivată dacă clientul nu îşi reînnoieşte abonamentul.

"Reglajul fin al motorului electric majorează cu 20% până la 24% puterea maximă a automobilului Mercedes-EQ. Este îmbunătăţit de asemenea cuplul, ceea ce permite vehiculului să accelereze semnificativ mai rapid şi mai puternic", se precizează pe pagina principală a abonamentului, denumit "Acceleration Increase", şi care este disponibil pe magazinul online al constructorului german.

Taxarea clienţilor pentru o caracteristică de care automobilul este deja capabil este o mişcare curajoasă din parte producătorului de vehicule de lux. O iniţiativă similară lansată la începutul anului de rivalul german BMW a generat critici, după ce acest producător a încercat să vândă un abonament de 18 dolari pe lună, care permitea proprietarilor de automobile BMW să pornească sistemul de încălzire a scaunelor.

Constructorii de automobile mizează pe serviciile la cerere pentru a-şi extinde şi majora veniturile, inclusiv prin oferte precum servicii de conducere autonomă. Mercedes a precizat că abonamentul său este valabil pentru modelele EQS sedan şi EQS SUV precum şi pentru unele modele EQE sedan şi EQE SUV.

Crăciun sobru la Berlin: Bradul din faţa Cancelariei Federale a Germaniei va fi iluminat doar patru ore pe zi

Pentru a face economie de energie, bradul de Crăciun care va fi expus în faţa Cancelariei Federale a Germaniei, recepţionat joi de Olaf Scholz, va fi iluminat mai puţin timp în comparaţie cu cel de anul trecut, a anunţat un purtător de cuvânt al Guvernului acestei ţări, informează AFP.

Aşezat în curtea de onoare a clădirii din centrul Berlinului, în faţa Reichstagului, bradul de Crăciun din 2022, un molid adus din landul Brandenburg, va fi iluminat doar patru ore pe zi, între orele locale 16:00 şi 20:00, spre deosebire de anul trecut, când era iluminat 24 de ore din 24, a precizat acelaşi purtător de cuvânt.

Consumul de electricitate pentru acest brad, decorat cu 4.920 de becuri LED, care sunt mai puţin consumatoare de energie, se ridică la 287 de waţi-oră.

Un cor de copii a sărbătorit sosirea bradului cântând colindul "O Tannenbaum" în prezenţa cancelarului german. Anul trecut, bradul de Crăciun a fost recepţionat de lidera coaliţiei conservatoare Angela Merkel, care i-a predat apoi funcţia de cancelar, pe 8 decembrie, social-democratului Olaf Scholz.

Invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie 2022 a bulversat aprovizionarea cu energie în Europa, făcând să crească preţurile pe această piaţă şi obligând Germania, la fel ca alte multe ţări, să devină mai atentă în privinţa consumului energetic.

La o distanţă de câteva sute de metri de Cancelaria Federală a Germaniei, economiile de electricitate vor afecta un alt "rege al pădurilor", un brad Nordmann, adus din landul Turingia şi instalat în faţa Porţii Brandenburg: el va fi iluminat doar pentru şase ore pe zi.

Peste 15.000 de persoane date dispărute în războiul din Ucraina, potrivit unui responsabil ICMP

Peste 15.000 de persoane sunt date dispărute în cursul celor nouă luni de război în Ucraina, a declarat joi un oficial de la Comisia Internaţională pentru Persoane Dispărute (ICMP), citat de Reuters.

Organizaţia cu sediul la Haga, creată în urma războaielor din Balcani în anii 1990, a deschis în iulie un birou la Kiev pentru a ajuta Ucraina să documenteze şi să dea de urma persoanelor dispărute. Directorul programului pentru Europa din cadrul ICMP, Matthew Holliday, a declarat că nu este clar câte persoane au fost transferate cu forţa în Rusia şi câte se află în detenţie acolo, câte mai sunt în viaţă şi separate de familiile lor şi câte au decedat şi au fost îngropate în morminte improvizate.

Procesul de investigare a celor dispăruţi în Ucraina va dura ani de zile chiar şi după ce luptele se vor fi oprit, a declarat Holliday într-un interviu pentru Reuters. Cifra de 15.000 este avansată cu prudenţă, având în vedere că numai în oraşul-port Mariupol autorităţile estimează că 25.000 de persoane sunt fie decedate, fie dispărute.

'Cifrele sunt uriaşe şi provocările cu care se confruntă Ucraina sunt vaste. Pe lângă aceasta, ei (ucrainenii) duc un război în curs de desfăşurare împotriva Federaţiei Ruse', a spus Holliday.

Declaraţiile sale intervin după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Naţiunilor Unite să pedepsească Rusia pentru atacurile aeriene asupra infrastructurii civile din ţara sa, după ce o nouă serie de atacuri cu rachete a aruncat în ajun oraşele şi satele din Ucraina în beznă şi în frig.

Activişti ecologişti au blocat traficul aerian pe aeroportul din Berlin

Militanţi ai mişcării ecologiste radicale Ultima Generaţie au pătruns joi pe platforma aeroportului Berlin Brandenburg, ceea ce a obligat autorităţile să suspende traficul aerian, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

Gruparea ecologistă afirmă pe conturile sale de social-media că activiştii ei au pătruns pe pista aeroportului şi s-au plimbat acolo cu bicicletele, împiedicând astfel traficul aerian.

Însă responsabili ai aeroportului afirmă că, de fapt, protestatarii ecologişti au ajuns doar pe o cale de rulare şi nu au pătruns efectiv pe vreuna din cele două piste ale aeroportului, dar acestea au fost totuşi închise din motive de securitate. Un purtător de cuvânt al aeroportului a declarat că, între timp, activiştii au fost reţinuţi de poliţie, iar traficul va fi reluat de îndată ce zona va fi securizată.

Aceştia din urmă cer ieftinirea transportului public, introducerea unei limite de viteză pe autostrăzile germane, măsuri de descurajare a folosirii transportului aerian, mai ales a celui cu avioane private, în general măsuri de combatere a schimbărilor climatice.

Într-un comunicat postat pe social-media de mişcarea ecologistă, aceasta susţine că avionul nu este un mijloc de transport normal pentru oameni normali, şi semnalează că aproximativ 80% din populaţia lumii nu l-a folosit niciodată. Alţi militanţi ecologişti au blocat în acelaşi timp o arteră din cartierul central berlinez Prenzlauer Berg.

Cristiano Ronaldo, primul jucător care marchează la cinci Cupe Mondiale

Atacantul Cristiano Ronaldo, autorul unui gol pentru echipa Portugaliei în meciul cu Ghana (3-2), la turneul final din Qatar, a devenit joi primul jucător care marchează la cinci Cupe Mondiale de fotbal diferite, transmite AFP.

Ronaldo, care nu are club în momentul de faţă, după ce şi-a reziliat contractul cu Manchester United, a depăşit legende precum brazilianul Pele sau germanii Uwe Seeler şi Miroslav Klose.

Cristiano Ronaldo a înscris din penalty în min. 65 al partidei cu Ghana, după ce marcase şi la ediţiile 2006, 2010 şi 2014 şi patru goluri în 2018, între care o triplă în meciul de debut cu Spania (3-3).

Pele (1958, 1962, 1966, 1970), Seeler (1958, 1962, 1966, 1970) şi Klose (2002, 2006, 2010, 2014) formează acum grupul jucătorilor cu goluri marcate la patru Cupe Mondiale. Ronaldo, care totalizează opt goluri la turneele finale ale Cupei Mondiale, are şanse mici să îl egaleze pe Klose, golgheterul absolut al competiţiei, cu 16 goluri înscrise.

Lusitanul şi-a consolidat însă statutul de cel mai bun marcator pentru o echipă naţională, cu 118 goluri în 192 de selecţii. Ronaldo îl poate egala sau chiar depăşi pe golgheterul Portugaliei la Cupa Mondială, legendarul Eusebio, care a marcat 9 goluri la singura ediţie la care a participat, în 1966, când Seleccao a obţinut cel mai bun rezultat al său, bronzul.

Cel puţin patru morţi într-un bombardament rusesc asupra oraşului Herson

Cel puţin patru persoane au fost ucise şi 10 au fost rănite, joi, într-un bombardament rusesc asupra oraşului Herson, în sudul Ucrainei, de unde trupele Moscovei s-au retras în urmă cu două săptămâni, relatează AFP.

"Invadatorii ruşi au deschis focul asupra unei zone rezidenţiale folosind mai multe lansatoare de rachete. O clădire mare a luat foc", a indicat pe Telegram Iarovslav Ianuşevici, şeful administraţiei militare din Herson.

Corpurile a peste 400 de civili ucişi în timpul ocupaţiei ruse au fost recuperate în regiunea Herson (sudul Ucrainei), a declarat joi procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat de dpa. În plus, nouă încăperi descrise ca fiind camere de tortură au fost descoperite de cele 12 echipe de investigaţie care cercetează în zona puternic minată, recent recucerită de armata ucraineană.

Italia: Sediul guvernului, iluminat de Ziua internaţională pentru eliminarea violenţelor împotriva femeilor

Palazzo Chigi, sediul guvernului italian, a fost iluminat în roşu joi seara cu prilejul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţelor împotriva femeilor, care este marcată la 25 noiembrie, relatează AFP.

Numele a 104 femei ucise de la începutul anului în Italia au fost proiectate pe faţada palatului, în centrul Romei. "În calitate de mamă, fiică şi prima femeie şefă de guvern, vreau să transmit un gând special pentru femeile care şi-au pierdut viaţa, victime ale violenţelor", a declarat Giorgia Meloni în cadrul unei reuniuni la Senat privind crearea umei comisii speciale de anchetă privind violenţele împotriva femeilor.

"Există, evident, o parte dintre bărbaţi care nu au acceptat paşii înainte pe care i-a facut societatea în relaţia dintre bărbaţi şi femei", a subliniat preşedintele Senatului italian, Ignazio La Russa.

Venezuela: Puterea anunţă un acord cu opoziţia pentru a răspunde "nevoilor sociale"

Puterea venezueleană a anunţat joi ca va semna un acord cu opoziţia care va permite eliberarea resurselor venezuelene blocate în străinătate pentru a finanţa proiecte sociale, după ce a confirmat reluarea negocierilor în Mexic, notează AFP.

"Am convenit să semnăm în Mexic" un acord care stabileşte "un mecanism practic, menit să satisfacă nevoile sociale vitale şi problemele serviciilor publice" (...) cu "recuperarea resurselor legitime, proprietate a statului venezuelean, care în prezent sunt blocate în sistemul financiar internaţional", potrivit unui comunicat difuzat de Jorge Rodriguez, preşedintele parlamentului şi şeful delegaţiei puterii pentru negocierile cu opoziţia.

O sursă din opoziţie a declarat miercuri pentru AFP că un "acord" cu caracter "social" va fi semnat sâmbătă. Aceste fonduri vor fi utilizate în special pentru consolidarea sistemului de sănătate publică, infrastructurii şcolare, reţelei electrice, precum şi pentru a "răspunde" nevoilor create de inundaţiile şi alunecările de teren provocate de ploi, potrivit textului. Comunicatul nu a precizat ce parte din fondurile îngheţate în urma sancţiunilor financiare împotriva Venezuelei va fi deblocată.

Ambasada Norvegiei în Mexic a confirmat, la rândul său, că reprezentanţii celor două părţi îşi vor relua oficial discuţiile sâmbătă. Reuniuni informale vor avea loc cu o zi înainte. Guvernul s-a retras de la negocieri în octombrie 2021, după extrădarea din Capul Verde în Statele Unite a omului de afaceri Alex Saab, apropiat puterii de la Caracas şi acuzat de spălare de bani.

Delegaţia puterii speră că acordul "va deschide porţile pentru a face să avanseze vastul program al dialogului naţional", potrivit comunicatului.

Principala alianţă a partidelor de opoziţie, Plataforma Unitaria, a lansat un apel într-un comunicat la încheierea unor acorduri "o dată pentru totdeauna", cu scopul de a rezolva o criză care a determinat peste şapte milioane de venezueleni să emigreze, potrivit datelor ONU, şi la crearea condiţiilor pentru "alegeri libere".

"Această delegaţie vine la procesul de dialog şi negociere cu urgenţa şi voinţa de a găsi o dată pentru totdeauna acorduri tangibile şi reale", a subliniat textul. Este vorba despre "construirea condiţiilor şi instituţiilor care garantează - printre altele - alegeri libere şi observabile", a adăugat alianţa. "Nu va exista o cale reală de ieşire din criză fără un acord politic global", a avertizat Plataforma Unitaria. Comunicatul delegaţiei opoziţiei nu a oferit mai multe detalii despre acordul anunţat joi.

Croaţia, Austria şi Germania au convenit o iniţiativă pentru transportul gazului natural printr-un nou gazoduct

Croaţia, Austria şi Germania au convenit joi o iniţiativă de cooperare energetică comună ce are ca obiectiv transportul gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk spre Austria şi Germania, printr-un gazoduct co-finanţat din fonduri europene, relatează agenţiile HINA şi EFE.

Premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavaria, Markus Soeder, au semnat o declaraţie comună în urma unei întâlniri pe insula Krk, unde au participat şi la o conferinţă de presă comună.

Declaraţia menţionează decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru acest proiect şi de a solicita fonduri europene în vederea finanţării lui. Planul este de a extinde capacităţile actuale ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk, şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conductă ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Premierul croat a precizat că ţara sa a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, de la 2,9 miliarde de metri cubi în prezent, la 6,1 miliarde de metri cubi.

De asemenea, a adăugat premierul Plenkovic, sunt luate în considerare două opţiuni pentru o extindere suplimentară ulterioară, acestea fiind realizarea unui terminal terestru cu o capacitate anuală de 15 miliarde de metri cubi, care ar costa între 1,75 şi 2 miliarde de euro, sau a unui terminal plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi şi un cost estimativ de 1,2 miliarde de euro.

Construcţia gazoductului care va transporta gazul către Austria şi Bavaria ar urma să coste circa 600 de milioane de euro. Cancelarul austriac a subliniat că acest gazoduct şi terminalul de GNL ar putea fi folosite în viitor şi pentru transportul hidrogenului, în măsura în care cele trei ţări participante ar reuşi să lase în urmă energiile fosile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News