DC News vă aduce cele mai importante știri din lume. Iată ce ar trebui să știi!
Publicitate
23 de tone de deşeuri de PVC au fost descoperite într-un ansamblu rutier care s-a prezentat pentru control pe sensul de intrare în ţară în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu. Deşeurile erau încărcate în Bulgaria şi erau destinate unei societăţi din Germania. Poliţiştii de frontieră şi comisarii Gărzii de Mediu au decis să oprească intrarea în ţară a deşeurilor şi să le returneze societăţii expeditoare, după ce au descoperit că documentele de transfer nu sunt complete. (Sursa Rador)
Ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Bulgaria, Kostadin Kodjabaşev, a declarat că se poartă un dialog activ cu Ţările de Jos privind aderarea la Spaţiul Schengen: "Tema este inclusă pe ordinea de zi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 şi 9 decembrie. În zilele de 15 şi 16 decembrie, va avea loc reuniunea liderilor UE şi nu exclud posibilitatea ca şi acolo să fie discutată această problemă. Este o chestiune de decizie politică, dar logica este că, odată ce suntem pregătiţi din punct de vedere tehnic, nu există niciun obstacol pentru a fi primiţi şi din punct de vedere politic", a subliniat Kodjabaşev. (Sursa Rador)
Elveţia se confruntă cu o penurie de medicamente din cauza problemelor în lanţul de aprovizionare legate de lockdown-ul COVID în China şi războiul din Europa, a declarat asociaţia farmaciştilor din ţară. "Avem cele mai mari probleme cu medicamentele pentru copii, în special cu siropul folosit pentru a reduce febra", a declarat Enea Martinelli de la pharmaSuisse pentru postul elveţian SRF."Există, de asemenea, penurie de medicamente pentru tensiunea arterială, medicamente psihiatrice şi medicamente pentru Parkinson", a adăugat el. (Sursa Rador)
Cel puţin 60 de persoane dintr-o comunitate izolată din nord-vestul statului nigerian Zamfara au fost răpite de bărbaţi înarmaţi. Persoanele răpite erau în mare parte femei care sărbătoreau ziua de naştere a Profetului Mahomed, au declarat localnicii, acesta fiind cel mai recent val de răpiri comise în stat. Bandele armate sunt răspândite în nord-vestul ţării, unde jefuiesc sau răpesc pentru răscumpărare, iar violenţele au crescut, deoarece forţele de securitate nu reuşesc de cele mai multe ori să oprească atacurile.
Acest val de răpiri a stârnit îngrijorări cu privire la faptul dacă localnicii din regiune vor putea vota în cadrul scrutinului prezidenţial din februarie, când se va alege un succesor al preşedintelui Muhammadu Buhari, căruia Constituţia nu-i permite să mai candideze. Doi localnici susţin că indivizi înarmaţi pe motociclete au sosit în comunitatea Magami Tandu, din zona administraţiei locale Kaura Namoda, miercuri seară şi au deschis focul la întâmplare. Aceştia au răpit în principal femei care celebrau Mawlid - o sărbătoare a naşterii Profetului Mahomed - care are loc între sfârşitul lunii septembrie şi sfârşitul lunii noiembrie, în statele nordice musulmane ale Nigeriei.
"În fiecare zi au loc crime sau răpiri, care ne lasă fără adăpost. Vă rugăm (spuneţi) guvernului să acţioneze şi să ne facă dreptate", a declarat Abdulkarim Haruna, a cărui soţie a fost răpită. Localnicii spun că 19 persoane au fost ucise marţi, când bărbaţi înarmaţi au atacat comunitatea Ryuji, din zona administraţiei locale Zurmi, din statul Zamfara. (Sursa Rador)
Potrivit unor noi statistici, încă 12 milioane de oameni din America Latină au intrat într-o sărăcie extremă după izbucnirea pandemiei de covid. Printre factorii responsabili de creşterea acestui bilanţ îngrijorător se numără piaţa muncii aflată în dificultate şi inflaţia. Comisia Economică ONU pentru această regiune a transmis că această creştere a numărului persoanelor aflate în sărăcie extremă constituie un regres echivalent cu o perioadă de 25 de ani. (Sursa Rador)
Marea Britanie a înregistrat în perioada iunie 2021 - iunie 2022 un număr record de peste o jumătate de milion de migranţi, proveniţi mai ales din afara Uniunii Europene, din ţări precum Ucraina sau Afganistan. Oficiul de Statistică de la Londra arată că imigranţii, în majoritate, au ajuns în ţară legal. Actualul guvern este condus de Rishi Sunak, al cărui Partid Conservator a câştigat ultimele alegeri cu promisiunea că ieşirea ţării din Uniune va permite un control mai strict al frontierelor şi că în Regatul Unit vor intra sub 100.000 de migranţi pe an. Conform corespondentei RRA, Aura Neag, laburiştii din opoziţie îi acuză pe conservatorii aflaţi la putere că au dat complet peste cap întregul sistem de imigraţie şi de acordare a azilului politic. (Sursa Rador)
Ministerul rus al Justiţiei a inclus vineri Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram şi WhatsApp, în registrul organizaţiilor extremiste, motivând că aceasta permite îndemnurile la violenţă împotriva ruşilor, relatează agenţia EFE.
Compania Meta fusese deja declarată pe 21 martie organizaţie teroristă de un tribunal rus, iar pe 11 octombrie serviciul federal rus de monitorizare financiară a inclus-o în propria listă cu organizaţii care au legături cu terorismul şi extremismul, ceea ce permite băncilor ruse să îngheţe fondurile acestei companii. Aceste două decizii nu privesc şi serviciul WhatsApp, întrucât acesta nu are funcţii de difuzare publică a informaţiei.
După ce Facebook şi Instagram au fost astfel declarate extremiste, aceste servicii au fost blocate în Rusia, dar Ministerul rus al Justiţiei nu le-a inclus până vineri în registrul organizaţiilor extremiste, în timp ce mulţi ruşi continuă să le acceseze prin VPN.
Înscrierea în acel registru a fost în final efectuată după ce compania Meta a ridicat temporar interdicţia de publicare a unor informaţii cu apeluri la violenţă împotriva cetăţenilor ruşi ca urmare a agresiunii militare ruse contra Ucrainei.
De la începutul acestui război, Facebook, YouTube, TikTok şi Twitter au primit în Rusia numeroase amenzi pentru încălcarea legislaţiei ruse privind conţinuturile interzise.
Flossie, care are aproape 27 de ani - echivalentul felin al vârstei de 120 de ani la oameni, potrivit Guinness World Records - a fost desemnată cea mai bătrână pisică din lume aflată încă în viaţă, informează vineri CNN.
Această pisică din Marea Britanie, cu blana în nuanţe de negru şi maro, a primit recunoaşterea oficială din partea reprezentanţilor Guinness World Records, joi, la vârsta record de 26 de ani şi 329 de zile, potrivit unui comunicat. Deşi este surdă şi aproape oarbă, ea pare să aibă totuşi o stare de sănătate bună.
"Ştiam de la bun început că Flossie este o pisică specială, dar nu mi-am imaginat că îmi voi împărţi casa cu deţinătoarea unui record mondial", a declarat stăpâna ei, Vicki Green, care a adoptat-o pe Flossie după ce aceasta a fost predată unei asociaţii de caritate pentru pisici din Marea Britanie, Cats Protection, în luna august.
Flossie a locuit în mai multe case după ce a trăit ca o pisică fără stăpân în apropiere de Spitalul Merseyside din Liverpool, în primele sale luni de viaţă în 1995.
A fost adoptată de un angajat al spitalului, alături de care a trăit timp de 10 ani înainte ca acesta să moară. Flossie a fost preluată apoi de sora defunctului ei stăpân. După 14 ani, al doilea proprietar a murit. A trăit apoi alături de fiul celui de-al doilea stăpân timp de trei ani, înainte să fie încredinţată voluntarilor de la Cats Protection.
Abia atunci a început să se răspândească vestea despre vârsta ei incredibilă şi, totodată, a fost demarată procedura pentru omologarea recordului său. "Am fost uluiţi când am văzut că documentele veterinare ale lui Flossie arătau că ea are vârsta de 27 de ani", a declarat Naomi Rosling, directoarea filialei locale a organizaţiei Cats Protection.
Cei mai mulţi stăpâni de pisici preferă să adopte animale mult mai tinere, iar exemplarele vârstnice ajung adeseori să îşi trăiască ultima parte a vieţii în adăposturi pentru animale. Cea mai bătrână pisică din lume care a trăit vreodată, Creme Puff, a ajuns până la vârsta de 38 de ani şi trei zile. Ea a murit pe 6 august 2005.
Cel mai bătrân câine din lume, Pebbles, a murit pe 3 octombrie, cu cinci luni înainte să împlinească 23 de ani. Gino Wolf, care locuieşte alături de stăpânul său la Los Angeles, este actualul deţinător al recordului de vârstă pentru un câine în viaţă, având 22 de ani şi 2 luni.
Pacienţii din spitalele din Herson sunt în curs de evacuare din cauza bombardamentelor ruseşti "constante" asupra acestui oraş din sudul Ucrainei, de unde forţele Moscovei s-au retras în urmă cu două săptămâni, relatează AFP şi Unian, citându-l vineri pe guvernatorul regiunii cu acelaşi nume.
"Din cauza bombardamentelor ruseşti constante, evacuăm pacienţii din spitalele din Herson", a indicat pe contul său din Telegram Iaroslav Ianuşevici, şeful administraţiei militare ucrainene din Herson.
"Copiii internaţi în spitalul clinic regional din Herson au fost deja transferaţi la Nikolaev (Mikolaiv). Acolo vor continua să primească toate îngrijirile medicale necesare. Pacienţii de la ospiciul din Herson au fost şi ei evacuaţi: 100 de persoane vor primi tratament la Odesa atât timp cât Hersonul este vizat de loviturile ruse", a indicat Ianuşevici în aceeaşi postare.
Responsabilul ucrainean a amintit că toţi locuitorii din regiunea Herson care doresc să se evacueze în regiuni mai sigure ale Ucrainei trebuie să se adreseze administraţiei militare regionale. La 24 noiembrie, potrivit Unian, invadatorii ruşi au efectuat 49 de tiruri asupra teritoriului regiunii Herson aflat sub control ucrainean. În urma acestor bombardamente, 10 persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 54 au fost rănite.
Vorbind despre bombardarea oraşului Herson şi a regiunii cu acelaşi nume, preşedintele Volodimir Zelenski a remarcat că aceasta este răzbunarea celor care au pierdut, referindu-se la retragerea trupelor ruse de pe malul drept pe malul stâng al Niprului în urma contraofensivei ucrainene.
Nouă candidaţi au fost validaţi pentru a apărea pe buletinele de vot la alegerile prezidenţiale din luna ianuarie în Cehia, a anunţat vineri Ministerul de Interne, informează dpa. Doisprezece candidaţi, printre care multimilionarul Karel Janacek şi antreprenorul şi fostul prezentator sportiv Karel Divis, nu au întrunit criteriile necesare. Candidaţii trebuiau să facă dovada că sunt sprijiniţi de 20 de deputaţi sau 10 senatori, ori să prezinte liste de susţinere cu semnăturile a cel puţin 50.000 de cetăţeni.
Principalii doi favoriţi din sondaje se vor afla pe buletinele de vot: Petr Pavel, general în retragere şi fost preşedinte al Comitetului Militar NATO, şi miliardarul Andrej Babis, ex-prim-ministru.
Conform sondajelor realizate de agenţia Median în octombrie şi publicate la 7 noiembrie, Pavel este creditat cu 22,5% din intenţiile de vot, urmat îndeaproape de Babis, cu 22%. Pe locul al treilea s-ar situa Danuse Nerudova, fost rector universitar, cu 15%. Primul tur de scrutin se va desfăşura în zilele de 13 şi 14 ianuarie. Actualul preşedinte Milos Zeman nu poate candida pentru un al treilea mandat.
Cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa şi 11 au fost rănite vineri în Brazilia după ce un bărbat a atacat două şcoli cu o armă de foc în statul Espiritu Santo (sud-est), au declarat autorităţile locale, potrivit AFP.
Mai mulţi "bandiţi" au intrat într-o şcoală din Aracruz, iar unul dintre ei a împuşcat mai mulţi profesori, omorând două femei şi rănind alte nouă persoane, a declarat primarul Luis Carlos Coutinho la postul de radio CBN. Ei au mers apoi la o altă şcoală, unde o adolescentă a fost împuşcată mortal, în timp ce alte două persoane au fost rănite.
Guvernul german pregăteşte o reformă a legislaţiei privind naţionalitatea pentru a simplifica procedura de dobândire a cetăţeniei germane, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, relatează AFP.
Naturalizarea urmează să fie posibilă după o perioadă de şedere în Germania de cinci ani, comparativ cu cei opt ani în prezent, a adăugat el. Dacă un străin este deosebit de bine integrat, în special datorită performanţei sale la şcoală sau la locul de muncă, perioada ar putea fi redusă chiar la trei ani.
Naturalizarea părinţilor generaţiei de lucrători imigranţi care au ajuns în Germania în anii '70 urmează să fie facilitată pentru că "integrarea lor nu a fost încurajată timp de mulţi ani", a adăugat purtătorul de cuvânt.
În plus, posibilităţile de a avea cetăţenie germană pe lângă altă cetăţenie ar trebui extinse la mai multe ţări. În prezent, mulţi străini nu solicită cetăţenia germană deoarece sunt obligaţi să renunţe la cetăţenia de origine.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, care va efectua o vizită de stat la Washington săptămâna viitoare, intenţionează să obţină de la omologul său american Joe Biden scutiri pentru industriaşii europeni penalizaţi de o legislaţie americană, a anunţat vineri preşedinţia franceză, relatează AFP.
Planului masiv de investiţii (Inflation Reduction Act, IRA) al Statelor Unite include subvenţii generoase, în special pentru vehiculele electrice, dar care nu vor fi plătite decât pentru produsele fabricate în SUA. "Ne putem imagina că administraţia americană acordă scutiri pentru o serie de industrii europene, poate pe modelul a ceea ce acordă deja pentru Mexic sau pentru Canada", a declarat un consilier al preşedintelui Macron.
Şeful statului francez nu are programată nicio întâlnire cu omologul sau rus Vladimir Putin, înaintea vizitei sale de stat în Statele Unite, a indicat Palatul Elysee. Emmanuel Macron va sosi marţi seara la Washington pentru o vizită de stat.
Preşedintele Ungariei Katalin Novak va efectua o vizită la Kiev la invitaţia omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, indică site-ul index.hu, adăugând că Novak va efectua deplasarea cu trenul via Polonia, relatează Reuters.
Katalin Novak este cel mai înalt politician ungar care se deplasează la Kiev pentru o întrevedere cu preşedintele Zelenski de la invazia rusă a Ucrainei, în februarie. Ea este un aliat apropiat al premierului naţionalist Viktor Orban şi a fost aleasă preşedinte, un post mai ales ceremonial, de către partidul Fidesz, la guvernare, în martie.
În octombrie, Novak s-a alăturat unei declaraţii emise de preşedinţii din ţările din Europa Centrală şi din Balcani care au condamnat bombardamentele ruse în masă asupra oraşelor ucrainene.
Ungaria a anunţat miercuri că va oferi 187 de milioane de euro ajutor financiar pentru Ucraina drept contribuţie la un pachet de sprijin al Uniunii Europene în valoare de până la 18 miliarde de euro.
Peste şase milioane de locuinţe erau afectate de întreruperile de curent în Ucraina vineri, la două zile după lovituri masive ale Rusiei împotriva acestei ţări, a afirmat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, citat de AFP.
"Vineri seara, întreruperile de curent continuă în majoritatea regiunilor şi la Kiev. Peste şase milioane de gospodării în total", faţă de aproape 12 milioane de miercuri, ziua în care au avut loc bombardamentele masive, a spus Volodimir Zelenski în mesajul său zilnic.
Kievul - cu aproximativ 600.000 de locuinţe fără electricitate vineri seara - şi regiunea sa, precum şi provinciile Odesa (sud), Lvov, Viniţia (vest) şi Dnipro (centru-est), sunt cele mai afectate întreruperi, a adăugat el, făcând apel la ucraineni să economisească energia electrică în zonele în care curentul a fost restabilit.
Strategia Moscovei de a bombarda instalaţiile energetice ucrainene, urmată din octombrie pe fondul eşecurilor militare, reprezintă o "crimă de război" pentru aliaţii occidentali ai Ucrainei şi considerată "crimă împotriva umanităţii" de către preşedintele Zelenski care în cursul zilei a vizitat Vîşhorod, un oraş la circa 20 de kilometri nord de Kiev, unde loviturile au făcut şase morţi şi zeci de răniţi miercuri.
Conferinţa privind comerţul internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia, organizată în Panama, a adoptat vineri o decizie calificată istorică de ţara gazdă, care vizează protejarea a circa 50 de specii de rechin ameninţate de traficul înfloritor din Asia bazat pe înotătoarele acestor vieţuitoare marine, informează AFP.
În ultima zi a celei de-a 19-a ediţii a Conferinţei (COP19) Convenţiei asupra comerţului internaţional cu specii ameninţate din fauna şi flora sălbatică (CITES), delegaţii din 183 de state şi ai Uniunii Europene (UE) au decis în şedinţă plenară reglementarea pescuitului pentru 54 de specii de rechin Requiem (Carcharhinidae) şi de rechin-ciocan (Sphynidae).
Aceşti rechini au fost înscrişi în Anexa II CITES care limitează în mod strict comerţul cu anumite specii prin consens, în ciuda rezervelor emise de Japonia referitoare la protecţia acordată rechinului albastru, estimând că nu este vorba despre o specie ameninţată.
Delegatul japonez a exprimat via preocupare a ţării sale în ceea ce priveşte consecinţele acestei decizii considerate prejudiciabile din punct de vedere social şi economic pentru pescarii din ţara sa. Protecţia rechinilor, solicitată de UE şi circa 15 alte state, printre care şi Panama, a fost cea mai discutată dintre deciziile reuniunii, care a debutat pe 14 noiembrie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu